9,871 matches
-
va absolvi Liceul „Mihai Eminescu” în 1972. După un serviciu militar incomplet, suspendat din motive de boală în 1973, va urma un accidentat periplu prin diverse locuri de muncă în Iași: Fabrica de Țigarete, Fabrica de Mătase Victoria, Centrul de Librării, Centrul de Calcul al Universității „Al. I. Cuza”. În 1990-1991 este redactor, secretar general de redacție la revista „Timpul”, apoi, o vreme, director literar-artistic la Editura Boema, director de marketing la Editura Polirom (1995-1996), redactor colaborator al cotidianului „Obiectiv” și
SPINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
Petrescu (mai 1931 - iulie 1940). S. are un pronunțat caracter propagandistic, urmărind „răspândirea și propagarea ideilor socialismului științific” și „să apere și să reprezinte interesele clasei muncitoare”. Există și rubrici literare, dar au caracter sporadic: „Teatru-literatură-artă”, „Carte și cultură”, „Vitrina librăriei”. S. publică sau, mai ales, reproduce, versuri de G. Coșbuc, Traian Demetrescu, Panait Cerna, Tudor Arghezi, Mihail Cruceanu, B. Nemțeanu, Paul Constant ș.a. Colaborează cu proză George Mihail Zamfirescu, Izabela Sadoveanu, Ion Pas, care folosește și pseudonimul Ion Plugaru. Scurtele
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
volume recent apărute: Clopote peste adâncuri de A. Dominic, Poeme simple de Zaharia Stancu. Proza e susținută de Ion Pas, cu fragmente din romanul Povestea unei fete. La rubrica intitulată „Carnet cultural” se consemnează noutăți literare „a căror apariție în librărie e socotită ca un eveniment”: Cuvinte potrivite de Tudor Arghezi și Noul Testament, în traducerea lui Gala Galaction, precum și două cărți „care obțin actualmente cel mai mare succes de librărie” - La Medeleni de Ionel Teodoreanu și Ciuleandra de Liviu Rebreanu. S.
SPECTACOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289816_a_291145]
-
intitulată „Carnet cultural” se consemnează noutăți literare „a căror apariție în librărie e socotită ca un eveniment”: Cuvinte potrivite de Tudor Arghezi și Noul Testament, în traducerea lui Gala Galaction, precum și două cărți „care obțin actualmente cel mai mare succes de librărie” - La Medeleni de Ionel Teodoreanu și Ciuleandra de Liviu Rebreanu. S. mai publică informații referitoare la cinematografie, muzică, sport, o cronică a expozițiilor, reportaje, articole despre modă și cosmetică, sfaturi practice, respectându-și în bună măsură programul: „Tot ce se
SPECTACOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289816_a_291145]
-
în Ministerul Instrucțiunii Publice și la Casa Școalelor (1913), redactor la „Rampa nouă ilustrată” (1914). Debutează cu versuri în „Sămănătorul” (1906). Exemplarele primului său volum, Versuri (1906), pe care S. însuși îl considera fără valoare, sunt strânse de autor din librării și distruse. O parte din texte va fi inclusă în cele două cărți care vor urma: Departe...(1914) și Viața (1916). Colaborează la reviste de felurite orientări: „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Viața literară”, „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Universul
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
la Beiuș (1956-1960) și Facultatea de Filologie la Cluj (1960-1965). Profesează în localitatea Pădurea Neagră, lângă Aleșd, stabilindu-se după aceea la Satu Mare. Lucrează ca metodist la Casa Raională de Creație (1966-1968), ziarist la „Cronica sătmăreană”, director la Centrul de Librării (1982-1986), redactor la „Gazeta de Nord-Vest” (1987-1999), apoi ca redactor-șef la săptămânalul „Accent”. Debutează la revista „Steaua” în 1965, iar editorial în 1986 cu volumul Cercuri de aur. Publică poezie și proză în „Steaua”, „Ramuri”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Poesis
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
X.1908, București - 9.X.1976, București), gazetar, traducător și dramaturg. Este fiul Sofiei și al lui Leonard Salmen, pictor. Frecventează Liceul „Gh. Lazăr” din București, absolvit în 1926, și urmează doi ani la Conservatorul de Artă Dramatică. Angajat al librăriei bucureștene „C. Dobrogeanu-Gherea” (1926-1927), ulterior este funcționar la Editura Naționala - Ciornei, redactor la „Adevărul”, secretar de redacție la „Dimineața” (din 1928) și, mai târziu, redactor la „Facla” (1937-1940). Temându-se de legionari, până în 1946 se află în refugiu în URSS
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
în a doua zi. Câți pomi s-au plantat în fiecare zi?” • Compuneți suma de 1000000 lei, utilizând bancnote cunoscute. Găsiți trei posibilități. Compuneți probleme care să se rezolve prin trei adunări. Exemplific prin soluția găsită de D.G.: „ La o librărie, într-o săptămână, s-au adus 234 de caiete. În a doua săptămână s-au adus cu 23 mai multe, iar în a treia săptămână cât în cele două săptămâni la un loc. Câte caiete s-au adus în cele
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
familia prințului Hermann de Wied și a soției sale Maria, se va naște primul copil, la 29 decembrie 1843 . Mică prințesă a fost botezată cu numele de Paulina Elisabeta-Otilia-Luiza<footnote George Bengescu, , Din viața Majestății Sale Elisabeta, Regina României, Editura Librăriei Socec & Comp., Soc. Anonimă, București, 1906 , p. 15 footnote>, iar peste ani va deveni prima Regină a României. Regele Carol I și Regina Elisabeta și-au dedicat viața întăririi statului pe care îl conduceau, și instituirii unei Dinastii care să
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
culege multe specimene de flori alpestre, între care edelweiss-ul pe care Românii l-au botezat floarea reginei. Pe înălțimile aceste își pasc păstorii turmele de oi pe care toamna le coboară la câmpie”<footnote Léo Bachelin, Castelul Peleș, Ed. Librăriei Carol Müler, București, 1897, p. 7 footnote>. Regina a cerut, și a obținut, ca trenul de lux Orient Express să oprească și la Sinaia, astfel încât mai mulți călători străini să poată vedea cu ochii lor că frumusețile naturale ale României
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
zgomotos de oameni, căi și bivoli”.<footnote Ibidem, p. 38 footnote> Edificiul a fost terminat în toamna anului 1883, iar inaugurarea lui a avut loc la 25 septembrie 1883.<footnote George Bengescu, Din viața Majestății Sale Elisabeta, Regina României, Ed. Librăriei Socec&Comp., Buc., 1906, p. 114 footnote> Ceremonia inaugurării Castelului Peleș a fost dintre cele mai solemne. Mitropolitul primat a sfințit toate sălile castelului, după care Suveranii au iscălit, împreună cu toate personalitățile țării, următorul document transcris de însăși Regina Elisabeta
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
1926. Tot proză, dar și articole pe teme culturale publică în „Adevărul literar și artistic”, „Munca literară”, „Gloria României”, „Pământul”, „Buletinul Asociației Editorilor Români”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Vremea” ș.a. A îngrijit editarea lucrărilor „Anuarul general al Editurii și Librăriei Cartea Românească” (1937, în colaborare cu Bogdan Varvara) și „Anuarul general al industriei grafice din România” (1938). Din 1936 devine membru al Societății Scriitorilor Români, însă în septembrie 1944 va fi exclus. A mai semnat Kiribiri (transpunerea în românește a
TONEGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
Se mai remarcă articolul Literatura. Folosul literaturii. Ce și cum trebuie citit, iscălit cu inițiala S, o amplă analiză făcută de I.C. Drăgescu creației Dorei d’Istria, urmată de lista completă a scrierilor și picturilor ei. Într-un text critic, Librăriile Bucureștilor, Nicolae Densușianu observă cu destulă neplăcere predominanța traducerilor față de literatura autohtonă. R. Z.
UNIREA DEMOCRATICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
Boerescu, redactor la ziarul „Naționalul”. O cronică a spectacolului cu opereta Maddalena este scrisă de Nicolae Filimon, iar un anunț face cunoscut cititorilor că Nemesis, volumul de „satire politice contimporane” al lui D. Bolintineanu, se află de vânzare la toate librăriile. R. Z.
UNIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290355_a_291684]
-
personalități din lumea literară. Publică articole în presa occidentală (A gândi în România e o crimă, în „New York Times” ș.a.), acordă interviuri, vorbește la postul de radio Europa Liberă. În 1972 îi apare volumul de nuvele Așteptare, retras însă din librării după numai câteva zile. Simultan se editează la Paris Exercices d’attente (o selecție din cele trei cărți de până atunci), în traducerea lui Alain Paruit. Ț. organizează, la el acasă, un cenaclu neoficial. Nu mai are dreptul de a
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
1990). U.S. din R.M. are un aparat administrativ și în subordine Casa Scriitorilor, Casa de Creație „Al. Donici” din Peresecina, Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”, revistele „Basarabia”, „Literatura și arta”, „Columna” și „Codrî”, „Moldova literaturnaia”, un fond literar și o librărie; anual acordă premii. Mai cu seamă din deceniul al nouălea, a avut un rol important în declanșarea și desfășurarea procesului de renaștere națională, de susținere a campaniei de oficializare a limbii române, de revenire la grafia latină și la simbolurile
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
dorea și visând să-l întâlnească pe romancierul Émile Zola, pleacă spre Franța împreună cu soția sa. După o ședere în Elveția (trece prin Zürich, Lausanne, face un popas la Geneva; aici, pentru a-și câștiga existența, găsește o slujbă în librăria unui francez), își continuă singur călătoria, ajungând pe jos la Paris. Scurt timp este contabil, dar tuberculoza de care suferea se agravează și, deprimat, se sinucide, aruncându-se sub roțile unui tren pe linia Paris-Lyon. Fire evazionistă și temperament hipersensibil
VAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290406_a_291735]
-
cinci sute de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare. Eliberat din detenție în 1964, este angajat scurt timp la Stațiunea de Mașini și Tractoare din Vaslui, de unde în 1965 se mută ca funcționar la Centrul de Librării și Difuzarea Cărții din Iași; trece în 1969 la Muzeul Literaturii Române, rămânând aici ca șef al Secției literatură până la pensionare, în 1992. Debutează cu versuri în 1957 la „Viața studențească”, și editorial în 1979 cu volumul de proză scurtă
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
ziariști din cadrul Institutului de Științe Sociale din București, iar în 1963 Școala Medie „Gheorghe Barițiu” din Cluj. Ulterior, în 1974, își ia licența la Academia de Științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. După o scurtă perioadă petrecută ca librar la Centrul de Librării și Difuzarea Cărții din Cluj (1954-1955), intră în gazetărie: redactor la ziarul „Viața nouă” din Câmpeni, județul Alba, redactor, apoi secretar de redacție la „Făclia” din Cluj (1960-1968), redactor-șef adjunct la ziarul „Năzuința” din Zalău (1968-1974), corespondent special al
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
a fi înscrise în repertoriu. Plecând de la împrejurări și cazuri reale, cărțile de literatură ale lui Z. sunt prea puțin rodul invenției narative sau al imaginației. Femeia isterică, de pildă, s-a bucurat la apariție de un impresionant succes de librărie, datorat în întregime caracterului senzațional al subiectului: cazul unei nevropate cu o „ereditate vicioasă”, aici locul analizei psihologice fiind preluat de investigația medicală. După mărturisirea autorului, Amor de vagabond dezvoltă avatarurile unui student bolnav psihic, întâlnit la Paris. De asemenea
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
clasa I. Nu de mult a terminat de învățat alfabetul. Într-o zi, mama l-a găsit numărându-și banii din pușculiță. Ea l-a întrebat: -Ce vrei să faci cu banii? Vreau să cumpăr o carte. Am văzut la librărie ,,Cartea vacanței". Aș vrea s-o am și eu. Bravo, dragul meu! Te-ai gândit bine. Răzvan e bucuros că a cumpărat cartea. Știe sigur că nu se va plictisi în vacanță. 1. Ordoneaza corect și obține propoziții: *este, băiat
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
cel Mare și Sfânt. Concluzii Astăzi, manualul școlar este mai mult decât un simplu instrument didactic, el este și un obiect de conflict politic, subiect al costurilor educației publice, proiect de investiții pentru editori, adică unul din articolele vândute În librării, instrument al controlului guvernamental asupra proceselor de instruire și educație etc. . Într-un tot Întreg, manualul este o parte componentă a politicilor (economice, sociale, culturale etc.). De aceea, manualul trebuie să fie o reflectare a realizărilor recente din domeniul științei
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
la București. Divorțând, se recăsătorește, în 1955, cu pictorița Rodica Milde Pandele; conviețuiește cu ea șase ani, pentru ca, după despărțire, să se însoare, a treia oară, cu Anghelina Cioacă. Va locui succesiv la Sinaia, Turnu Măgurele și Buftea. Reapare în librării în 1955, cu un basm în versuri, Fata pădurarului, urmat peste un an de altul, Gelu, iar în 1957 de „feeriile” Șarpele Marao și Vrăjitoarele. Culegerea de poezii Oameni și flăcări, tributară orientării realist-socialiste, datează din 1963. Urmează Mare incognitum
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
București), bibliograf și gazetar. Este fiul Floricăi și al lui Pavel Suru, editor și cunoscut librar. Urmează la București Colegiul Național „Sf. Sava” și Facultatea de Litere și Filosofie, absolvită în 1934. Până la concentrarea în armată își ajută tatăl în librăria pe care acesta o conducea. Împreună cu Neagu Rădulescu scoate, în noiembrie-decembrie 1933 și în martie 1934, revista „Herald”, „un bazar de literatură tânără la ferestrele căruia să dea «bună ziua» talentul”, cum se spunea în articolul-program. Se află, de asemenea, între
SURU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]
-
traducător și eseist. Este fiul Olimpiei (n. Șandru) și al lui Gavril Streinul, preot. Urmează școala primară la Cuciurul Mare (1919-1922), Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți (1922-1928) și tot aici Facultatea de Teologie (1928-1932). A funcționat ca ziarist, director de librărie (1933), referent de presă (1939-1940), cenzor la Direcția Presei din Ministerul Propagandei. După ce, elev fiind, scosese, alături de alți colegi, „Ecoul tinerimii”, „Caietul celor patru” și „Speranța”, e prezent cu proză în „Junimea literară” din 1929. La începutul anilor ’30 devine
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]