4,066 matches
-
aparține sau nu) este notat cu simbolurile formula 7 și respectiv formula 8. Astfel, considerând mulțimile definite mai sus: Simbolul formula 13 al apartenenței a fost introdus de către matematicianul italian Giuseppe Peano în anul 1889, iar apoi adus la forma actuală formula 14 de către matematicianul englez Bertrand Russel, în 1903. Această metodă de notație permite transcrierea unei propoziții cum ar fi ”Socrate este muritor” în forma matematizată : Cardinalitatea, numită și "puterea" unei mulțimi, desemnează bogăția ei de membri. Fiecare mulțime descrisă mai sus are un
Mulțime () [Corola-website/Science/298332_a_299661]
-
(n. 27 decembrie 1571, Weil der Stadt - d. 15 noiembrie 1630, Regensburg) a fost un matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler). În matematică este considerat precursor al calculului integral. Kepler s-a născut la 27 decembrie 1571 în Weil der Stadt, Württemberg, Germania, și a studiat
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
Tycho Brahe, astronom al curții împăratului Rudolf al II-lea. Calitățile de observator ale lui Tycho Brahe sunt acum completate cu cunoștințele excepționale de matematică ale lui Kepler. După moartea lui Brahe în anul 1601, Kepler devine urmașul lui ca matematician și astronom imperial. În 1604 Kepler observă "Supernova 1604" și publică observațiile sale în lucrarea "De Stella nova in pede Serpentarii" („Despre o nouă stea la piciorul constelației șarpelui”). În lucrarea "Astronomia Nova" („Astronomia nouă”, 1609) publică rezultatele cercetărilor asupra
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
(n. 14 decembrie 1546, Knudstrup - d. 24 octombrie 1601, Praga) a fost un astronom și matematician danez. A adus contribuții importante în observarea și măsurarea exactă a mișcării planetelor precum și la catalogarea a peste 800 de stele. Datele adunate de el au depășit în exactitate toate măsurătorile astronomice anterioare inventării telescopului la începutul secolului al XVII
Tycho Brahe () [Corola-website/Science/298345_a_299674]
-
n. circa 87 d.Hr., probabil în Ptolemais Hermii — d. circa 165 d.Hr., Alexandria) a fost un astronom, matematician și geograf grec din epoca elenistică tardivă în timpul stăpânirii romane a Egiptului, ale cărui teorii au dominat știința până în secolul al XVI-lea. Din vechile izvoare istorice rezultă că și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Alexandria
Ptolemeu () [Corola-website/Science/298397_a_299726]
-
ul este un curent cultural de avangardă inițiat de gramaticianul francez Pierre Fontanier și reluat după circa 2 secole de autointitulatul "autor, matematician și scriitor" Florentin Smarandache în anii 1980 că un protest antitotalitar. El se bazează pe folosirea excesivă de antiteze, antinomii, oximoroni, contradicții, devieri de sensuri, paradoxuri în creație. Este încă o dată reprezentativ pentru megalomania lui Smarandache, care obișnuiește să-și
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
sau Pythagoras (în greacă: Πυθαγόρας; n. circa. 580 î.Hr. - d. circa. 495 î.Hr.) a fost un filosof și matematician grec, originar din insula Samos, întemeietorul pitagorismului, care punea la baza întregii realități teoria numerelor și a armoniei. A fost și conducătorul partidului aristocratic din Crotone (sudul Italiei). Scrierile sale nu s-au păstrat. Tradiția îi atribuie descoperirea teoremei geometrice
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
și ziua Sfântului Nicolae, o sărbătoare pentru copii, și, la Liège, pentru studenți. Înflorirea Europei Occidentale în secolul al XVI-lea a fost bazată și pe lucrările cartografului Gerardus Mercator, ale anatomistului Andreas Vesalius, ale botanistului Rembert Dodoens și ale matematicianului Simon Stevin printre cei mai influenți oameni de știință. Chimistul Ernest Solvay și inginerul Zenobe Gramme (École Industrielle de Liège) sunt cunoscuți pentru procesul Solvay și, respectiv, dinamul Gramme, dezvoltate în anii 1860. Bachelita a fost dezvoltată în 1907-1909 de
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
în 1919, Corneille Heymans (Universitatea Ghent) în 1938 și Albert Claude (Université Libre de Bruxelles) împreună cu Christian De Duve (Université Catholique de Louvain) în 1974. Ilya Prigogine (Université Libre de Bruxelles) a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 1977. Doi matematicieni belgieni au primit medalia Fields: Pierre Deligne în 1978 și Jean Bourgain în 1994. Fotbalul și ciclismul sunt sporturi populare în rândul belgienilor. Eddy Merckx este considerat a fi cel mai mare ciclist din toate timpurile. În fotbal Jupiler League
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
de cercetări de fizică nucleară. Pentru contribuțiile sale fundamentale, Bohr a fost laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1922. Fiul său, Aage a primit premiul Nobel în 1975 pentru cercetările sale, iar fratele, Harald Bohr, a fost un cunoscut matematician. Născut în Copenhaga, fiul lui Christian Bohr, un luteran devotat și profesor de fiziologie la Universitatea din oraș, si Ellen Adler, descendentă dintr-o familie de evrei bogați de mare importanță în sectorul bancar danez și în "cercurile Parlamentului." În
Niels Bohr () [Corola-website/Science/298052_a_299381]
-
în Los Alamos, New Mexico (UȘA.). După război, pledând utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare, a revenit la Copenhaga, unde a locuit până la moartea să în 1962. Fratele său mai mic, Harald Bohr (1887-1951), a fost, de asemenea, un matematician de renume și fotbalist olimpic[1]. Fiul lui Niels, Aage Niels Bohr (1922-2009) a călcat pe urmele tatălui său, el activând la institutul înființat de tatăl său, reușind să-l ia în conducere (1963-1970). A câștigat, de asemenea, Premiul Nobel
Niels Bohr () [Corola-website/Science/298052_a_299381]
-
Bertrand Arthur William Russell (n. 18 mai 1872, Trellech - d. 2 februarie 1970, Penrhyndeudraeth, Țara Galilor, Regatul Unit) a fost un filosof, matematician, istoric și critic social britanic În timpul vieții s-a declarat ca fiind liberal, socialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat niciunul dintre aceste lucruri. Cu toate că a locuit preponderent în Anglia, Russell s-
Bertrand Russell () [Corola-website/Science/298164_a_299493]
-
China a fost un lider mondial în domeniul științei și tehnologiei, până la Dinastia Ming. Descoperirile antice și invențiile chinezești precum fabricarea hârtiei, tipărirea, busola, praful de pușcă, (cele „Patru Mari Invenții”), au fost mai târziu răspândite în Asia și Europa. Matematicienii chinezi au fost primii care au folosit numerele negative. Cu toate acestea, până în secolul al XVII-lea, lumea occidentală a depășit China în dezvoltarea științifică și tehnologică. Cauzele acestei „Mari Divergențe” continuă să fie și azi dezbătute. După repetate înfrângeri
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
este una din teoremele fundamentale ale teoriei probabilităților, care determină probabilitatea apartenenței evenimentelor și a obiectelor la o anumită grupă. A fost enunțată de matematicianul britanic Thomas Bayes. În cazul filtrelor spam bazate pe teorema lui Bayes (numite și "filtre bayesiene"), pentru determinarea probabilității apartenenței unui anumit mesaj la spam, sunt utilizate dicționarele create în timpul „învățării” filtrului. De regulă programul „învață” analizând arhivele de e-mail-uri
Teorema lui Bayes () [Corola-website/Science/297511_a_298840]
-
fizicii și altor științe. În timpul Renașterii, polimați italieni ca Leonardo da Vinci (1452-1519), Michelangelo (1475-1564) și Leon Battista Alberti (1404-1472) au adus importante contribuții într-o gamă variată de domenii, între care biologia, arhitectura și ingineria. Galileo Galilei (1564-1642), fizician, matematician și astronom, a jucat un rol major în . Între realizările sale se numără progrese esențiale în dezvoltarea telescopului și a observațiilor astronomice realizate de el, și în cele din urmă triumful copernicanismului față de . Alți astronomi, ca Giovanni Domenico Cassini (1625-1712
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
și D’Alembert au publicat ". În secolul al XIX-lea, Augustin Fresnel} a devenit fondatorul opticii moderne, Sadi Carnot a pus bazele termodinamicii, iar Louis Pasteur a fost un pionier al microbiologiei. În secolul al XX-lea, pot fi amintiți matematicianul și fizicianul Henri Poincaré, fizicienii Henri Becquerel, Pierre și Marie Curie, deveniți celebri pentru studiile lor în domeniul radioactivității, fizicianul Paul Langevin și virusologul Luc Montagnier, co-descoperitor al virusului HIV. Bucătăria franceză este renumită în special pentru produsele agricole de
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
și apariția calculatoarelor personale de acum. Deși "design"-ul și performanțele calculatoarelor s-au îmbunătățit dramatic în comparație cu anii 1940, principiile arhitecturii von Neumann sunt în continuare la baza aproape tuturor mașinilor de calcul contemporane. Ea este denumită așa după renumitul matematician austro-ungar John von Neumann. Această arhitectură descrie un calculator cu patru module importante: unitatea aritmetică-logică (UAL), unitatea de control (UC), memoria centrală și dispozitivele de intrare/ieșire (prescurtat I/ E). Acestea sunt interconectate cu un mănunchi de fire numit magistrală
Calculator () [Corola-website/Science/296716_a_298045]
-
de tinerețe purtând marca puternică a filosofiei socratice. Refugiat o vreme la Megara, îl cunoaște pe filosoful (450 - 366 î.Hr.), un alt discipol al lui Socrate. Realizează mai multe călătorii: în Egipt se familiarizează cu matematica; în Cirene intră în legătură cu matematicianul Teodor; în coloniile din Italia de Sud face cunoștință cu pitagoreicii; în Sicilia, la Siracuza este invitat de tiranul Dionysios cel Bătrân. O tradiție spune că Dionysios cel Bătrân l-a vândut pe Platon ca sclav în Egina deoarece îi
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
este, în și în teoria limbajelor formale, un șir de care definesc un" de căutare". De obicei, acest șablon este apoi utilizat de către pentru operațiuni de „căutare” sau „căutare și înlocuire” operațiuni pe . Conceptul a apărut în anii 1950, când matematicianul american Stephen Cole Kleene a formalizat descrierea unui "limbaj regulat". Conceptul a intrat în uz comun împreună cu utilitarele de prelucrare a textului din Unix. Astăzi, există diferite sintaxe pentru scrierea expresiilor regulate, una fiind standardul și alta, utilizată pe scară
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
schema AFN " N"("s"codice 9) obținută din expresia regulată "s"codice 9, unde "s" reprezintă la rândul său o expresie regulată mai simplă, care a fost deja tradusă în AFN-ul "N"("s"). Expresii regulate își au originea în 1956, când matematicianul Stephen Cole Kleene a descris limbajele regulate cu ajutorul notației sale matematice numită "mulțimi regulate". Acestea au apărut în , în subdomenii ale teoriei automatelor (modelelor de calcul) și în descrierea și clasificarea limbajelor formale. O altă implementare timpurie a a fost
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
ulterior ca "cifre arabe". Punctul de plecare al matematicii islamice îl constituie știința greacă și indiană. Cel mai cunoscut savant islamic din domeniu matematicii este Al-Horezmi, care poate fi considerat părintele algebrei. Acesta introduce notația "x" pentru necunoscute în algebră. Matematicienii arabi sunt cei care inventează algebra și în același timp introduc și metode de rezolvarea a ecuațiilor. Matematica este utilizată nu numai în astronomie și pentru calcularea coordonatelor geografice, dar și în artă. Astfel, măiestria realizării mozaicurilor și a altor
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
ornamente vădesc o bună cunoaștere a geometriei. Alte descoperiri atribuite arabilor: trigonometria sferică, anumite funcții trigonometrice. De la arabi provine sistemul de numerație și de notare a cifrelor utilizat aproape în întreaga lume, dar și introducerea virgulei în scrierea fracțiilor zecimale. Matematicienii islamici au inventat algebra și au fost primii care au propus metode de rezolvare a ecuațiilor. Lui Omar Haiăm i se atribuie inventarea geometriei algebrice, iar lui Al-Tusi formularea axiomei paraleleolor. Având ca punct de plecare cunoștințele grecilor, persanilor și
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
proiectată în 1867, odată cu linia de cale ferată și a fost inaugurată în anul 1872, odată cu tronsonul de cale ferată Botoșani-Verești. Proiectul de arhitectură a fost realizat de concernul austriac Victor von Offenheim iar proiectul tehnic a fost realizat de matematicianul si fizicianul român Elie Radu. În anul 2004, gara a fost închisă, fiind considerată insalubră și periculoasă pentru călători. Lucrările de modernizare s-au încheiat în 2014, iar recepția lucrărilor a avut loc pe 16 ianuarie. Autoritățile au investit 3
Gara Botoșani () [Corola-website/Science/317635_a_318964]
-
poziție-impuls. Un exemplu de transformare canonică este Hamiltonianul însuși formula 1. Într-un sens mai general, paranteza Poisson este folosită la definirea algebrei Poisson, algebră în care mulțimea Poisson este un caz special. Toate aceste denumiri au fost date în onoarea matematicianului francez Siméon-Denis Poisson. În coordonatele canonice formula 2 din spațul fazelor, fiind date două funcții formula 3 și formula 4, paranteza lui Poisson este definită de următoarea ecuație: are o serie de proprietăți analoage produsului vectorial. Fie formula 6 și formula 7, funcții de variabilele
Paranteza lui Poisson () [Corola-website/Science/317866_a_319195]
-
mulțimile diferențiabile înzestrate cu o formă diferențiabilă închisă nedegenerată de gradul 2. Geometria simplectică își are originile în Hamiltonianul din mecanica clasică, în care spațiul fazelor unor sisteme clasice are structura unor mulțimi simplectice. Adjectivul simplectic a fost introdus de matematicianul Hermann Weyl pentru a desemna "grupul simplectic" formula 1, adică, grupul automorfismelor reale liniare formula 2 care combină înmulțirea cu i prin el însuși. Acest grup a fost numit grup liniar complex, putând produce confuzie de nume cu grupul de automorfisme liniare
Geometrie simplectică () [Corola-website/Science/317822_a_319151]