3,802 matches
-
Miron Constantinescu, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Alexandru Drăghici, Florea Dumitrescu, Ștefan Foriș István Fóris, Teohari Georgescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petre Gigea, Dr. Petru Groza, Nestor Ignat, Ion Iliescu, Ioan Ioniță, Vasile Luca Luka László, George Macovescu, Ion Gheorghe Maurer, Corneliu Mănescu, Manea Mănescu, Vasile Milea, Alexandru Moghioroș Mogyorós, Paul Niculescu-Mizil, Constantin Olteanu, Ana Pauker (1893-1960), Gheorghe Paraschiv, Miron Radu Paraschivescu, Lucrețiu Pătrășcanu, Ion Pățan, Virgil Pârvu, Dumitru Petrescu, Gheorghe Pintilie Pantiușa (n. Timofei Bodnarenko), Constantin Pîrvulescu, Grigore Preoteasa, Iosif Rangheț, Leonte Răutu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
continuă mișcare, o asemenea practică își pierde pertinența. Supravegherea de proximitate este alimentată de familiaritatea cu un mediu imobil, închis într-un perimetru fix, un mediu căruia fiecare îi cunoaște figurile centrale și mecanismele de funcționare. Când, în 1971, Aureliu Manea a pus în scenă Gaițele la Teatrul din Turda, el a renunțat la codurile naturaliste și a acoperit pereții salonului cu oglinzi imense, grație cărora personajele puteau spiona în voie secretele orașului. Prin acest dispozitiv de supraveghere explicit, salonul burghez
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
aparțin decorațiunii interioare, participă la o logică a habitatului; pe de altă parte, facilitează exercitarea supravegherii. Oglinzile au, simultan, valoarea unui indiciu realist și pe aceea a unui instrument de supraveghere polițienească. În Gaițele - piesă montată la Reșița de Aureliu Manea -, regizorul, am amintit-o deja, acoperea cu oglinzi gigantice pereții unei case burgheze ai cărei locatari nu încetau să iscodească secretele orașului (vezi p. 38). Ele nu aveau, așadar, o utilizare directă, dar desemnau clar supravegherea ca activitate neobosită a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
pentru aceasta să alergăm la împrumuturi, și banii afectați pentru asemenea cheltuieli pînă la finele anului financiar să-i dăm în ajutoare, aceasta ar fi incorect. Deci propun a se interveni prin D-l prefect la minister." D-l (Andrei) Manea: Dacă este a se da ajutor D-lui Eminescu, apoi acesta trebuie să se dee cît se poate mai degrabă, deși opiniunile sunt împărțite. Unii susțin că nu sunt mijloace, alții că s-ar face un precedent și totuși trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
răspunde da, pentru un astfel de mic ajutor, deși bugetul nostru are multe sumi fictive. D-l președinte (al consiliului județean, Ilie Ciolac): Nu este fictiv bugetul care a fost votat de județ și făcut de însuși Dvs. Dl (Andrei) Manea: Nu contest, însă nu cred că se va încasa întocmai după buget și dacă ni se afirma că se va încasa, apoi atunci mai mult avem mijloace și apoi din bugetul ordinar văd că s-au dat ajutoare la multe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
noi să-i dăm măcar zilnicele mijloace de a trăi. Pînă îi va da țara, să dam noi; să-i înlesnim viața, pînă i-o va înlesni țara. D-l (Costache) Savinescu (profesor și director la Liceul "Laurian"): D-l Manea zice că este a se ordona. Din contra, eu cred că suntem rugați a da, iară nu ordonați. Noi vom da, dacă vom fi în stare a da. Încît privește cuvintele de sumi fictive, apoi dacă nu se vor încasa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a micșurat zecimile județene, iară poetului Eminescu propun a se da cumpănit, nu o dată, cît trebuie, ca după mijloacele bugetului și pentru aceasta să vie comitetul cu o propunere și noi vom discuta. D-l (Casian) Leca: Răspund D-lui Manea, care e de opiniune opusă, cum că nu trebuie. Am să vă arăt rezoanele și iată-le, căci sumele din buget sunt afectate și destinate pentru județ. Dacă din împrejurări nu se vor încasa, atunci nu o să putem face dar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Franck. Proprietara se călugărise, la mănăstirea Agafton, unde și decedase, iar casa urma să se vîndă, pînă la 1 martie, pentru datorii. Din ajutoarele primite, Harieta a dat aconto 1000 de franci ca să cumpere casa pe numele poetului. Avocatul Andrei Manea avea nevoie de o procură legalizată, care să arate că Comitetul cumpără casa, prin Harieta, dar pe numele lui M. Eminescu. Nu s-a primit de la Comitetul din Iași asemenea procură, iar casa s-a vîndut cu 6.000 lei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Casian, 245, 246, 249, 259 Leda, pseudonimul Casandrei, 12, 168 M Maiorescu, Titu, 9, 10, 11, 17, 18, 21, 159, 178, 180, 194, 198, 200, 211, 223, 224, 225, 229, 230, 231, 232, 233, 235, 236, 237, 243, 259, 273 Manea, Andrei, 245, 246, 255 "Maria, regină dunăreană", pseudonimul Casandrei,, 210, 212, 213 Marin, I.D., 80, 252 Marin, D. G., 252 Marinovici, Christea, (Hristea, Hristache), 215, 216, 230, 239, 240, 256, 259, 261, 272, 274 Mavrodin, Marghiolița, 51, 62, 65, 73
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Chelaru, Marius / 93 Codruț, Mariana / 101 Corbu, Daniel / 110 Cristi, Adi / 119 Danilov, Nichita / 125 Gorban, Paul / 138 Hanu, Dan Bogdan / 143 Iacob, Livia / 150 Ionel, Nicolae / 155 Ivănescu, Cezar / 161 Laurențiu, Dan / 171 Lazăr, Oana / 181 Leonte, Carmelia / 185 Manea, Nicolae / 195 Marcu, Emilian / 201 Maximovici, Doru / 207 Mănucă, Maria / 217 Mocanu, Traian / 223 Nimigean, Ovidiu / 226 Panaite, Nicolae / 237 Pendefunda, Liviu / 244 Popa, Dorin / 253 Popa-Homiceanu Vasile / 259 Popovici, Mircea / 262 Pricop, Constantin / 269 Radu, Rafila / 271 Romanescu, Ioanid
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
critic literar), a cărui Viață fără sentimente depășește, net, multe dintre producțiile autorilor etichetați drept "poeți". La fel, excepțiile de la regula celor două cărți publicate sunt, în cazul autorilor dispăruți, cât se poate de relevante: Irina Andone, Petru Aruștei, Nicolae Manea, Alexandru Mălin Tacu, fiecare constituind, în felul său, un "caz". În ceea ce îi privește pe scriitorii incluși în dicționar, se cuvine să accentuez un fapt care cititorului îi va fi cât se poate de evident și din substanța articolelor, și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Poezia", nr. 3, toamnă 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 7, iulie 2010; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. MANEA, Nicolae, n. 1 noiembrie 1947, Huși, județul Vaslui m. Studii gimnaziale la Huși. Liceul "M. Kogălniceanu" din Huși (1961-1965). Facultatea de Filologie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (absolvită în 1973). Profesor de limba și literatura română în școli
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în "Cronica" (1968). Colaborează și la "Viața studențească", "Alma Mater", "Amfiteatru", "Cronica", "Convorbiri literare", "Echinocțiu", "Opinia studențească", "Ramuri", "România literară". Volumul de versuri În țara bursucilor (Opera Magna, Iași, 2009) îi apare postum. Îndelung așteptata carte de versuri a lui Nicolae Manea În țara bursucilor, Opera Magna, Iași, 2009 a apărut abia după moartea autorului. Figură cvasilegendară a boemei estudiantine ieșene de la sfârșitul anilor '70, retrasă ulterior într-o nedreaptă uitare (în ciuda relativei popularități de care s-a bucurat profesorul de limbă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
moartea autorului. Figură cvasilegendară a boemei estudiantine ieșene de la sfârșitul anilor '70, retrasă ulterior într-o nedreaptă uitare (în ciuda relativei popularități de care s-a bucurat profesorul de limbă și literatură română care a schimbat, voluntar, Iașii pe Răducăneni), Nicolae Manea merita, ce-i drept, cu prisosință un asemenea gest recuperator. Un gest prin care i se face în sfârșit dreptate poetului, publicat antum doar în paginile unor reviste ieșene, cu poeme răzlețe sau scurte grupaje de versuri. În fapt, exceptând
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
prietenii sau colaboratorii mai apropiați, ce aduc în prim-planul reflecției omul și cadrul didactic, atât de implicat în viața culturală a urbei sale), cartea În țara bursucilor îl aduce pentru prima dată în atenția cititorilor exclusiv pe scriitorul Nicolae Manea, cu frământările, căutările și angoasele sale, biografice și în special poietice. Preocuparea de a da corporalitatea lirică cea mai potrivită reflecției asupra vieții și a morții îmi pare a fi, de altfel, marea obsesie creatoare a poetului Nicolae Manea. Oglindită
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Nicolae Manea, cu frământările, căutările și angoasele sale, biografice și în special poietice. Preocuparea de a da corporalitatea lirică cea mai potrivită reflecției asupra vieții și a morții îmi pare a fi, de altfel, marea obsesie creatoare a poetului Nicolae Manea. Oglindită, direct, în imaginarul său liric, drept toposul preeminent, metamorfoza joacă, de asemenea, un rol esențial pentru autorul trudit în permanență de ideea de evoluție, de transformare creatoare. Găsirea tonului celui mai potrivit înseamnă, în cazul său, devenirea proprie prin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în care, mai mult chiar decât vocația peisagistică a poetului (pe care ar sugera-o titlul), se face simțită necesitatea raportării la marile modele poetice. În sonuri variate (care merg de la atitudinea clasic-reverențioasă la cea mai ascuțită ironie postmodernă), Nicolae Manea reia și adaptează teme, motive și sensibilități specifice modernismului poetic autohton, dar nu ezită nici să-și plieze talentul pe game gândiriste, cerchiste ori neomoderne. Iată-l bunăoară pe baladistul Doinaș, trecut mai pregnant prin experiența poetică argheziană: "Tocmai când
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care numai eu o cunosc". Luciditatea raportării la modele recunoscute ale poeziei românești sau universale (din texte nu lipsesc nici ecouri din Goethe, Baudelaire, Trakl sau Rilke) se pierde cu totul într-o categorie aparte de texte, în care Nicolae Manea devine preocupat de cartografierea unui teritoriu ambiguu, situat la granița dintre real și ireal, dintre viață și moarte. Este vorba, firește, despre spațiul circumscris, în cheie poetică, "țării bursucilor", metaforă-simbol dominantă a textelor din prima secțiune a cărții, care iradiază
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mediul citadin este surprins în note simboliste sau expresioniste apăsate, dar și trimiterile sugestive la imaginarul tehnic al polis-ului din alte poeme (vă rog, ***), ciclul întreg este mai degrabă consacrat emoției poeziei, deprinse, de bună seamă, de tânărul Nicolae Manea odată cu emoția urbanului perceput, de către inițiați, drept epifanic. Și în prima parte din Țara bursucilor apărea ideea unei religii a poeziei: Nesfârșit gândesc/ La un poem îngeresc/ Fără început consoane sau liniște/ Poemul casă bursuc portocal/ Poemul continuu egal// Există
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mele// acest poem/ se zbate printre/ cuvinte/ (oh crede-l crede-mă/ ne iubim imens)// memoria/ insuportabila mea povară/ îl copleșește/ simt abia mai respiră/ se încovoaie se stinge/ acest poem/ risipit/ printre bietele mele cuvinte". Sunt convinsă că Nicolae Manea, cel aflat mereu, în viață, la hotarul țării bursucilor, va fi aflat, măcar după trecerea dincolo, taina acestei "arome neînchipuite" a cuvântului turnat în miracol. Referințe critice (selectiv): Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Breban, „Drumul la zid”, LCF, 1984, 37, 38; Steinhardt, Un personaj literar, ST, 1984, 11; Ion Vlad, Glose la un roman al condiției umane, ST, 1984, 12; Dobrescu, Foiletoane, III, 74-82; Condurache, Portret, 26-30; Odangiu, Romanul, 105-117; Moraru, Textul, 76-78; Manea, Contur, 59-62; Ungureanu, Proza rom., I, 529-549, 579-610; Iorgulescu, Prezent, 192-196; Sorescu, Ușor cu pianul, 170-180; Holban, Profiluri, 150-168; Dimisianu, Subiecte, 103-107, 115-121; Cosma, Romanul, I, 224-230; Spiridon, Melancolia, 148-212; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 130-137; Pecie, Romancierul, 65-99; Lovinescu, Unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
America Latină (prin telenovele); din „substratul” balcanic, cândva uitat, „camuflat”, sublimat, iar acum relansat, mai întâi de conaționalii noștri țigani, pentru a fi purtat la vârful culturii populare, unde este adoptat de o parte a noilor elite economice și mediatice (prin manele); din Statele Unite (prin subculturile de tineret, prin consumism, dar și prin subcultura de divertisment în curs de completă globalizare, o subcultură postistorică și transculturală); din țările unde se emigrează masiv (în primul rând, Italia, Spania și Portugalia), prin naveta transnațională
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Daicoviciu, Teodor și Cîmpeanu, 1992), Istoria Românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a VIII-a (Cristescu, Păsăilă, Teodorescu și Tomi, 1994), Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la revoluția din 1821. Manual pentru clasa a XI-a (Manea, Teodorescu și Pascu, 1994) și Istoria românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1993) - apărut începând cu 1994 sub titlul revizuit Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Păsăilă, Teodorescu și Tomi, 1994), Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la revoluția din 1821. Manual pentru clasa a XI-a (Manea, Teodorescu și Pascu, 1994) și Istoria românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1993) - apărut începând cu 1994 sub titlul revizuit Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1994). După cum se observă, studiul istoriei naționale în învățământul preuniversitar debuta în clasa a IV
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Teodorescu și Pascu, 1994) și Istoria românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1993) - apărut începând cu 1994 sub titlul revizuit Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1994). După cum se observă, studiul istoriei naționale în învățământul preuniversitar debuta în clasa a IV-a, în care se preda istoria sintetică a românilor. În clasele a VII-a și a VIII-a, studiul istoriei naționale era reluat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]