3,752 matches
-
10 apr. 1953 67. Jean Livescu. - O expresie elocventă a succeselor lingvistice sovietice (despre culegerea „Problemele lingvisticii în lumina lucrărilor lui I.V. Stalin”, Buc., Editura Academiei R.P.R., 1953). Idem, nr.16 (341), 17 apr., 1953 - Jean Livescu. - Despre succesele lingvisticii marxiste. Ibidem, nr. 25 (350), 19 iun., 1953 68. xxx Lucrările Sesiunii științifice anuale a Academiei R.P.R. Ibidem, nr.26 (351), 26 iun, 1953 69. Eugenia Tudorică. - Unde sunt cercetătorii limbii literare? În: Viața românească, nr. 11, nov. 1953 70. În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai face o excepție de la regula cercetării noastre, conform căreia am cules din presă pentru fiecare problemă ceea ce am găsit, în ordinea derulării ei, neselectiv și nepărtinitor. De data aceasta vom selecta comentatorii și vom alege unul „nededulcit” la critica marxistă ori stalinistă, care, adică, n-a frecventat aproape deloc acest exercițiu; este vorba de G. Călinescu. Analizele lui despre cei doi poeți au mai multe avantaje: sunt recente, adică din acest an; sunt comentarii și nu cronici de serviciu; în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
analitice în afara politicii editoriale: J. Popper, Paul Georgescu, Ion Călugăru, Ion Mihăileanu, M. Ghimpu, Corin Grossu, Al.I. Ștefănescu, Mihail Petroveanu ș.a., dar timpul le stă în față. Oricum, se poate afirma că și prin aceste cărți publicate, critica literară marxistă este deplin consolidată și scoasă, în sfârșit, din existența efemeră a revistelor. În domeniul istoriei literaturii, stadiul este mult mai avansat. S-au scris și au apărut monografii despre: I.Th. Neculuță, (I. Vitner), Al. Sahia (G. Macovescu), George Coșbuc (J.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
chiar din punct de vedere îngust economic, pentru că educația pregătește forța de muncă pentru toate domeniile de expertiză și producție necesare societății moderne, iar sănătatea păstrează integritatea acesteia. Spre sfârșitul comunismului, această chestiune elementară fusese acceptată până și de economiștii marxiști cu porniri reformiste din fosta Iugoslavie, Ungaria, Polonia sau fosta URSS. Noi nu am acceptat-o nici acum, la 17 ani de la prăbușirea comunismului și falimentul marxismului! Iată, de pildă, în Franța toată lumea e nemulțumită periodic de finanțarea educației! Știi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
1875 S. își continuă studiile la Chișinău, într-un pension german, apoi la „gimnaziul nobilimii”. În clasele superioare se apropie de mișcarea revoluționară, contribuind la înfiriparea „cercurilor de autoinstruire” chișinăuene, implicându-se probabil și în alte acțiuni (transport de literatură marxistă etc.). Conform declarațiilor sale, s-ar fi înscris la Universitatea din Odessa, fără a o frecventa, întrucât este arestat și închis în „castelul penitenciar” din Chișinău, de unde va fi transferat la închisoarea dintr-un port rusesc apropiat. Aici, în anchetă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
bărbat, Frank Charles Wisdom, cu care a avut foarte curând un fiu și o fiică. Și-a păsit familia după doar câțiva ani și după încă un an s-a măritat cu Gottfired Lessing, emigrant evreu din Germania, cu simpatii marxiste, ca și ea de altfel politica fiind mediul în care s-au cunoscut. Autoarea a intrat în Partidul Laburist Rodezian, a avut un fiu (Peter care locuiește la Londra cu ea) cu Gottfried Lessing, și a divorțat și de al
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
constant simțul critic al spectatorului în stare de alertă. "Fascismul, scrie el în Despre o dramaturgie nearistotelică, cu maniera lui grotescă de a insista asupra factorului emoțional, și poate tot pe atât un oarecare declin al elementului rațional al doctrinei marxiste m-au incitat și pe mine să pun accentul mai mult pe aspectul rațional." Pentru producerea acestei "distanțări" care va dezaliena spectatorul, Brecht proslăvește un "teatru epic". Caracteristica esențială a teatrului epic, scrie el în Drumul spre un teatru contemporan
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se plânge și nu suferă din cauza ei. Ea trece nevăzută, rămâne neobservată, deși, după ce-am experimentat-o câteva zeci de ani, suntem cu toții temeinic așezați în ea. Să facem totuși această deosebire: între cel care a încremenit în proiectul marxist pentru că, dintr-un motiv sau altul, s-a îndrăgostit cândva de el și pentru că, dintr-un motiv sau altul, a rămas în el, a crezut în el sau nu l-a mai putut părăsi; și celălalt, pe care primul l-
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
condiției lor finite. Această carte a avut un rol important în devenirea filozofică a lui Gabriel Liiceanu, ea anunțând viitoarea „peratologie“, micul tratat Despre limită scris douăzeci de ani mai târziu. De asemenea, în contextul unei epoci dominate de ideologia marxistă, a scrie o fenomenologie care avea în centrul ei moartea, limita și depășirea a reprezentat neîndoielnic un act cultural insolit. De altfel, în forma apărută în 1975, ea a fost în primă instanță respinsă ca lucrare de doctorat pe motive
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de o ideologie mesianică pentru a-și justifica cuceririle. Misiunea ei era să călăuzească lumea spre o stare de sfințenie, justificată de o excepțională introspecție religioasă sau ideologică. Apelurile la solidaritate ortodoxă erau adeseori urmate de anexări. Înlocuite de apeluri marxiste, rușii erau convinși că și ceilalți doreau să fie la fel de sfinți așa cum credeau ei că sînt. Nefiind slavi, românii s-au deșteptat mai întîi cînd și-au văzut speranțele spulberate 18. Expansionismul rusesc a continuat în secolul al XVIII-lea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de lucruri"39. Este limpede că aici s-a conturat rolul lui în mișcarea politicoliterară grupată în jurul revistei "Sămănătorul". În ultimii lui ani de liceu, Iorga a căutat soluții în socialismul lui Marx. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, socialismul marxist era răspîndit în rîndul intelectualității din Iași și chiar și din București. Iorga a venit în contact cu ideile lui Marx prin intermediul unui pastor englez, Mayers, și al familiei acestuia. Pastorul și fiul lui Edward (coleg de clasă cu Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din Iași și chiar și din București. Iorga a venit în contact cu ideile lui Marx prin intermediul unui pastor englez, Mayers, și al familiei acestuia. Pastorul și fiul lui Edward (coleg de clasă cu Iorga) organizaseră un cerc de dezbateri marxiste, în care Iorga a fost binevenit. Cincizeci de ani mai tîrziu, un Iorga purificat își amintea cu tristețe cît de mult îl împresionase Capitalul. Și-a părăsit studiile "ca să citesc abstracțiile și să pășesc pe drumul pietros și arid al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-l descrie: "... un (om) persecutat, vînat și încarcerat în Rusia țaristă, purtînd în piept amintirea unui glonte siberian (care fusese tras în el), dar (în sinea lui) de o bunătate fără margini. (Era) gata să-și dedice sufletul doctrinei (marxiste), interpretînd lucrurile fără ura prezentă în manifestările marxiste violente și lipsite de perspectivă ale altora. Naționalismului meu nu i-au repugnat niciodat originea sa evreiască". Cîștigîndu-și existența ca patron al restaurantului din gara Ploiești, Iorga îl vizita adesea acolo pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
încarcerat în Rusia țaristă, purtînd în piept amintirea unui glonte siberian (care fusese tras în el), dar (în sinea lui) de o bunătate fără margini. (Era) gata să-și dedice sufletul doctrinei (marxiste), interpretînd lucrurile fără ura prezentă în manifestările marxiste violente și lipsite de perspectivă ale altora. Naționalismului meu nu i-au repugnat niciodat originea sa evreiască". Cîștigîndu-și existența ca patron al restaurantului din gara Ploiești, Iorga îl vizita adesea acolo pe Gherea. Gherea și-a exprimat dorința de a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
est-europeni considerau că marxismul are motivație doar în țările industriale occidentale. Nici o mișcare muncitorească nu avea vreun sens fără o clasă muncitoare care să merite acest nume. Marxismul era foarte ambiguu în privința țărănimii. Țăranii alcătuiau o clasă cu mentalitate mic-burgheză; marxiștii făceau eforturi serioase ca să atragă proletariatul rural lipsit de pămînt. Trebuia găsită o soluție pentru problemele arzătoare ale țărilor cu populație țărănească majoritară și cu zone rurale în care oamenii trăiau în mizerie. Stere și alți ideologi de frunte ai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceștia erau evrei. Chiar și Basarabia era plină de evrei. Dar în timpul perioadei antisemite a lui Iorga au existat puține ocazii de manifestare a urii sale personale față de evrei. Avea relații de prietenie excelente cu ei (chiar și cu evreul marxist, Dobrogeanu-Gherea și cu mulți alți evrei, istorici bizantinologi etc.) Drept dovadă, în perioada sa antisemită, ziarul lui anunțase triumfător că Dreyfus era nevinovat: Nici vorbă de trădare", și îl considera pe colonelul Piquart drept "un caracter nobil"35. Lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vechile lor nume germane sau slave. Iorga își rezerva admonestările sale speciale pentru ungurii a căror origine era evident română: îi spunea lui Miklós Koza (Cosma) "un renegat armeano-român" etc. Deși antimarxist declarat, Iorga nu i-a ponegrit niciodată pe marxiști atunci cînd aceștia manifestau un interes sincer față de poporul român. Nu se referă niciodată la Constantin Dobrogeanu-Gherea cu numele Solomon Katz; și i-a cruțat pe evreii interesați de cultura română: dr. Moses Gaster, rabinul Nemicrower sau Heimann Tiktin. Replica
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a datorat unor motive personale: lumea de vis a sămănătorismului său. Nu este de mirare că în lunile acestea chiar și Cristian Rakovski l-a contactat de la Moscova pe Iorga, încercînd să-l atragă în Internaționala a III-a30. Socialismul marxist rămînea însă ceva străin pentru Iorga. El era convins că sămănătorismul răspundea tuturor nevoilor României. Comunismul fondat în Rusia a desăvîrșit pentru el (ca și pentru mulți din conaționalii lui) monstrul. A scris în lunile acestea o serie de editoriale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în care vor evolua acestea în deceniul următor. Se știe cît de mult conta pentru el frăția latină. Nu există în scrierile lui Iorga nici o menționare a mediului din care provenea Mussolini. Nu a menționat niciodată faptul că acesta fusese marxist și că era un socialist foarte radical. După evenimentele din Italia, Iorga a fost informat asupra "anarhiei" în plină desfășurare de acolo. Și corespondența lui demonstrează că era la curent cu brutalele metode fasciste 178. Care nu-i erau pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o epocă a iluziilor (atît de stînga, cît și de dreapta), îți scapă în cea mai mare parte printre degete. S-ar părea că cea mai pietruită cale de la un naționalism înapoi la alt naționalism trece prin "internaționalismul proletar" al marxiștilor. Politica tradițională a lui Iorga favoriza unitatea națională, neatacată de partidele politice lacome care făceau ca politica României să degenereze într-un "Suprafanar" al dezbinării. El considera lupta de clasă sterilă și dezbinatoare, Regele fiind pentru el simbolul unității naționale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Moldavia, London, 1820, p. 155. 24 Ștefan Zeletin, strălucitul economist liberal, a apărat cu îndîrjire politica economică a liberalilor de industrializarea forțată din anii '20. Politica aceasta a pus clar povara acestui "proces necesar" pe umerii țărănimii. Zeletin respinge argumentele marxiste. "Întrucît capitalismul se afla în România în stadiu de formare, un proletariat urmărindu-și propriile țeluri revoluționare era un nonsens". Burghezia română și rolul ei istoric, București, 1952, passim 25 Hugh Seton-Watson, Eastern Europe Between the Wars, Harper & Row, New York
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trei regi, p. 335 27 Memorii, vol. III, p. 323, 326, 335-338 și 340-344 28 Șeicaru, op. cit., p. 62 29 "Neamul românesc", 13 martie 1920 30 Profesorul Iorga a replicat la aceste interpretări într-un articol batjocoritor, referindu-se la marxiști cu termenul de "Tov", în loc de "Tovarăș"."Neamul românesc", 6 noiembrie 1919 31 "Neamul românesc", 20 august 1919 32 Șeicaru, op. cit., p. 49 33 Op. cit., pp. 50-51 34 Supt trei regi, pp. 319-324 35 Memorii, vol. III, pp. 5 și 9
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestora, și asta pentru că partidele obișnuite de aripă dreaptă erau fie compromise, fie Într-un con de umbră, fie pur și simplu interzise. Chiar și conservatorii necatolici s-au orientat din ce În ce mai mult către creștin-democrați, considerându-i o stavilă În fața stângii „marxiste”. În al doilea rând, din motive similare, partidele creștin-democrate aveau votul feminin: În 1952, două treimi din catolice practicante din Franța au votat pentru MRP. Autorul era, fără Îndoială, influent; Însă partidele creștin-democrate au atras femeile pur și simplu prin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și vulnerabile, independente pe hârtie, dar cliente de facto ale Marii Rusii. La aceste teme durabile ale politicii străine țariste În Europa se adăugau calculele personale ale lui Stalin. El credea sincer În apropiatul colaps economic al Vestului - conform dogmei marxiste și extrapolând precedentul interbelic - și exagera conflictul „inevitabil” dintre Statele Unite și Marea Britanie, competitori imperiali pentru o piață mondială tot mai mică. În concluzie, el se aștepta nu numai la vremuri turbulente - de unde nevoia Uniunii Sovietice de câștiguri categorice -, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să minimalizeze caracterul net rasist al brutalității naziste: masacrul evreilor ucraineni din Babi Yar a fost comemorat oficial ca „uciderea unor cetățeni sovietici pașnici”, la fel cum memorialul de la Auschwitz menționa doar, generic, „victimele fascismului”. Rasismul nu Încăpea În vocabularul marxist: evreii morți erau asimilați postum În aceleași comunități locale care Îi prigoniseră În timpul vieții. Dar acum, presupusul cosmopolitism al evreilor - legăturile internaționale de care Stalin sperase să profite În lunile negre ce au urmat ofensivei germane - le era din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]