3,697 matches
-
între cele două școli de gândire care stau la baza disciplinei: idealismul (de factură optimistă) versus realismul (clasic, dar numit inițial biologic tocmai datorită accentului pus în explicație pe natura umană), de factură pesimistă. Pentru optimiști (în speță idealiștii, adepții liberalismului în relațiile internaționale), oamenii au o structură psihică rațională, fiind capabili să evalueze costurile și beneficiile asociate acțiunilor lor. E adevărat, în condiții particulare, precum incertitudinea și insecuritatea din relațiile internaționale, emoționalitatea poate interfera cu raționalitatea, însă idealiștii apreciază că
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
este întotdeauna un satiric"14. Același autor încearcă să demonstreze în lucrarea Spiritul critic în cultura românească faptul că I. L. Caragiale întruchipează cel mai adecvat "spiritul critic în Muntenia critica socială extremă"15, îndreptată însă exclusiv, în opinia sa, împotriva liberalismului. Supralicitarea importanței satirei și a sarcasmului în scrierile lui Caragiale, impusă apoi de mentalitatea realist-critică din perioada proletcultistă, s-a conjugat și cu pledoaria pentru preponderența unui comic "negru", absurd, ca substrat al comediilor și schițelor, așa cum vor demonstra în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aproape toate lucrările și articolele despre viața și opera lui Caragiale publicate, de pildă, între 1948-1962 se referă argumentat sau mașinal, cu o frazeologie găunoasă, previzibilă, cu sintagme prefabricate, cu efect sedativ, la "ascuțita critică antiburgheză și antimoșierească", la "combaterea liberalismului și a ciocoismului" etc. pentru că, de fapt, doar prin sublinierea revoltei care ar fi animat satira caragialiană împotriva "vechii orânduiri", opera lui putea fi "reconsiderată în lumina științei marxist-leniniste" și "restituită poporului ca îndreptar contra ideologiei burgheze"16. Pe acest
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
trasate sarcini care vizau "dezmințirea falselor teorii despre gratuitatea râsului caragialian"17 și exploatarea sau fabricarea conținutului ideologic al scrierilor lui Caragiale care se remarcau sau se salvau exclusiv prin "acuitatea observației care demască filistinismul marii și micii burghezii, farsa liberalismului regimurilor politice"18. De altfel, ca toți marii clasici, în special Mihai Eminescu, I. L. Caragiale a fost "anexat"19 ca strămoș ilustru a cărui operă, supusă sfârtecării cu "foarfecele"20 care au înlăturat toate inadvertențele, denaturată și contrafăcută 21 prin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
autonomiste a ideii poetice pure, în care ideea și forma fuzionează. În literatură pot fi prezente toate categoriile de idei: de la cele filosofice și științifice până la cele politice. Despre literatură și raporturile sale cu libertatea amintește și Doamna de Staël. Liberalismul în literatură înseamnă, în tot cursul secolului al XIX-lea, libertatea totală a expresiei literare, respingerea dogmelor de orice fel, realizabilă doar într-un regim de libertăți democratice. Sub influența Revoluției franceze are loc transformarea literaturii în instrument politic de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
estimarea indemnizațiilor, falși locatari etc). Haussmann însuși, fără să sustragă fonduri în folos personal, nu a ezitat să jongleze cu conturile 1. Iar împăratul pare să fi acceptat aceste practici frauduloase fiindcă ele făceau parte integrantă din regula jocului. Un "liberalism" special domnește astfel în timpul celui de-al Doilea Imperiu: regimul pune finanțele publice în slujba marilor dinastii burgheze. El face colectivitatea să suporte riscurile financiare și să garanteze beneficii "antreprenorilor" reprezentați de companiile private concesionare ale serviciilor publice 2. Alianța
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
chip cu totul neveridic (...). Într-un mod la fel de simplist este înfățișată lupta de clasă în piesele Pățania mamei Ilinca și Panaite și-a învins îndoiala (...). Redacția revistei Cultura Poporului trebuie să aibă o atitudine principială față de manuscrisele primite, să lichideze liberalismul ce se manifestă în relațiile cu colaboratorii, muncind stăruitor cu aceștia pentru a realiza astfel de lucrări care să fie arme ascuțite în lupta poporului nostru muncitor”57. Încheiem aici incursiunea orientativă asupra genului dramatic. Și pentru a nu văduvi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tocmai l-am auzit la TV, că azi vor anunța probabil crearea unui nou partid, "liberaldemocrat" dacă am înțeles eu bine, ce să cred că ne vor aduce? Păi, se pare că au și adus! Scindarea PNL din dragoste pentru liberalism! Cred că băieții ăștia, Robocop, Ștefan cel Mare de la Suceava, Dana ejusdem farinae, ne iau de tâmpiți! A apăsat d-l Băsescu pe pedală și, hopa!, partidul! Am senzația că președintele a înghițit cu noduri "testul Tăriceanu" și a apăsat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de clan. N-aș putea spune că nu există un spirit al familiei puternic în Polonia sărbătorile tradiționale se petrec cu rudele apropiate -, dar există, cu siguranță, și o autonomie personală sporită, care se manifestă deja în adolescență. Dorin Popa: Liberalismul sub înrâurire protestantă și catolică... interesant! Dar selecția în universitățile poloneze este mai riguroasă decât la noi? Liviu Antonesei: Da, așa stau lucrurile cu liberalismul acolo, plus că, din același motiv, este o societate mai urbanizată decât a noastră. Când
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cu siguranță, și o autonomie personală sporită, care se manifestă deja în adolescență. Dorin Popa: Liberalismul sub înrâurire protestantă și catolică... interesant! Dar selecția în universitățile poloneze este mai riguroasă decât la noi? Liviu Antonesei: Da, așa stau lucrurile cu liberalismul acolo, plus că, din același motiv, este o societate mai urbanizată decât a noastră. Când am fost prima oară acolo, în 1997, am fost surprins să văd că, în preajma Cracoviei, nu există practic sate sunt localități de diferite dimensiuni, dar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Montalembert și Gerbert. Cu toate că revoluția din 1830 cauzase mișcări anticlericale, chiar în acel an, Lamennais și susținătorii săi au publicat un ziar la Paris L'Avenir, în care apărau ideea uniunii dintre religie și libertate. Potrivit lui Lamennais, "oamenii tremură în fața liberalismului: fă-l catolic și societatea va renaște"61. Cu doi ani înainte, el publicase Des progrès de la rèvolucion et de la guerre contre l'Eglise, în care insista asupra necesității ca Biserica din Franța să-și revendice autonomia în fața agonizantei monarhii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îngrijorat de scăderea interesului pentru religie și creșterea imoralității, indica libertățile proaspăt obținute ca fiind principala cauză; el încuraja întoarcerea la vechile valori, judecând aspru noua societate modernă. Ziarul îi ataca vehement pe toți cei care sugerau un dialog cu liberalismul, precum și pe cei care, asemenea episcopului de Orleans (Dupanloup), propuneau o soluție de compromis similară celei adoptate de episcopii belgieni și germani: crearea unei creștinătăți moderne, în cadrul căreia chiar libertățile să constituie o garanție a autonomiei în activitatea Bisericii. L
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
finalmente a hotărât direcția și modul în care s-a poziționat Biserica în societatea modernă. În Anglia, Biserica Anglicană își pierdea treptat influența, într-un stat de care era legată în mod indisolubil și într-o societate decreștinizată. Lupta împotriva liberalismului a fost condusă, printre alții, de către Newman și de mișcarea de la Oxford 67. Pe lângă rolul decisiv al lui Newman care se apropia progresiv de catolicism, în 1848 un grup reunit în jurul convertitului Simpson a pus bazele revistei The Rambler, cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu scopul de a da viață unui curent intelectual în rândul catolicilor. Revista a primit și sprijinul lui Lord Acton 68 (1834-1902), care a fost numit directorul acesteia din 1859. El a fost timp de 15 ani figura reprezentativă a liberalismului catolic în Anglia. Revista a apărat autonomia secularilor în cadrul Bisericii și a luat atitudine în privința libertății erudiților catolici, a chestiunii romane și a altor probleme ecleziastice, ceea ce i-a atras reticența și opoziția arhiepiscopului Manning, sprijinit de către Ward în The
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oprească. În Spania, invazia napoleoniană a dezlănțuit o reacție liberală ce a avut ca rezultat adoptarea constituției de la 1812 de către Cortesurile din Cádiz. Reînscăunarea lui Ferdinand al VII-lea a echivalat cu întoarcerea la absolutism, intercalată cu câteva perioade de liberalism. La moartea sa, în 1833, liberalii au sprijinit-o pe fiica sa Isabel, în timp ce tradiționaliștii s-au grupat în jurul fratelui regelui, Carlos. Reformele ce au urmărit să-i sustragă Bisericii dreptul la educație și să-i vândă bunurile (1834-1835) au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
opinie sau gând, ar duce mai ușor la degradarea tradițiilor, a sufletelor popoarelor și la răspândirea plăgii indiferentismului"130. Documentul a adâncit prăpastia dintre catolicii mai intransigenți, care îl vedeau ca o confirmare a poziției lor, și catolicii mai apropiați liberalismului, care nu știau cum să-și refacă poziția. A provocat și reacții îngrijorătoare în cadrul unor guverne liberale 131. În 1867, Papa Pius IX a anunțat convocarea Conciliului Vatican I în urma consultării cu episcopii din mai multe țări, care au propus
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
principiul de imanență; cu alte cuvinte, adevărul nu era un principiu constant al omului, ci se dezvolta prin intermediul acestuia, cu el și pentru el141. În esență, era o încercare de a supune revelația rațiunii umane, făcând din credință o știință. Liberalismul nu mai era aplicat Bisericii și rolului ei în societate (cum încercau să facă guvernele liberale), ci doctrinei acesteia 142. În cadrul acestui curent, un laic austriac stabilit în Marea Britanie filozoful Friedrich von Hügel (1852-1925), a susținut că, în esență, catolicismul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ele, deoarece fiecare se autoerija în apărătoarea și reprezentanta Bisericii. Problema constituirii unui organ catolic de presă unitar, la nivel național, a întâmpinat astfel numeroase dificultăți 177. Ierarhia bisericească a încercat să calmeze spiritele, pentru a face front comun împotriva liberalismului; a organizat congrese catolice naționale întrunite între 1889 și 1902; însă ziarele nu știau să distingă între apărarea Bisericii și transmiterea punctelor de vedere cu caracter politic. Din acest motiv, încercările cele mai importante de a crea un ziar catolic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1927 a trecut sub tutela Universității Catolice din Milano. Polemicile erau frecvente; de exemplu, L'Osservatore cattolico al lui Albertario i-a atacat pe monseniorul Bonomelli, pe abatele Stoppani și publicația L'Eco di Bergamo, acuzându-i că cedau în fața liberalismului. A criticat și alte ziare catolice, considerându-le excesiv de moderate, precum Il cittadino (Brescia) sau L'Ordine (Como) publicat la început de trei ori pe săptămână, iar din 1895, zilnic. Însuși Papa Leon XIII a fost nevoit să intervină pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Portugalia (1926) și Austria (1933). Din cauza dificultăților economice provocate de Marele Război, a crizei din 1929 și a gravelor probleme sociale, aparenta ordine promisă de regimurile totalitare s-a bucurat la început de simpatia poporului. Ca alternativă la totalitarism și liberalism s-a dezvoltat și corporatismul, sprijinit de o parte a ierarhiei 236. Papa a încheiat acorduri cu state ce aveau regimuri politice diferite. În 1929, după mai mulți ani de tratative, s-a semnat Tratatul de la Laterano cu Italia, prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Benigni, care a scris numeroase articole de opinie la ziarul ultraconservator La voce della verita. Acesta considera conștient fiind de rolul presei, că Vaticanul trebuia să se folosească de presă într-o manieră eficace în lupta sa împotriva modernismului și liberalismului. Moartea Papei Pius al X-lea și alegerea Papei Benedict al XV-lea a produs schimbări în cadrul ierarhiei bisericești: au fost înlocuiți toți cei care ocupaseră poziții importante și își manifestaseră ideile profund anti-moderniste. Prin enciclica Ad Beatissimi, Papa își
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bisericii și a statului, iar cele referitoare la etica creștină, în succesivele 10, pentru ca apoi să se treacă la alte 10 propoziții, ce priveau căsătoria creștină. Ultimele 5 (75-80) condamnau erorile legate de suveranitatea temporală a Pontifului Roman și de liberalism, subliniind necesitatea de a menține catolicismul ca unică religie a statului în detrimentul libertății de cult (H. Denzinger, Enchiridion Symbolorum, EDB, Bologna, 1995, pp. 521-544). 131 În această situație, episcopul de Orleans, Dupanloup, a publicat La Convention du 15 septembre et
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sute de episcopi. Catolicii intransigenți precum Veuillot, episcopul Pie de Poitiers sau cei ce publicau revista Stimmen aus Maria Laach, condusă de iezuiții germani, erau pentru interpretarea maximalistă a documentului. În Spania, acest curent s-a manifestat în publicația El liberalismo es pecado (1884), apărută din inițiativa preotului Sardà y Salvany (J.M. Laboa, op. cit., pp. 116-117). 132 H. Denzinger, op. cit., pp. 1135-1151. 133 Șerban Turcuș, op. cit., p. 31. 134 Unele guverne liberale au reacționat virulent față de această declarație, expulzând episcopi (Elveția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a condus la evidențierea în teoria mercantilistă a aurului și monedelor ca simboluri ale bogăției, astfel introducându-se prima teorie despre bani. O reacție la mercantilism marchează sec. XVIII prin apariția doctrinei economice fiziocrată, în care protecționismul este înlocuit de liberalism și sursa bogăției nu este aurul obținut din comerț, ci produsul net creat de agricultură. Teoria economică fiziocrată are o contribuție deosebită prin definirea pentru prima dată a conceptelor de capital fix și capital circulant, definirea corectă a produsului net
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Toulouse (1229), Cambridge (1257), Padova (1228), Roma (1303), Praga (1348), Cracovia (1364), Viena (1365), Heidelberg (1386). Între ele, cea din Montpellier (1186) a imprimat un rol deosebit, chiar dacă nu ca școala din Salerno, dar tot ca ea manifestând un anume liberalism hippocratic. Prin poziție în sudul Franței, aproape de țărmul mediteranean, aici s-au oprit învățați și doritori de învățătură de toate neamurile: hispano-arabo-evrei, central- europeni etc., dar și salernieni. Această universitate a fost înființată de un episcop și a avut mai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]