3,668 matches
-
nu e rezultatul dispoziției sale biologice ci a relațiilor sociale și că eforturile bărbaților de a împlini cererile lor, pentru a controla munca femeilor și capacitățile sexuale, s-au cristalizat treptat în familia nucleară(nuclear family). Dintr-o perspectivă istorică marxistă, Engels analizează fenomenul social răspândit asociat cu moralitatea sexuală feminină, precum fixarea virginității și a purității sexuale, incriminarea și pedeapsa violentă a femeii care comite adulter și cere ca femeile să fie supuse soților. În ultimă instanță, Engels pune aceste
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
lor va fi transferată doar urmașilor lor. La începutul secolului XIX și începutul secolului XX, atât Clara Zetkin cât și Eleanor Marx erau împotriva demonizării bărbaților și au susținut o revoluție proletară care ar putea rezolva multe inegalități de gen. Marxiștii clasici spun că mulți dintre predecesorii marxiști, citați de feminiști sau feminiștii marxiști, precum Clara Zetkin și Alexandra Kollontai, s-au opus formelor capitaliste de feminism. Au fost de acord cu principala mișcare marxistă unde feminismul reprezenta o ideologie burgheză
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
La începutul secolului XIX și începutul secolului XX, atât Clara Zetkin cât și Eleanor Marx erau împotriva demonizării bărbaților și au susținut o revoluție proletară care ar putea rezolva multe inegalități de gen. Marxiștii clasici spun că mulți dintre predecesorii marxiști, citați de feminiști sau feminiștii marxiști, precum Clara Zetkin și Alexandra Kollontai, s-au opus formelor capitaliste de feminism. Au fost de acord cu principala mișcare marxistă unde feminismul reprezenta o ideologie burgheză contrară marxismului și împotriva luptei de clasă
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
secolului XX, atât Clara Zetkin cât și Eleanor Marx erau împotriva demonizării bărbaților și au susținut o revoluție proletară care ar putea rezolva multe inegalități de gen. Marxiștii clasici spun că mulți dintre predecesorii marxiști, citați de feminiști sau feminiștii marxiști, precum Clara Zetkin și Alexandra Kollontai, s-au opus formelor capitaliste de feminism. Au fost de acord cu principala mișcare marxistă unde feminismul reprezenta o ideologie burgheză contrară marxismului și împotriva luptei de clasă. În locul feminismului, marxiștii au sprijinit programul
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
putea rezolva multe inegalități de gen. Marxiștii clasici spun că mulți dintre predecesorii marxiști, citați de feminiști sau feminiștii marxiști, precum Clara Zetkin și Alexandra Kollontai, s-au opus formelor capitaliste de feminism. Au fost de acord cu principala mișcare marxistă unde feminismul reprezenta o ideologie burgheză contrară marxismului și împotriva luptei de clasă. În locul feminismului, marxiștii au sprijinit programul politic radical de eliberare a femeilor prin revoluția socialistă, cu accent pe munca în rândul femeilor și schimbarea condițiilor lor materiale
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
feminiști sau feminiștii marxiști, precum Clara Zetkin și Alexandra Kollontai, s-au opus formelor capitaliste de feminism. Au fost de acord cu principala mișcare marxistă unde feminismul reprezenta o ideologie burgheză contrară marxismului și împotriva luptei de clasă. În locul feminismului, marxiștii au sprijinit programul politic radical de eliberare a femeilor prin revoluția socialistă, cu accent pe munca în rândul femeilor și schimbarea condițiilor lor materiale după revoluție. Mai târziu marxiștii clasici încearcă să combine marxismul și feminismul ca o creație liberală
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
ideologie burgheză contrară marxismului și împotriva luptei de clasă. În locul feminismului, marxiștii au sprijinit programul politic radical de eliberare a femeilor prin revoluția socialistă, cu accent pe munca în rândul femeilor și schimbarea condițiilor lor materiale după revoluție. Mai târziu marxiștii clasici încearcă să combine marxismul și feminismul ca o creație liberală a academicienilor și a reformatorilor de stânga care doresc să facă alianță cu feministele burgheze. Academiciana și socioloaga Rhonda F. Levine spune că lucrările lui Zillah Eisenstein reprezintă o
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
spune că lucrările lui Zillah Eisenstein reprezintă o ”discuție superbă a perspectivei feministe socialiste” în antologia „Enriching the Sociological Imagination: How Radical Sociology Changed the Discipline” . Levine descrie cartea ca „una dintre cele mai vechi declarații despre cum o analiză marxistă de clasă se poate combina cu o analiză feministă a patriarhatului pentru a produce o teorie despre cum clasa și genul se intersectează ca sisteme ale inegalității.” În 1985, Donna Haraway a publicat eseul „A Cyborg Manifesto: Science, Technology, and
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
economic redus datorită unei nebalansări a puterii care produce privilegii acelora care deja au privilegii astfel protejând status quo-ul. Termenul de feminism material a fost folosit prima dată în 1975 de către Christine Delphy. Termenul actual își are legături în feminismul marxist și socialist. Rosemary Hennessy și Chrys Ingraham, editorii Materialist Feminism: A Reader in Class, Difference, and Women’s Lives, decriu feminismul material ca o „conjuctură de mai multe discursuri- materialism istoric, marxism și feminism radical, precum și teorii postmoderniste și psihoanalitice
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
psihoanalitice ale înțelegerii și subiectivității.” Termenul a apărut la sfârșitul anilor 70 și este asociat cu gânditori cheie precum Rosemary Hennessy, Stevi Jackson și Christine Delphy. În viziunea feminiștilor vritanici și francezi care preferau termenul de feminism material decât feminism marxist, marxismul a trebuit să fie modificat pentru a putea explica diviziunea sexuală a muncii; era inadecvat sarcinii din cauza părtinirii sale de clasă și concentrării pe producție. Feminismul a fost problematic și datorită esențialismului și idealismului conceptului de femeie. Feminismul material
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
acel partid și nici embrionul acelui partid.” Organizația a fost influențată de grupul italian Lotta Continua. A publicat o revistă „Big Flame” și un jurnal „Revolutionary Socialism”. În timp au ajuns să își descrie politica lor ca fiind una „libertariană marxistă”. În 1978 s-au alăturat coaliției electorale Socialist Unity condusă de grupul troțkist Internaional Marxist Group. În 1980, anarhiștii de la Libertarian Communist Group li s-au alăturat, apoi mulți membri au defectat spre Partiul Muncii(Labour Party), jurnalul lor a
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
Continua. A publicat o revistă „Big Flame” și un jurnal „Revolutionary Socialism”. În timp au ajuns să își descrie politica lor ca fiind una „libertariană marxistă”. În 1978 s-au alăturat coaliției electorale Socialist Unity condusă de grupul troțkist Internaional Marxist Group. În 1980, anarhiștii de la Libertarian Communist Group li s-au alăturat, apoi mulți membri au defectat spre Partiul Muncii(Labour Party), jurnalul lor a încetat să mai apară în 1982 și grupul s-a destrămat în 1984. Feminiștii socialiști
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
Feminismul marxist este o ramură a feminismului ce urmărește explicarea căilor prin care femeile sunt asuprite prin intermediul sistemului capitalist și al priprietății private, stabilind astfel o legatura cauzala între cele două. Conform feministelor marxiste, eliberarea femeilor poate fi obținută doar printr-o
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
stabilind astfel o legatura cauzala între cele două. Conform feministelor marxiste, eliberarea femeilor poate fi obținută doar printr-o restructurare radicală a economiei capitaliste actuale în care cea mai mare parte din puterea de muncă a femeii este necompensată. Feminismul marxist se naște din doctrina lui Karl Marx, a cărui teorie se centrează mai puțin pe aspectele materiale ale vietii ci pe cele sociale. Central ideii marxiste, este ideea diviziunii muncii, evidență în societatea capitalista. Lucrările lui Karl Marx și Frederick
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
care cea mai mare parte din puterea de muncă a femeii este necompensată. Feminismul marxist se naște din doctrina lui Karl Marx, a cărui teorie se centrează mai puțin pe aspectele materiale ale vietii ci pe cele sociale. Central ideii marxiste, este ideea diviziunii muncii, evidență în societatea capitalista. Lucrările lui Karl Marx și Frederick Engels au reprezentat fundația unui discurs timpuriu asupra relației dintre capitalism și asuprire. Materialismul istoric, metoda teoretică de studiu dezvoltată de Marx ce distinge modurile prin
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
Engels, nu este un rezultat al dispoziției sale biologice ci mai degrabă al relațiilor sociale și că eforturile bărbatului de a obține controlul asupra facultăților productive și reproductive ale femeii au căpătat, gradual, o formă innstituționalizată în interiorul familiei nucleu. Feminismul marxist își construiește argumentele pe valorile morale în ceea ce privește muncă salariata, ce este prin ea însăși o expresie a diferenței de clasă. ""Câștigurile salariale reprezintă o formă de opresiune, la care muncitorii se supun inevidabil sub un sistem de productie unde, fără
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
însăși o expresie a diferenței de clasă. ""Câștigurile salariale reprezintă o formă de opresiune, la care muncitorii se supun inevidabil sub un sistem de productie unde, fără cunoștințe și talente, sunt reduși practic la nimic."" Urmărind această linie de gândire, marxiștii se opun oricărei acțiuni politice sau sociale ce perpetuează sclavia muncitorilor. Feministele marxiste precum Margaret Benston și Peggy Morton argumentează faptul că în sistemul capitalist există două forme de muncă. Prima este cea productivă, în care din urmă muncii depuse
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
Pentru producători, asta înseamnă costuri mai mici și profit mai mare. Pentru familia nucleu, dinamica puterii dictează faptul că munca domestică este alocată exclusiv femeii astfel eliberând restul membrilor familiei de nevoia de a-și face prorpia muncă reproductiva. Feminiștii marxiști argumentează faptul că excluderea femeii de la munca productivă duce la controlul exclusiv masculin atât al domeniului public, cât și al celui privat. Feministele marxiste atacă sistemul capitalist pe acele căi ce facilitează un nou discurs și care aduc la lumină
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
statutul femeilor se va îmbunătăți atunci cand munca lor va fi recunoscută și valorificata în sfera publică. O altă soluție propusă de feministele marxiste este ruperea legăturii forțate ce se face între femeie și munca reproductiva. În critică sa față de feminismul marxist tradițional, Heidi Hartmann (1981) consideră greșit fundamentate eforturile feminismului marxist tradițional de a aborda relația dintre femei și sistemul economic, mai degrabă decât a aborda relația dintre femei și bărbați, pe ideea în care cea de-a doua reiese din
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
recunoscută și valorificata în sfera publică. O altă soluție propusă de feministele marxiste este ruperea legăturii forțate ce se face între femeie și munca reproductiva. În critică sa față de feminismul marxist tradițional, Heidi Hartmann (1981) consideră greșit fundamentate eforturile feminismului marxist tradițional de a aborda relația dintre femei și sistemul economic, mai degrabă decât a aborda relația dintre femei și bărbați, pe ideea în care cea de-a doua reiese din punerea în discuție a primei. Pentru Hartmann discursul tradițional pare
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
Nozick crede că drepturile indivizilor sunt mai presus de interesul pentru bunăstarea lor. El crede ca o persoană are dreptul de a se vinde în sclavie, atâta timp cât dreptul e al ei. Ce pare că a trecut neobservat în marxism, feminismul marxist, si in feminismul radical este asumpția cum că în capitalism sunt rapițe calitățile spirituale ale vietii astfel o persoană este redusă la a fi doar o simplă rotita într-o mașinărie. Există o tendință în unele scrieri feministe de a
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
mecanicistică asupra acestora. Simone Weil descrie marxismul în Oppression and Liberty ca fiind o teorie destul de incompletă atâta timp cât aplicarea să se preocupă, desi foarte relevant, mai degrabă cu descrierea memcanismelor creșterii economice și ale economiei. O altă critică la adresa feminismului marxist tradițional vine tot din partea lui Heidi Hartmann care argumentează în Capitalism, Patriarchy, and Job Segregation by Sex, faptul ca patriarhatul predatează sicietatea capitalista bazată pe clase, cu câteva mii de ani chiar, și deci nu poate fi considerat drept produs
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
a se specializă într-un domeniu și insistența de a se pronunța cu egală competența în domenii că istoria instituțiilor, drept, teologie, sociologie, filozofia “tehnologiei”, mass-media. A fost unul dintre puținii intelectuali francezi anticomuniști influențați de Marx, fiind catalogat că marxist, calvinist, determinist, tehnofob, pesimist sau anarhist. Ellul nu este ușor de clasificat și nici una din etichetele de mai sus nu îi pot descrie opera. El este mai cunoscut în Statele Unite decât în Franța, fiind recomandat de Aldous Huxley, care spunea
Jacques Ellul () [Corola-website/Science/333227_a_334556]
-
mainline" la începutul secolului XX, când susținătorii săi credeau că el va fi viitorul bisericii creștine. Cea mai mare și importantă influență a sa a fost Evanghelia Creștină Socială, care a implicat un de facto "botez al creștinismului în doctrina marxistă". Prin urmare, cel mai influent purtător de cuvânt al Evangheliei Sociale, baptistul american Walther Rauschenbusch, a identificat patru rele spirituale instituționalizate în cultura americană (pe care el le-a numit "entități suprapersonale"): individualismul, capitalismul, naționalismul și militarismul. Conform doctrinei socialiste
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
pagini răzlețe. Scriitorul nu era hotărât cu privire la modul în care urma să se desfășoare desăvârșirea spirituală a lui Ion Sântu; într-o primă versiune, personajul urma să adopte credința religioasă, pentru ca într-o versiune ulterioară să fie influențat de gândirea marxistă și să aibă o evoluție politică înspre stânga radicală. Acțiunea romanului s-ar fi întins până în deceniul patru al secolului al XX-lea. Romanul "Ion Sântu" conține o cantitate importantă de material autobiografic. Scriitorul Ion Marin Sadoveanu s-a născut
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]