5,675 matches
-
Sabiglian 1 parcă e un băț șugubăț. Poartă chipul tras Cu cozorul pe nas 2 se-ndoaie ușor, Pe un picior, Gâtul vezi, e cam așa, Cum îl are lebădă. 3 a fost un ineluș, Pe-un deget în vârtecuș. Meșterul le-a rupt în două, Să-i dea folosință nouă. 4 scaun ar părea Cu spătarul în podea Și picioarele în sus Cine oare-așa l-a pus? 5 se poate să mă-nșel, E o secera de oțel. Dar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Vaslui) Motto: Dan Ravaru 4.1 Arta populară în arealul actualului județ Vaslui (22, p. 126) Iată ce spune Dan Ravaru (20, passim) despre meșteșugurile din arealul Vasluiului: O trecere în revistă, oricât de sumară, a ansamblului meșteșugurilor și a meșterilor populari din județul nostru, a trăsăturilor caracteristice ale acestora, implicit proporțiile prezenței lor contemporane, trebuie în mod necesar să ia în considerare câteva aspecte de ordin istoric. în arealul actualului județ Vaslui sunt incluse, în cea mai mare parte, fostele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cu ușurință sau care, în unele cazuri, nu au fost accesibile. După refluxul care a urmat încetării apariției revistei, asistăm, în ultima perioadă, la o revigorare a preocupărilor de ordin etnografic, în general, și a celor pentru prezența și activitatea meșterilor populari, în mod particular. Interesul științific se corelează cu necesitatea intesificării culturii meșteșugurilor populare, ele cunoscând în județul Vaslui un relativ regres, determinat de mai multe cauze. între cele de ordin istoric vom remarca, mai întâi, urmările Păcii de la Adrianopole
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Vodă Sturza, s-au întemeiat „stadler” urile, târgușoarele evreiești - Băcești, Negrești, Codăiești, Pungești, Drânceni, Hoceni, Murgeni, Puiești, cu o intensă viață comercială, produsele aduse din diferite zone ale Imperiului Habsburgic, mai târziu numit Austro-Ungaria, concurând și înlocuind pe parcurs produsele meșterilor populari. A fost un prim aspect a ceea ce numim acum globalizare, care are un efect mult mai puternic, strivitor pentru identitățile locale. Au existat de timpuriu (și există în continuare) reacții mai mult sau mai puțin eficiente la aceste fenomene
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în continuare) reacții mai mult sau mai puțin eficiente la aceste fenomene. în vechile școli de arte și meserii, dar mai ales la lecțiile de „lucru manual” ținute de învățători, a existat în permanență obiectivul consolidării și chiar reînvierii activităților meșterilor populari. La fel au procedat și echipele de teren din cadrul programului de profundă cercetare a realităților satului românesc inițiat de eminentul om de știință Dimitrie Gusti, într-o premieră europeană. Actualmente același rol îl au târgurile meșterilor populari, inclusiv cel
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
chiar reînvierii activităților meșterilor populari. La fel au procedat și echipele de teren din cadrul programului de profundă cercetare a realităților satului românesc inițiat de eminentul om de știință Dimitrie Gusti, într-o premieră europeană. Actualmente același rol îl au târgurile meșterilor populari, inclusiv cel care se desfășoară la Vaslui, în luna septembrie. Demne de interes ni s-au părut consemnările unor meșteșuguri tradiționale care au dispărut în contextul unor noi realități, de nivel oarecum tehnologic. Un exemplu ar fi obținerea varului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și alte moșii „greco-mănăstirești”, l-a însărcinat, la rândul său, pe Ștefan Ciocan Mazil cu „căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru 500 de chile de var și le-a dat înainte banii pentru 400. Meșterii respectivi au făcut doar o parte din cantitatea promisă, s-au întovărășit cu un crâșmar evreu și au vândut restul la Bârlad. Trebuie să subliniem, pentru a evita confuziile, că termenul „chilă” nu are nici o legătură cu un termenul „kilogram
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
un fel de horn, cum se așează cărămida pentru ars, pentru a fi cuprinse de foc. între 1878-1880 s-au fabricat 200 de chile după acest procedeu. Pe la 1900 mai trăiau doar cei care văzuseră cum se făcea astfel varul, meșterii muriseră. în satul Dumansca, din comuna Tăcuta, majoritatea locuitorilor se ocupa cu confecționarea obiectelor din cânepă, în primul rând hamuri pentru cai. Menționăm că o parte a satului este populată de lipoveni, iar în muzeul sătesc Tăcuta se găsesc multe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
confecționarea obiectelor din cânepă, în primul rând hamuri pentru cai. Menționăm că o parte a satului este populată de lipoveni, iar în muzeul sătesc Tăcuta se găsesc multe dintre produsele lor. în continuare vom face o trecere în revistă a meșterilor populari dintr-o serie de comune din județul nostru (20). La Todirești predomină dulgherii: Brâncă Ion, Condurat Ștefan, Bițoi Neculai, Bițoi Vasile, Romașcu Dumitru, Bontea Costache, Plopan Georgel, Plopan Ionuț, care confecționează butoaie, căruțe, mobilă. Romașcu Gheorghe îmbină meseria de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe și Pandale Laurențiu, precum și cojocarul Pruteanu Gheorghe. Pentru comuna Laza, dat fiind marele număr de meșteri populari, s-a făcut o împărțire pe localități. în satul Laza s-au impus atenției generale Gheorghe Elisabeta, Gheorghe Viorica, Pintilie Viorica, Șușu Eva, Iliuță Maria, care sunt bune țesătoare și cos prosoape, fețe de masă etc. Asavei Carmen, Costandache
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă în arta culinară, participanță la manifestări folclorice din Statele Unite, Germania și din mai multe localități din țară. La Dragomirești sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu Ion din Vladia, sculptor în lemn de troițe, bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești semnalăm, iarăși, numeroși meșteri populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu Ion din Vladia, sculptor în lemn de troițe, bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești semnalăm, iarăși, numeroși meșteri populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sculptor; statui de personalități, cruci, porți ornamentale; Miron Gheorghe - draperii, rame de oglinzi, cruci; Iftimie Sandu - butoaie, căzi, roți de lemn; Rusu Romică - sculptură în lemn, uși, reproduceri de obiecte. Artizanatul este practicat de Olăreanu Anișoara și Lica Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus se grupează astfel: țesătoare de covoare, carpete, prosoape - Ciulei Tudorița, Târnoveanu Ioana, Nechita Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion; împletitoare din lână - Radu R. Ana, Radu Gh. Lucreția; sculptor în lemn, Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
opinci. în comuna Drânceni (de fapt, în satul Ghermănești) sunt tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
artistice. Contrar unor păreri curente, județul Vaslui a cunoscut în trecut o mare răspândire a olăritului. Importanța meșteșugului este subliniată și de existența unui staroste de olari la Bârlad, pe la 1762. Totodată, documentele istorice și alte relatări consemnează existența unor meșteri olari cu domiciliul permanent sau temporar în aproape toate localitățile. O statistică din 1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor de teren am constatat existența unor centre de ceramică dispărute treptat, începând din perioada
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
făcut olărie la Codăiești până pe la 1987. Roata sa de olar și piese de ceramică reprezentative pentru ceea ce confecționa se află, acum, la muzeul sătesc Tăcuta, al soților Rotaru. La Dumești se prefigura crearea unui puternic centru de ceramică datorită meșterului popular Castan Jenică. Continuând undeva tradițiile din Tansa care a aparținut ținutului istoric al Vasluiului el lucra, acolo, ghivece, farfurii din lut, în ornamentarea cărora predominau elementele vegetale - frunza de vie, lalelele - și zoomorfe. Culorile sale preferate erau alb, albastru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
elementele vegetale - frunza de vie, lalelele - și zoomorfe. Culorile sale preferate erau alb, albastru, maro, roșu, într-o alternanță care ocolea îngrămădirile cromatice stânjenitoare pentru impresia artistică de ansamblu. în ciuda anumitor tentative organizatorice, pe fundalul nepăsării autorităților locale, după moartea meșterului, olăritul a dispărut la Dumești. La fel s-a întâmplat la Fălciu, Lipovăț etc. Un caz deosebit a fost la Zgura - Oltenești, unde exista, prin familia Iacob, o succesiune de generații de olari, totul încheindu se atunci când, în furia colectivizării
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
manifestă mai accentuat și care pot să fie considerate drept etalon. Una din acestea este zona Huși, în principal satul Epureni, din comuna Duda-Epureni. Aici prelucrarea lemnului îmbracă toate ipostazele de ordin practic sau estetic, aici s-au manifestat adevărați meșteri populari ca Viorel Alexa și, tot aici, Ticu Ungureanu, alături de propriile realizări, adaugă formarea unei adevărate școli a înfrumusețării lemnului. Așa cum se întâmplă și cu ceramica, în cazul evoluției utilizării lemnului se ivesc adevărate paradoxuri. Lemnul are cea mai îndelungată
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de aceea considerăm necesară trecerea în revistă a câtorva (dintre cele mai importante) asemenea ocazii. în județul Vaslui, zonă reprezentativă pentru Podișul Central Moldovenesc, are loc anual (în luna septembrie) o manifestare culturală de prestigiu ce poartă numele de „Târgul meșterilor populari”, organizat de Consiliul Județean Vaslui prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Acest eveniment adună oameni de valoare din întreg teritoriul actualului județ (și nu numai!) într-o adevărată sărbătoare a tradițiilor poporului nostru, continuând să faciliteze
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
s-a remarcat în mod deosebit Toma Mihai Claudiu (vezi anexa 5), ale cărui performanțe „din scaunul cu rotile” au avut și un important ecou în presă. Pe 27 noiembrie 2006, „Adevărul” de Vaslui a dedicat o întreagă pagină micului meșter popular Claudiu, inserând, alături de relatările redactorilor, și mărturii de suflet ale unor persoane care i-au călăuzit evoluția în cadrul proceselor instructiveducative (Ligia Tansanu, Mirela Damian). Ergoterapeutul din acei ani, Ligia Tansanu, declara cu o adevărată mândrie profesională: „Copilul Claudiu Toma
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ani) încadrați în sistemul de protecție, încadrați în grade de handicap sau proveniți din familii ce beneficiază de ajutor social. Pentru alte cazuri de copiii recompensați la concursuri, a de vedea și anexa 7. Am pomenit, mai sus, de „Târgul meșterilor populari”, la care participarea copiilor dizabili este permanentă și meritorie, obiectele „meșterite” de către aceștia fiind apreciate (pentru originalitatea lor și pentru materia primă din care au fost realizate) de către vizitatori (chiar străini), unele lucrări ajungând în Italia, Franța (expoziția de pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
suinde fu obligat de adevăr să constate că n avea nici pic de a pă. - N-are, cucoane Stejărel. - E, află că toate beciurile din Cotnari, făc ute în u rmă de domnii arhitecți cu școală, sunt pline de apă. Meșterul care a zidit beciul aista, a lui Ștefan cel Mare, sunt mai mult decât sigur, că n a fost absolventul nici unei Academii de arhitectură. Și în beciul lui nu este apă. Trage acum sing ur concl uzia care e de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]