4,823 matches
-
botanica medicală care "studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic" și o botanica agricolă care "se consacră plantelor celor utile agronomului", la fel și în cadrul lingvisticii aplicate ar exista (sau ar fi justicate) o lingvistică medicală și o lingvistică agricolă, "dacă se apucă cineva a trage din analiza cuvintelor conclusiuni relative la istoria medicinei sau a agriculturei" (ibid., p. 20). Mai observa Hașdeu că majoritatea lingviștilor (printre care și Max Müller) "scăpa cu desăvârșire din vedere distincțiunea cea fundamentală
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a doua mâna") de la Lazăr Șăineanu, care, preocupat de "locul semasiologiei în sfera științelor filologice", prezentase, prin intermediul unor citate, clasificarea făcută de profesorul sau (vezi Șăineanu, 1887/1999, pp. 8-9). 3.2.4.1. Într-adevăr, într-o lucrare dedicată lingvisticii și semanticii lui Bréal, iată ce spune Coșeriu într-o notă de subsol (simțind nevoia, totuși, de a lămuri, fie și în treacăt, ce este noematologia): "Así, en Rumanía, B. P. Hașdeu, al discutir el modelo de Schleicher, propone un
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
care Coșeriu a numit-o (încă din anii '50) lingüística del texto. Se pare că nu (sau doar parțial). Nimic din cele afirmate de Hașdeu (și de Bréal) nu ne îndreptățește să susținem o asemenea ipoteză. Iar la Coșeriu, obiectul lingvisticii textului și obiectul skeologiei lingvistice sunt bine delimitate. Aceasta nu înseamnă că cele două "obiecte" se exclud reciproc. Dimpotrivă. În realitatea complexă a vorbirii, sensul (unui text literar, bunăoară) nu se poate naște și nici nu poate fi revelat fără
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
skeologie. Este greu de hotărât care este mai potrivit. Observ, totuși, că termenul propus de Hașdeu poate induce "neinițiații" în eroare, pe de o parte, fiindcă gr. nóema denumea în vechime o figură de sens (deci, ne trimite iarăși spre lingvistică textului)24; pe de altă parte, fiindcă în limba română există deja cuvântul noima (< ngr. nóima, urmaș al gr. nóema) a cărui semnificație ne duce cu gândul tot la hermeneutica/ lingvistică textului. (C) 3.2.7. Este momentul să ne
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o figură de sens (deci, ne trimite iarăși spre lingvistică textului)24; pe de altă parte, fiindcă în limba română există deja cuvântul noima (< ngr. nóima, urmaș al gr. nóema) a cărui semnificație ne duce cu gândul tot la hermeneutica/ lingvistică textului. (C) 3.2.7. Este momentul să ne punem întrebarea dacă noematologia lui Hașdeu a înregistrat vreun ecou în posteritate. Singură încercare contemporană (pe care eu o cunosc) de recuperare și de valorificare a concepției noematologice a lui Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
3.3. Problemă clasificării subdisciplinelor lingvistice 3.3.0. Până să ajungă la această ultimă și detaliată clasificare, Hașdeu operase mai multe serii de distincții. În studiul despre ramificațiile gramaticii comparative, el reia și aprofundează o clasificare anterioară, aceea a lingvisticii pure în glotica, glosologie și glosografie. Despre toate aceste aspecte am vorbit deja pe larg (vezi supra, 2.7.; cf. și 3.2.2.2.), așa că nu mai revin asupra lor. Mă voi acupa aici doar de diviziunile gloticii. 3
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mulțumindu-se să o prezinte foarte pe scurt, desi notează că Hașdeu "propune o clasificare a sa originală și foarte interesantă, care merită toată atenția" (Berejan, 1974, p. XII). Mai multă atenție îi acordă Grigore Brâncuș, care, comentând deosebirea dintre lingvistică pură și lingvistică aplicată (pe care Hașdeu a preluat-o de la Baudouin de Courtenay), afirmă că "Cei doi termeni exprimă o distincție care stă în legătură cu scopul propriu-zis al cercetării. Prin lingvistică aplicată el înțelege studierea limbii în raport cu realitatea reflectată, cercetarea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o prezinte foarte pe scurt, desi notează că Hașdeu "propune o clasificare a sa originală și foarte interesantă, care merită toată atenția" (Berejan, 1974, p. XII). Mai multă atenție îi acordă Grigore Brâncuș, care, comentând deosebirea dintre lingvistică pură și lingvistică aplicată (pe care Hașdeu a preluat-o de la Baudouin de Courtenay), afirmă că "Cei doi termeni exprimă o distincție care stă în legătură cu scopul propriu-zis al cercetării. Prin lingvistică aplicată el înțelege studierea limbii în raport cu realitatea reflectată, cercetarea limbajelor funcționale, onomasiologia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
atenție îi acordă Grigore Brâncuș, care, comentând deosebirea dintre lingvistică pură și lingvistică aplicată (pe care Hașdeu a preluat-o de la Baudouin de Courtenay), afirmă că "Cei doi termeni exprimă o distincție care stă în legătură cu scopul propriu-zis al cercetării. Prin lingvistică aplicată el înțelege studierea limbii în raport cu realitatea reflectată, cercetarea limbajelor funcționale, onomasiologia etc., în general studiul limbii ca expresie a formelor de cultură și de civilizație ale unui popor [s.m. C.M.]" (Brâncuș, 1988, p. X). Observația lui Gr. Brâncuș este
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
X). Observația lui Gr. Brâncuș este corectă și foarte importantă, fiindcă, într-adevăr, prin modul în care vede (măcar o parte din) lingvistică aplicată 30, Hașdeu anticipează și etnolingvistica așa cum o va redefini mai tarziu Coșeriu, astfel încât să corespundă unei lingvistici skeologice (dar despre această voi discuta la locul potrivit). Cât privește subdiviziunile gloticii/ gramaticii comparative, lingvistul bucureștean subliniază că Hașdeu "are o concepție cuprinzătoare și în legătură cu domeniile lingvisticii definite după compartimentele mari ale limbii" (ibid.), consemnând și cele trei discipline
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
etnolingvistica așa cum o va redefini mai tarziu Coșeriu, astfel încât să corespundă unei lingvistici skeologice (dar despre această voi discuta la locul potrivit). Cât privește subdiviziunile gloticii/ gramaticii comparative, lingvistul bucureștean subliniază că Hașdeu "are o concepție cuprinzătoare și în legătură cu domeniile lingvisticii definite după compartimentele mari ale limbii" (ibid.), consemnând și cele trei discipline pe care savantul le adăugase la cele stabilite de Schleicher, adică: lexiologia 31, noematologia 32 și onomatologia. Eugeniu Coșeriu, după cum am văzut deja (supra, 3.2.4.1
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
enunțului (incluzând, deci, si frază), atunci tot prin analogie putem conchide că locul gol se cuvine să revină FRAZEOLOGIEI. Este vorba, desigur, de o frazeologie în sens larg, al cărei obiect ar corespunde, mai degrabă, conceptului de discurs repetat din lingvistică integrală coșeriană, o frazeologie care să se ocupe de tot ceea ce se repetă într-o formă (mai mult sau mai putin) fixă în vorbirea unei comunități: expresii și locuțiuni, proverbe și zicători, citate celebre ș.a.m.d. Ca să ne exprimăm
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ce relație s-ar afla NOEMATOLOGIA cu "LINGUISTICA APLICATĂ" în viziunea lui Hașdeu? Spun lucrul acesta, fiindcă la un punct anterior (vezi supra, 3.3.1.) am citat observația foarte bună a lui Gr. Brâncuș după care Hașdeu înțelege prin lingvistică aplicată "studiul limbii ca expresie a formelor de cultură și de civilizație ale unui popor" promițând că voi reveni asupra ei. Într-adevăr, astfel definită, "linguistica aplicată" este totuna cu ETNOLINGVISTICA. Or, este foarte interesant, de asemenea, să observăm și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
istoriei lingvistice s-a studiat mai cu seamă formarea și dezvoltarea terminologiilor tehnice și științifice" (ibid.). Coșeriu continuă apreciind că "este oportun, deci, să se amplifice și să se completeze etnolingvistica actuala, în așa fel încât ea să corespundă unei "lingvistici skeologice" [...] care să studieze în totalitatea să contribuția "cunoașterii lucrurilor" cu privire la configurația și funcționarea limbajului. În acest sens vom folosi în cele ce urmeaza termenul de "etnolingvistica"" (ibid., pp. 133-134). Luând apoi în considerație cele trei niveluri ale limbajului, Coșeriu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sfârșitul articolului în cauză: "prin noematologie, unde se urmărește sensul lipsit de formă, Psico-glotica se furișează în Linguistica filosofica" (Hașdeu, 1882a, p. 31). Ce anume avea noematologia filozofic în ea, fără să fie filozofie propriu-zisă, care să justifice "furișarea" în lingvistică filozofica? Ca să înțelegem, cred că ne este de ajutor un fragment din cadrul unei prime prelegeri de filologie comparativa, datând din toamnă lui 1874: Aceasta ne strămuta, d-lor, pe terenul filosofic, sub raportul căruia filologia comparativa, sfera fiind foarte grea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sub August ea nu se mai întrebuința în Romă, încât avea deja nevoie de a fi comentată" (Hașdeu, 1875/1988, p. 28)41. 3.3.4.6. După ce am văzut care ar fi relațiile noematologiei, pe de o parte, cu lingvistică filozofica și, pe de altă parte, cu lexiologia (și, adaug eu, frazeologia, deși aceasta se va fi cuprins, după Hașdeu, în lexiologie, chiar dacă seamănă mai mult cu onomatologia prin caracterul ei condensat) și, de aici, cu lingvistică aplicată, sunt îndemnat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o parte, cu lingvistică filozofica și, pe de altă parte, cu lexiologia (și, adaug eu, frazeologia, deși aceasta se va fi cuprins, după Hașdeu, în lexiologie, chiar dacă seamănă mai mult cu onomatologia prin caracterul ei condensat) și, de aici, cu lingvistică aplicată, sunt îndemnat să conchid că tabloul distribuției subdisciplinelor lingvistice, cu care marele lingvist își încheie studiul, nu este deloc lipsit de sens. 4. Despre laletică (sau despre fiziologia sunetelor) Al doilea (și ultimul) "studiu de stiință limbii" scris de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a impus tocmai deoarece "este format de la un cuvant grecesc care nu trebuia să fie luat ca bază, dat fiind sensul sau" (Ivănescu, 1984, p. X). În orice caz, dintr-un motiv sau altul, termenul respectiv nu a supraviețuit în lingvistică modernă 42. 4.2. O caracterizare de ansamblu a lucrării lui Hașdeu găsim la Cicerone Poghirc (1968, pp. 115-116), unde se apreciază că acest mic tratat de fonetica generală (primul din istoria lingvisticii noastre) conține unele idei foarte importante. Întrucât
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
altul, termenul respectiv nu a supraviețuit în lingvistică modernă 42. 4.2. O caracterizare de ansamblu a lucrării lui Hașdeu găsim la Cicerone Poghirc (1968, pp. 115-116), unde se apreciază că acest mic tratat de fonetica generală (primul din istoria lingvisticii noastre) conține unele idei foarte importante. Întrucât conform intenției exprimate de exegetul respectiv întreaga monografie din 1968 s-a concentrat pe elementele valoroase ale operei științifice hasdeiene (lăsând, deci, criticile la o parte), și în această evaluare nu întâlnim evidențiate
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
84-85). Pentru o metaforă similară, vezi Robins, 2003, pp. 265-266. [2] Hașdeu era foarte atent la termenii utilizați; vezi, de pildă, locul unde discuta despre etimologie (Hașdeu, 1881/1984, p. 92). [3] Chiar și cei care resping din principiu apropierea lingvisticii de științele naturii nu se pot abține de la analogiile cu lumea botanicii; vezi, de pildă, așa ceva chiar și la E. Coșeriu (2004c, p. 231). [4] În afară de faptul că, prin lingvistică aplicată, Hașdeu anticipează aici etnolingvistica (despre care am discutat în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
92). [3] Chiar și cei care resping din principiu apropierea lingvisticii de științele naturii nu se pot abține de la analogiile cu lumea botanicii; vezi, de pildă, așa ceva chiar și la E. Coșeriu (2004c, p. 231). [4] În afară de faptul că, prin lingvistică aplicată, Hașdeu anticipează aici etnolingvistica (despre care am discutat în studiul introductiv; de altfel, Hașdeu a și făcut unele cercetări de acest gen referitoare la terminologia menționată), se observă că același savant se apropie oarecum (măcar intuitiv) de ceea ce mai
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în studiul introductiv; de altfel, Hașdeu a și făcut unele cercetări de acest gen referitoare la terminologia menționată), se observă că același savant se apropie oarecum (măcar intuitiv) de ceea ce mai tarziu Coșeriu a numit interdisciplinaritate externă (adică relația dintre lingvistică și alte științe). [5] În acest paragraf, ideea interdisciplinarității apare încă și mai clară. [6] Pentru poziția incertă a mitologiei comparative, vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 22. [7] Pentru o caracterizare a retoricii și stilisticii hasdeiene, vezi Brâncuș, 1999, pp.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
îl cita. [9] G. Mounin observa că Franz Bopp îl anticipează pe Saussure într-o privința, mai ales printr-o frază de la începutul lucrării sale, Vergleichende Grammatik, pe care o reproduce drept dovadă și o comentează: "o adevarată frază-proclamație a lingvisticii născânde, care-l opune întregii filologii tradiționale: "Limbile despre care tratează această lucrare sunt studiate pentru ele însele, cu alte cuvinte ca obiect, si nu ca mijloc de cunoaștere". Frază în care este imposibil să nu vedem, caeteris paribus, prefigurarea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Hașdeu atrage aici atenția asupra procedeului substituției, despre a cărui importantă a vorbit cu diverse ocazii și Coșeriu, acesta din urmă subliniind că singurul lingvist care i-a acordat însemnătatea cuvenită (dedicându-i un capitol întreg din tratatul sau de lingvistică generală, Language [1933]) a fost Leonard Bloomfield (vezi, de pildă, Coseriu, 2007, p. 108). [13] Hașdeu a discutat și despre comunicarea la animale (pornind și de la Whitney), dar unele ipoteze ale sale nu mai pot fi susținute astăzi (vezi Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Musica Poetica: Musical-Rhetorical Figures în German Baroque Music, University of Nebraska Press, Lincoln, 1997. Benveniste 1966 = Émile Benveniste, Problèmes de linguistique générale [vol. I], Éditions Gallimard, Paris, 1966. Berejan 1974 = Silviu Berejan, Studiul teoretic al lui B.P. Hașdeu "Pricipii de lingvistică", în Bogdan Petriceicu Hașdeu, Principii de lingvistică, Editura Cartea Moldoveneasca, Chișinău, 1974, pp. VII-XXIII. Berejan 2002/2005 = Silviu Berejan, B.P. Hașdeu precursor al ideilor saussuriene în spațiul lingvistic românesc [2002], comunicare reprodusa în vol. Academicianul Silviu Berejan: Biobibliografie [secțiunea Studii
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]