3,738 matches
-
abstract: «Gâtul ultimei idei / se taie în peretele de sticlă / al universului.” Nicolae Prelipceanu, Cărți de versuri în România liberă, luni, 4 sept 1995, pag. 2 ,La Borges nu poți afla, să zicem, un poem mai "puțin" genial decât altul. Măreția liricii borgesiane stă mereu în noutatea ei, desi temele generale și preferate de autor sunt aproximativ aceleași. Putem afirmă că lirica lui Borges este implicativă, cu toate că, aparent, e simplă; dar numai aparent. Poate tocmai de aceea Victor Știr "i-a
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
mitului viitor al politicianului. Au fost compuse versuri de către barzi populari, descriind acțiunile lui Venizelos la Akrotiri. În ziarele elene au apărut articole de fond în care au fost lăudate vitejia, clarviziunea și geniul diplomatic, care aveau să-i încununeze măreția viitoare . După cucerirea orașului Akrotiri, Venizelos a arborat drapelul Greciei. Forțele otomane au cerut sprijinul vaselor militare occidentale și i-au atacat pe rebeli. Navele marilor puteri au bombardat pozițiile rebelilor din Akrotiri. Drapelul elen a fost doborât în timpul bombardamentului
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
spărgându-i, în trei bucăți, brațul stâng. Vasari, însoțit de prietenul său Francesco Salviati, le-a recuperat. În 1543, la ordinul lui Cosma di Medici, brațul stâng al statuii a fost restaurat. Adolescentul sculptat de Michelangelo este un atlet puternic, "„măreția nudului viril”", spre deosebire de sculptura „David” realizată de Donatello, cu șaizeci de ani mai devreme, care reprezintă, mai degrabă, "„un erou androgin cu frumusețe de efeb”". Sculpturile „David” realizate de Donatello și de Verrocchio reprezintă niște tineri eroi care se fălesc
David (sculptură de Michelangelo) () [Corola-website/Science/320593_a_321922]
-
Analog Science Fiction Magazine" apreciază „personajele complexe, intrigile variate și tehnologia originale utilizate creează o lume credibilă care-l absoarbe pe cititor și-l poartă în viitor”, în timp ce "Interzone" afirmă: „Cititorii sunt invitați pur și simplu să se scalde în măreția universului inventat de [Hamilton], regăsind acel «sense of wonder» pe care toți îl așteptăm din partea SF-ului de cea mai bună calitate”.
Disfuncția realității () [Corola-website/Science/320717_a_322046]
-
bazilică romană de tip creștin, cu un exterior plin de simplitate, care n-ar trăda nicidecum formele arhitecturale din interior. Turnul adăugat nu are stilul monumentului, dar privit în ansamblu, se armonizează cu întregul aspect al bisericii și îi dă măreție."" O nouă serie de lucrări s-au făcut la începutul secolului al XX-lea. În anul 1906 s-a înlocuit dușumeaua de brad cu una din mozaic. Tot prin acei ani Constantin Sandovici împreună cu un grup de săteni au donat
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
diferite secțiuni s-au combinat în cele din urmă în timpul dinastiei Sui (581-618 d.Hr.). Lungimea totală a Marelui Canal este de 1.776 km. Înălțimea sa cea mai mare este în munții din Shandong: 42 m. Dimensiunea canalului și măreția sa a câștigat admirația multora de-a lungul istoriei, inclusiv Ennin călugărul japonez (794-864), istoricul persan Rashid al-Din (1247-1318), oficialul corean Choe Bu (1454-1504) și misionarul italian Matteo Ricci (1552-1610). Istoric, inundarea periodică adiacentă a Fluviului Galben a amenințat siguranța
Marele Canal, China () [Corola-website/Science/321005_a_322334]
-
de zgârie-nori din oțel și sticlă nu se pretează la o experiență umană . Grecii și-au sugerat grandoarea doar cu curbe și unghiuri, coloane și metope, frize și frontiane. Arhitectură greacă , croită de percepția umană , într-un fel născocește o măreție monumentală ce depășește și cel mai înalt zgârie-nori din prezent. Filosofia își are originea în orașele-state grecești, la începutul secolului VI i.en.. Predecesorii lui Socrate poartă numele de presocraticii. Presocraticii au căutat noi modalități de a explică lumea, fără
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
tron, Nikephor Bryennios, pur și simplu, nu s-a înfățișat la palat la momentul cuvenit și a zădărnicit astfel rebeliunea. Cezarul a fost lăsat la palat, pe Anna însă fratele ei a trimis-o la mănăstire. Pentru frumusețea sa și măreția spiritului, împăratul a fost supranumit de bizantini "Kaloioannes", adică "Ioan cel Frumos". El nu suporta obscenitățile, grosolănia și, acolo unde se putea, se străduia să evite obișnuitele pe atunci torturi și execuții. Ioan și-a petrecut cea mai mare parte
Ioan al II-lea Comnenul () [Corola-website/Science/315281_a_316610]
-
Ernest Hemingway, pentru care a primit în 1953 Premiul Pulitzer. Aceasta nuvelă (considerată de unii critici un scurt român), ultima opera cu adevărat importantă a lui Hemingway, reprezintă încununarea creației scriitorului atât prin sensurile ei profund umane, cât și prin măreția sobra a mijloacelor de expresie. Bătrânul Santiago, pescar sărac dintr-un sat de pe coasta Cubei, se pregătește să iasă din nou în larg, la pescuit, după aproape trei luni de truda zadarnica. Cititorul este introdus direct în subiect: “Singur într-
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]
-
bătrânul strânge în mâinile rănite frânghia de care trage din răsputeri uriașul venit din adâncuri), înfruntarea pe fata (că la uciderea marlinului sau la lupta cu rechinii), iar rarele momente de destindere înseamnă mai ales efort cotidian, bucuria, victoria și măreția înfrângerii. Impulsul îl constituie câștigarea traiului de zi cu zi, dar lupta ajunge să semnifice, dincolo de satisfacerea necesităților materiale, dorința omului de a-si afirmă propria valoare, ca justificare a existenței. Dar bucuria afirmării, a triumfului este repede urmată de
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]
-
a înfrânt?”, răspunsul este: “Nimic. [...] Am ieșit prea în larg!”, pescarul aparându-ne astfel înscris într-un mit al îndrăznelii și semeției omului, care începe cu Icar, prăbușit fiindcă se apropiase prea mult de soare. Ca și la eroii tragediilor antice, măreția bătrânului constă în asumarea curajoasă a eșecului, în depășirea lui prin păstrarea demnității umane. Simbolul scheletului uriaș cu care pescarul se întoarce acasă se opune simbolului maimuței albe din “Comedia modernă” a lui Galsworthy. Dacă acesta din urmă semnifică blazarea
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]
-
aruncă nepăsătoare coaja, scheletul peștelui simbolizeazăa în mod esențializat victoria morală a omului, satisfacția pe care i-o dă nu câștigul în sine, ci conștiința faptului că și-a învingerii propriilor slăbiciuni, că și-a depășit propriile limite. Forță și măreția omului constau în faptul că, pierzând o bătălie, nu se lasă înfrânt, ci se pregătește de alta. “Bătrânul și marea” se încheie cu planurile de viitor pe care și le fac Santiago și băiatul. Descurajarea de moment a bătrânului face
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]
-
perioada Regatului Mijlociu. În secolele al XVI-lea și al XV-lea (perioada Regatului Nou), faraonii dinastiei a XVIII-a, Amenophis I (Djeserkare), Hatșepsut și ai dinastiei a XIX-a, Sethi I, Ramses al II-lea, au întregit complexul monumental. Măreția ansamblului monumental de la Karnak are ca scop principal impresionarea afectivă și spirituală a celor ce participă la ceremoniile închinate lui Amon-Ra. Compoziția uriașă trebuia să-i facă pe simplii muritori să se simtă insignifianți în prezența divinității. Dupa o lungă
Karnak () [Corola-website/Science/315357_a_316686]
-
drumuri în arhitectura și ornamentația creștină arhaică, iar prin dimensiunile și decorația de excepție a avut menirea să transmită timpului său și posterității puterea Imperiului Roman de Răsărit și a împăratului său preacredincios. Biserica a devenit un prim simbol al măreției creștinismului în acea parte de lume unde el s-a născut, un tezaur neprețuit pentru strălucitorul Constantinopol. Numele bisericii este "Sfânta Înțelepciune" și mai este numit în versiune greacă-bizantină Αγια Σοφια / Hagia Sophia. Considerată de unii autori drept cea de
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
cazul. Spiritualitatea se risipea, și nu puțini deveneau în mod radical legaliști... Intelectualismul rece și teoriile uscate avansau. Hristos devenea adesea secundar, și Îndreptățirea prin Credință era în mare parte pierdută din vedere, mărturisirea exterioară fiind lipsită de trăire interioară. Măreția mesajului și a Legii era amplificată. Dar ceva lipsea. Discuțiile erau logice și convingătoare, dar nu centrate pe Hristos." Un al doilea aspect care a pavat drumul către discuțiile aprinse de la Minneapolis a fost reprezentat de punctul de vedere semi-arian
Conferința Generală de la Minneapolis din 1888 () [Corola-website/Science/322358_a_323687]
-
atunci 64 de ani), care și-a trăit ultimii ani și a și fost îngropat aici. La începutul secolului al XVII-lea, castelul a devenit proprietatea lui Gaston d’Orleans, fratele regelui Ludovic al XIII lea. Ulterior, castelul a cărei măreție a început să pălească și-a schimbat foarte des proprietarii în funcție de capriciile Coroanei.Din păcate mulți dintre noii proprietari nu au dispus de mijloacele materiale necesare pentru a-l întreține, el devenind treptat o ruină. Ca urmare, în 1848, statul
Castelul Amboise () [Corola-website/Science/316911_a_318240]
-
fost din nou restituit familiei d’Orleans care l-a transformat în azil de bătrâni. Apoi, la începutul secolului al XX-lea, Ruprich-Robert și urmașii săi au restaurat Amboise, redându-i a doua tinerețe. În zilele noastre castelul are aceeași măreție că în perioada să de glorie din secolele XV-XVI cu toate că el nu mai reprezintă decât o cincime din ceea ce era o dată.Acum, fostă fortăreața Amboise este proprietate de stat, căruia i-a fost oferit de contele de Paris, fiind gazdă
Castelul Amboise () [Corola-website/Science/316911_a_318240]
-
cercetată de mari personalități culturale din România: Nicolae Iorga, Simion Florea Marian, Petru Comarnescu, Virgil Vătășianu, Vasile Drăguț, Nicolae Grămadă, Leca Morariu ș.a., care au apreciat valoarea acestui monument. Academicianul Virgil Vătășianu spunea că biserica din Părhăuți "„are ceva din măreția piramidelor din Egipt”". La 22 iunie 1997, a avut loc aniversarea a 475 de ani de la zidirea bisericii din Părhăuți. S-a celebrat o slujbă arhierească de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de preoți
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
până prin 1830 și se continuă și astăzi, dar la o scară redusă. Numele stilului provine de la cuvântul francez "empire" care înseamnă "imperiu". Ca expresie a luptei pentru expansiune a lui Napoleon, designul este inspirat din arheologie. Sunt reînviate luxul și măreția Imperiului Roman, dar sunt utilizate și elemente egiptene și grecești antice. Ornamentele sunt excesive și conțin: frunze de acantă, torțe, coroane imperiale, victorii înaripate, încoronate cu lauri, figuri mitologice îmbogățite cu bronzuri aurite, precum și simboluri ca: vulturul roman, tridentul lui
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
mai este aici doar un element de decor ca în alte scrieri, ci este personificată și domină întregul cadru al acțiunii, dobândind ceva din noblețea și liniștea solemnă a celor puternici. Oamenii joacă un rol secundar, ei fiind copleșiți de măreția pădurii. Pădurea seculară este, din punct de vedere simbolic, un element primordial generator de viață, o forță telurică. Ea îl ocrotește atât pe om, cât și o faună fecundă și puțin cunoscută. Cei ce trăiesc în apropierea pădurii preiau o
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
relatate într-un văl de poezie. Ca și în alte scrieri ale sale, Mihail Sadoveanu compune naturii un imn vibrant, dând glas bucuriei ritualice a descoperirii frumuseții creației. Prezentarea întâmplărilor alternează cu momente în care autorul cade în visare în fața măreției naturii. Talentul de povestitor al lui Sadoveanu iese în evidență mai ales în pasajul ce descrie sfatul viețuitoarelor din noaptea de Sânziene sau în descrierea vânătorii de toamnă în pădurea Borzei. Autorul folosește o limbă literară ce derivă din graiul
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
filmul "„mijlocește publicului cinefil un contact însuflețitor și de autentică artă, pusă în slujba marilor idealuri patriotice, cu actorii noștri în roluri de anvergură (sic!) istorică”". Majoritatea criticilor cinematografici au criticat tratarea superficială a operei sadoveniene, monotonia și lipsa de măreție a filmului. Chiar și Dumitru Fernoagă, directorul Casei de Filme 5, și-a notat în agenda sa următoarea apreciere a filmului: "„Lung și fușerit, sub auspiciul Casei noastre de film”". Călin Stănculescu s-a declarat "„șocat de libertatea cu care
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
sadoveniene, cât de exploziv și teatral, fără a fi și dramatic, monoton și lipsit de elementare semnificații cinematografice în montaj, culoare, mișcare”" este filmul. Cronicarul ieșean Ștefan Oprea constată că "„filmul lui Mircea Drăgan este lipsit de fior și de măreție, pentru că mimează fiorul și măreția. Mircea Drăgan ne trimite dezinvolt înapoi cu câțiva ani, până la Neamul Șoimăreștilor pe care îl ratase în 1964”". Regizorul Nicolae Cabel afirmă că filmul lui Mircea Drăgan se remarcă prin "„facilitatea narațiunii, soluțiile comode, conflictul
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
teatral, fără a fi și dramatic, monoton și lipsit de elementare semnificații cinematografice în montaj, culoare, mișcare”" este filmul. Cronicarul ieșean Ștefan Oprea constată că "„filmul lui Mircea Drăgan este lipsit de fior și de măreție, pentru că mimează fiorul și măreția. Mircea Drăgan ne trimite dezinvolt înapoi cu câțiva ani, până la Neamul Șoimăreștilor pe care îl ratase în 1964”". Regizorul Nicolae Cabel afirmă că filmul lui Mircea Drăgan se remarcă prin "„facilitatea narațiunii, soluțiile comode, conflictul fără nerv și dinamism interior
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Călin Căliman considera că primirea rece a acestui film de către critica de specialitate s-ar datora faptului că "„Frații Jderi pierde pe drum fiorul prozei originare, [...] filmul e dezlânat, lipsit de emoție, realizat în tușe groase, mimează doar fiorul și măreția”". Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Aventurile fraților Jderi în slujba Moldovei. Alexăndrel, coconul domnesc, îl atrage pe Ionuț, chemat să-și facă lângă el ucenicia armelor, în tainele sale de dragoste
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]