6,409 matches
-
la Întocmirea matricei de planificare a experiențelor o constituie utilizarea mecanismului aleator, care permite obținerea unei distribuții aleatoare a nivelelor pe coloane, cu ajutorul numerelor aleatoare sau prin randomizarea (aleatorizarea) replicilor fracționare. Însă, de regulă, În majoritatea cazurilor, se vor utiliza matricele elaborate special pentru Întocmirea balanțelor aleatoare. Pentru exemplificare se va elabora matricea de planificare a experiențelor la cercetarea influenței a 11 factori independenți din 24 de experiențe, tabelul 3.5. Rezultatele experimentale obținute se introduc În matricea planificării experiențelor și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care permite obținerea unei distribuții aleatoare a nivelelor pe coloane, cu ajutorul numerelor aleatoare sau prin randomizarea (aleatorizarea) replicilor fracționare. Însă, de regulă, În majoritatea cazurilor, se vor utiliza matricele elaborate special pentru Întocmirea balanțelor aleatoare. Pentru exemplificare se va elabora matricea de planificare a experiențelor la cercetarea influenței a 11 factori independenți din 24 de experiențe, tabelul 3.5. Rezultatele experimentale obținute se introduc În matricea planificării experiențelor și se reprezintă grafic În diagramele dispersiei, figura 3.6. Se va examina
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
se vor utiliza matricele elaborate special pentru Întocmirea balanțelor aleatoare. Pentru exemplificare se va elabora matricea de planificare a experiențelor la cercetarea influenței a 11 factori independenți din 24 de experiențe, tabelul 3.5. Rezultatele experimentale obținute se introduc În matricea planificării experiențelor și se reprezintă grafic În diagramele dispersiei, figura 3.6. Se va examina diagramele dispersiilor rezultatelor observațiilor experimentale, conform efectelor liniare x1,...,x5, reprezentate În figura 3.6. După cum se observă, fiecare diagramă conține toate cele 24 de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
factorilor semnificativi este foarte laborioasă. De aceea, pentru a ușura aceste operațiuni se recomandă folosirea unor dispozitive speciale de lucru. Pentru aprecierea cantitativă a factorilor, separați vizual, se pot folosi diverse metode statistice. Cea mai potrivită metodă constă În elaborarea matricei variabilelor independente și cu ajutorul ei să se efectueze analiza obișnuită a regresiilor , Însă, dacă calculele se efectuează manual, această metodă este foarte laborioasă. De aceea la efectuarea manuală a calculelor se folosesc tabele cu mai multe intrări, metoda apropiindu-se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
115 Se va examina Întocmirea unui tabel cu trei intrări pentru aprecierea efectelor liniare, tabelul 3.6. În fiecare compartiment al tabelului se introduce acea valoare a parametrului de optimizare, care corespunde combinației semnelor factorilor, În cazul de față, din matricea de planificare a experiențelor. Pentru valorile parametrului de optimizare din fiecare compartiment se calculează valoarea medie și se obțin opt valori ⎯yi În baza cărora se calculează efectele. În acest scop, se calculează toate mediile mediilor nivelului (+) și din valoarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mai satisfăcătoare). Tabelul 5.1 Metode de concepție folosite În ciclul de inovare Etape Metode Identificarea problemei Chestionar, Legi de evoluție Formularea problemei Enunțarea contradicției tehnice, Construcția modelului câmp-substanță (Su Field), Enunțarea contradicției fizice Dezvoltarea de concepte Cele 40 principii, Matricea de rezolvare a contradicțiilor, Soluții standard, Principii de separare, Efecte fizice Evaluare Rezultatul ultim ideal Implementare Teoria de rezolvare a problemelor inventive (Teorija Reshenija Izobretateliskih Zadatch - TRIZ sau Theory of Inventive Problem Solving - TIPS) trebuie, de asemenea, să-și găsească
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mai satisfăcătoare). Tabelul 5.1 Metode de concepție folosite În ciclul de inovare Etape Metode Identificarea problemei Chestionar, Legi de evoluție Formularea problemei Enunțarea contradicției tehnice, Construcția modelului câmp-substanță (Su Field), Enunțarea contradicției fizice Dezvoltarea de concepte Cele 40 principii, Matricea de rezolvare a contradicțiilor, Soluții standard, Principii de separare, Efecte fizice Evaluare Rezultatul ultim ideal Implementare Teoria de rezolvare a problemelor inventive (Teorija Reshenija Izobretateliskih Zadatch - TRIZ sau Theory of Inventive Problem Solving - TIPS) trebuie, de asemenea, să-și găsească
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de vârful dat. Vom analiza graful pentru P = 95% (figura 4.7-a). Aici vârful cel mai „influent” este HRB, iar pe locul doi se găsește vârful σr. Este vârful HRB cel mai puternic ? Vom examina pentru acest graf, În calitate de matrice asociată, matricea coeficientului de corelație, tabelul 5.5. În acest caz, coeficienții de corelație Îi vom lua În valoare absolută Întrucât semnul coeficientului nu joacă aici nici un rol, el determină numai intensitatea legăturii. Vom nota cu )(kpij elementul general al
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dat. Vom analiza graful pentru P = 95% (figura 4.7-a). Aici vârful cel mai „influent” este HRB, iar pe locul doi se găsește vârful σr. Este vârful HRB cel mai puternic ? Vom examina pentru acest graf, În calitate de matrice asociată, matricea coeficientului de corelație, tabelul 5.5. În acest caz, coeficienții de corelație Îi vom lua În valoare absolută Întrucât semnul coeficientului nu joacă aici nici un rol, el determină numai intensitatea legăturii. Vom nota cu )(kpij elementul general al matricei asociate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
asociată, matricea coeficientului de corelație, tabelul 5.5. În acest caz, coeficienții de corelație Îi vom lua În valoare absolută Întrucât semnul coeficientului nu joacă aici nici un rol, el determină numai intensitatea legăturii. Vom nota cu )(kpij elementul general al matricei asociate, adică numărul de trasee de lungime „k”, care pleacă din nodul vârfului „i” spre vârful „j” și vom pune: )(...)()()( 21 kpkpkpkp i l iii +++= (5.20) unde l este numărul de vârfuri ale grafului. Numărul pi(k) Îl vom
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
kpkpkpkp i l iii +++= (5.20) unde l este numărul de vârfuri ale grafului. Numărul pi(k) Îl vom denumi forța iterată de ordinul „k” al vârfului „i”. Forța iterată de ordinul „unu” pi(1) se obține prin adunarea elementelor matricei asociate pe linii: lllll l l rrrrp rrrrp rrrrp ++++= ++++= ++++= ...) 1( ....................................... ...)1( ...)1( 321 1 2232221 2 1131211 1 (5.21) În acest caz, la calculul forței iterate are sens să ținem seama numai de coeficienții de corelație care prezintă importanță
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de vârful dat. Vom analiza graful pentru P = 95% (figura 4.7-a). Aici vârful cel mai „influent” este HRB, iar pe locul doi se găsește vârful σr. Este vârful HRB cel mai puternic ? Vom examina pentru acest graf, În calitate de matrice asociată, matricea coeficientului de corelație, tabelul 5.5. În acest caz, coeficienții de corelație Îi vom lua În valoare absolută Întrucât semnul coeficientului nu joacă aici nici un rol, el determină numai intensitatea legăturii. Vom nota cu )(kpij elementul general al
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dat. Vom analiza graful pentru P = 95% (figura 4.7-a). Aici vârful cel mai „influent” este HRB, iar pe locul doi se găsește vârful σr. Este vârful HRB cel mai puternic ? Vom examina pentru acest graf, În calitate de matrice asociată, matricea coeficientului de corelație, tabelul 5.5. În acest caz, coeficienții de corelație Îi vom lua În valoare absolută Întrucât semnul coeficientului nu joacă aici nici un rol, el determină numai intensitatea legăturii. Vom nota cu )(kpij elementul general al matricei asociate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
asociată, matricea coeficientului de corelație, tabelul 5.5. În acest caz, coeficienții de corelație Îi vom lua În valoare absolută Întrucât semnul coeficientului nu joacă aici nici un rol, el determină numai intensitatea legăturii. Vom nota cu )(kpij elementul general al matricei asociate, adică numărul de trasee de lungime „k”, care pleacă din nodul vârfului „i” spre vârful „j” și vom pune: )(...)()()( 21 kpkpkpkp i l iii +++= (5.20) unde l este numărul de vârfuri ale grafului. Numărul pi(k) Îl vom
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
kpkpkpkp i l iii +++= (5.20) unde l este numărul de vârfuri ale grafului. Numărul pi(k) Îl vom denumi forța iterată de ordinul „k” al vârfului „i”. Forța iterată de ordinul „unu” pi(1) se obține prin adunarea elementelor matricei asociate pe linii: lllll l l rrrrp rrrrp rrrrp ++++= ++++= ++++= ...) 1( ....................................... ...)1( ...)1( 321 1 2232221 2 1131211 1 (5.21) În acest caz, la calculul forței iterate are sens să ținem seama numai de coeficienții de corelație care prezintă importanță
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
că experimentul activ nu se poate realiza În orice fel de condiții de producție (el poate prezenta, uneori, un grad Înalt de periculozitate) și de aceea metoda balanței aleatoare aplicată experimentului pasiv prezintă interes. George-Ștefan COMAN 213 Tabelul 5.23 Matricea balanței aleatoare pentru studiul rezilienței la600C a unui oțel aliat y Nr. crt. al experienței x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 9,7 1 + + + + 9,1 2 + + + + + 8,3 3 + + + -7,9 4 + + +7,4 5 + + + 8,1 6
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
doua experiență x12 = 0,28> 229,01 =x și ca atare, În loc de 0,28 se trece semnul (+) etc. Se obține În felul acesta tabelul 4.23, transformat din tabelul 4.22. Noul tabel transformat se aseamănă la aspect exterior cu matricea balanței aleatoare cu varierea factorilor pe două nivele (+1) și (-1). Trebuie să menționăm că putem obține un tabel asemănător cu matricea de planificare a experimentului când factorii variază pe trei nivele. În acest caz se separă valori concrete ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acesta tabelul 4.23, transformat din tabelul 4.22. Noul tabel transformat se aseamănă la aspect exterior cu matricea balanței aleatoare cu varierea factorilor pe două nivele (+1) și (-1). Trebuie să menționăm că putem obține un tabel asemănător cu matricea de planificare a experimentului când factorii variază pe trei nivele. În acest caz se separă valori concrete ale factorilor care diferă de valorile medii cu eroarea medie pătratică a experienței și se notează aceste valori prin nivel nul. Tabelele obținute
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prelucrare a materialelor metalice. După această etapă Însă urmează o alta, cel puțin tot atât de importantă și anume etapa de cercetare propriu zisă a obiectului de studiu bazată pe metodologia de stabilire a programării experiențelor. George-Ștefan COMAN 213 Tabelul 5.23 Matricea balanței aleatoare pentru studiul rezilienței la600C a unui oțel aliat y Nr. crt. al experienței x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 9,7 1 + + + + 9,1 2 + + + + + 8,3 3 + + + -7,9 4 + + +7,4 5 + + + 8,1 6
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
doua experiență x12 = 0,28> 229,01 =x și ca atare, În loc de 0,28 se trece semnul (+) etc. Se obține În felul acesta tabelul 4.23, transformat din tabelul 4.22. Noul tabel transformat se aseamănă la aspect exterior cu matricea balanței aleatoare cu varierea factorilor pe două nivele (+1) și (-1). Trebuie să menționăm că putem obține un tabel asemănător cu matricea de planificare a experimentului când factorii variază pe trei nivele. În acest caz se separă valori concrete ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acesta tabelul 4.23, transformat din tabelul 4.22. Noul tabel transformat se aseamănă la aspect exterior cu matricea balanței aleatoare cu varierea factorilor pe două nivele (+1) și (-1). Trebuie să menționăm că putem obține un tabel asemănător cu matricea de planificare a experimentului când factorii variază pe trei nivele. În acest caz se separă valori concrete ale factorilor care diferă de valorile medii cu eroarea medie pătratică a experienței și se notează aceste valori prin nivel nul. Tabelele obținute
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
compun și sunt deosebit de complexe. Modelul de joc creează imaginea concretă a organizării și desfășurării jocului și are la bază modelele jucătorilor ce compun echipa respectivă. Pentru fiecare jucător în parte se poate realiza, în urma informațiilor culese de la jocuri o matrice (care poate reprezenta modelul jucătorului), în care intră principalele caracteristici individuale (tipul somatic, biologic și psihic) și micromodelul procesului de joc (relațiile tehnico-tactice, spațiale și temporale din jocuri). Pentru definitivarea modelului funcțional al jucătorului respectiv, aceste informații trebuie completate cu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
tehnico-tactice, spațiale și temporale din jocuri). Pentru definitivarea modelului funcțional al jucătorului respectiv, aceste informații trebuie completate cu date care vor reflectă „experiența de joc”, influențată și de relațiile cu alți jucători. În cazul modelului de joc al echipei, însumarea matricelor individuale în vederea obținerii unui model de joc nu este suficientă, determinarea și elaborarea acestuia fiind îngreunată de anumite aspecte subiective, dintre care amintim: - relațiile de joc dintre jucători, care nu sunt întotdeauna perfect coordonate în realizarea scopului propus; - existența în
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
tuturor funcțiilor analitice care păstrează semiplanele planului complex, introdducând o operație H (în memoria lui Hurwitz și Hadamard) cu ajutorul căreia caracterizează funcțiile meromorfe. În ALGEBRA a introdus (în 1947) indicele de non-asociativitate, folosit de Philip Holgate (Anglia) și noțiunile de matrice grupală (în 1956), inel slab (în 1961), indice - o functie numerică - pentru o algebra Boole (în 1968), suma completă pentru un semigrup (în 1969). A arătat că teoria determinanților câștiga în rapiditate și simplitate dacă se adoptă o definiție axiomatica
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
logarithme dans le domain réel. Bul. Politehnic Iași, ț. ÎI, fasc. 1, 1947, 8188. 6. Etudes sur la théorie des systèmes multiplicatifs uniformes - I, L’indice de nonassociativité. Bul. Politehnic Iași, ț. ÎI, fasc. 2, 1947, 347-371. 7. Sur une matrice attachée a toute soite de nombres. Bul. Politehnic Iași, ț. III, fasc. 1, 1948, 141-152. 8. L’interversion des dérivées partielles mixtes du second ordre. Bul. Politehnic Iași, ț. III, fasc. 1, 1948, 141-152. 9. Sur le développement analogue à
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]