4,293 matches
-
din "Leș deux sources" (1932) de H. Bergson, "serait très précisément et tout à la fois émotion créatrice et création d'émotion [s.n.]" [ar fi deopotrivă emoție creatoare și creație de emoție]"65, are, deci, are nu numai o valorare metafizica (ca instrument de cunoaștere), dar și una psihologică, pentru că se traduce prin modificări ale conștiinței (cititorului, auditoriului etc.). În opera literară, o forță invizibilă, dar irezistibila, de "atracție" armonizează elementele ce o alcătuiesc, formând un tot unitar. Această putere are
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
acele semne de gudron (corbi întorși în ghirlande) a caror ivire aici e singura proferare a iadului, acceptată vreodată sub ceruri, cuvantul complet 5. (italice în original) DISCOVERY Ceea ce pune în evidență, în aceste rânduri, Ion Barbu este tocmai dimensiune metafizica a artei, idee pe care o regăsim și în doctrina poetica a lui Edgar Poe. "Problema filozofica, cea științifică, cea estetică", observă, cu justețe, Edward H. Davidson, "sunt părți ale unei vizuini organice, ele se sprijină reciproc"6. Problemă artei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
vădit influențată și de lecturile sale bergsoniene, de "L'Évolution créatrice" (1907 și, mai ales, "Introduction à la Pensée et le Mouvant" (1903), în care filozoful francez avansează ideea că inteligență (știință) poate atinge realitatea absolută a materiei 9, iar metafizica, pe cea a spiritului (la care artistul adevărat are acces, printr-un fel de dispensa divină). Știință și metafizica se reunesc, astfel, în experiența 10, ele reprezentând, așadar, două nivele de cunoaștere a realului, ce corespund celor două raporturi ale
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
et le Mouvant" (1903), în care filozoful francez avansează ideea că inteligență (știință) poate atinge realitatea absolută a materiei 9, iar metafizica, pe cea a spiritului (la care artistul adevărat are acces, printr-un fel de dispensa divină). Știință și metafizica se reunesc, astfel, în experiența 10, ele reprezentând, așadar, două nivele de cunoaștere a realului, ce corespund celor două raporturi ale omului cu realitatea primară, dar între care există totdeauna un decalaj ("un ecart") ce trebuie permanent asumat: Dacă există
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Dacă există un mijloc de a deține o realitate la modul absolut, în loc să o cunoaștem relativ, de a ne plasa în ea, în loc să adoptăm puncte de vedere asupra ei, de a avea o intuiție, în loc să facem o analiză (...) aceasta este metafizica. Metafizica este, prin urmare. Știință care pretinde să depășească simbolurile. În aceste sens, metafizica nu are nimic în comun cu o generalizare a experienței și totuși poate fi definită drept experiență integrală [s.n.]. (...) Atribuim, prin urmare, metafizicii un obiect limitat
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
există un mijloc de a deține o realitate la modul absolut, în loc să o cunoaștem relativ, de a ne plasa în ea, în loc să adoptăm puncte de vedere asupra ei, de a avea o intuiție, în loc să facem o analiză (...) aceasta este metafizica. Metafizica este, prin urmare. Știință care pretinde să depășească simbolurile. În aceste sens, metafizica nu are nimic în comun cu o generalizare a experienței și totuși poate fi definită drept experiență integrală [s.n.]. (...) Atribuim, prin urmare, metafizicii un obiect limitat, în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cunoaștem relativ, de a ne plasa în ea, în loc să adoptăm puncte de vedere asupra ei, de a avea o intuiție, în loc să facem o analiză (...) aceasta este metafizica. Metafizica este, prin urmare. Știință care pretinde să depășească simbolurile. În aceste sens, metafizica nu are nimic în comun cu o generalizare a experienței și totuși poate fi definită drept experiență integrală [s.n.]. (...) Atribuim, prin urmare, metafizicii un obiect limitat, în principal, spiritul, si o metodă specială, înainte de toate, intuiția. (...) Metafizica nu este, deci
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
analiză (...) aceasta este metafizica. Metafizica este, prin urmare. Știință care pretinde să depășească simbolurile. În aceste sens, metafizica nu are nimic în comun cu o generalizare a experienței și totuși poate fi definită drept experiență integrală [s.n.]. (...) Atribuim, prin urmare, metafizicii un obiect limitat, în principal, spiritul, si o metodă specială, înainte de toate, intuiția. (...) Metafizica nu este, deci superioară științei pozitive; ea nu vine după știință, nu abordează același obiect pentru a obține o cunoaștere mai înaltă a acestuia (...) Lăsați fiecăreia
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
În aceste sens, metafizica nu are nimic în comun cu o generalizare a experienței și totuși poate fi definită drept experiență integrală [s.n.]. (...) Atribuim, prin urmare, metafizicii un obiect limitat, în principal, spiritul, si o metodă specială, înainte de toate, intuiția. (...) Metafizica nu este, deci superioară științei pozitive; ea nu vine după știință, nu abordează același obiect pentru a obține o cunoaștere mai înaltă a acestuia (...) Lăsați fiecăreia dintre ele obiecte diferite de studiu, științei, materia, iar metafizicii, spiritul; cum însă spiritul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
specială, înainte de toate, intuiția. (...) Metafizica nu este, deci superioară științei pozitive; ea nu vine după știință, nu abordează același obiect pentru a obține o cunoaștere mai înaltă a acestuia (...) Lăsați fiecăreia dintre ele obiecte diferite de studiu, științei, materia, iar metafizicii, spiritul; cum însă spiritul și materia se ating, metafizica și știința se vor sprijini una pe alta, de lungul suprafeței comune, testând-se una pe alta, așteptând ca acest contact să fecundeze. (...) metafizica este, prin urmare, cunoaștere care depășește, în ceea ce privește
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
științei pozitive; ea nu vine după știință, nu abordează același obiect pentru a obține o cunoaștere mai înaltă a acestuia (...) Lăsați fiecăreia dintre ele obiecte diferite de studiu, științei, materia, iar metafizicii, spiritul; cum însă spiritul și materia se ating, metafizica și știința se vor sprijini una pe alta, de lungul suprafeței comune, testând-se una pe alta, așteptând ca acest contact să fecundeze. (...) metafizica este, prin urmare, cunoaștere care depășește, în ceea ce privește obiectele intermediare, ecartul dintre cunoaștere și realitate și accede
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
obiecte diferite de studiu, științei, materia, iar metafizicii, spiritul; cum însă spiritul și materia se ating, metafizica și știința se vor sprijini una pe alta, de lungul suprafeței comune, testând-se una pe alta, așteptând ca acest contact să fecundeze. (...) metafizica este, prin urmare, cunoaștere care depășește, în ceea ce privește obiectele intermediare, ecartul dintre cunoaștere și realitate și accede la absolut 11. În felul acesta, homo faber (artizanul, omul de acțiune) și homo contemplativus (visătorul) și se completează unul pe celălalt. Știință dobândește
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
urmare, cunoaștere care depășește, în ceea ce privește obiectele intermediare, ecartul dintre cunoaștere și realitate și accede la absolut 11. În felul acesta, homo faber (artizanul, omul de acțiune) și homo contemplativus (visătorul) și se completează unul pe celălalt. Știință dobândește o semnificație metafizica (accesul la real), iar metafizica, o dimensiune științifică (un obiect determinat), dar și capacitatea de a progresa continuu 12. Preluând o fericită formulă a lui Jean-Gaspard-Felix Lache Ravaisson, Bergson denumește artă drept o "metafizica figurata"13. La rândul său, Barbu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
obiectele intermediare, ecartul dintre cunoaștere și realitate și accede la absolut 11. În felul acesta, homo faber (artizanul, omul de acțiune) și homo contemplativus (visătorul) și se completează unul pe celălalt. Știință dobândește o semnificație metafizica (accesul la real), iar metafizica, o dimensiune științifică (un obiect determinat), dar și capacitatea de a progresa continuu 12. Preluând o fericită formulă a lui Jean-Gaspard-Felix Lache Ravaisson, Bergson denumește artă drept o "metafizica figurata"13. La rândul său, Barbu, în recenzia la volumului Laudă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pe celălalt. Știință dobândește o semnificație metafizica (accesul la real), iar metafizica, o dimensiune științifică (un obiect determinat), dar și capacitatea de a progresa continuu 12. Preluând o fericită formulă a lui Jean-Gaspard-Felix Lache Ravaisson, Bergson denumește artă drept o "metafizica figurata"13. La rândul său, Barbu, în recenzia la volumului Laudă somnului (1929), de Lucian Blaga, argumentează, în felul său, în favoarea necesității de a conjuga demersul intelectual, cu cel poetic: Dar cuprinderea, și spirituală, nu se poate lipsi de elementele
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
45. Prin asta, omul depășește automatismul vieții cotidiene, făurind, cum spune Bergson, "un instrument al libertății", "o mecanică ce triumfă asupra mecanismului"46. Importantă, în acest context, este și distincția stabilită de Bergson dintre concepte și imagini, în "Introducere în metafizica" (1903). În timp ce conceptul, în generalitate lui duce la extrem distanță ce separă cunoașterea de real, care este totdeauna temporal și unic, imaginile, în varietatea și tensiunea lor internă, ne permit să ni-l apropriem. Pentru a exprima experiență simplă și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
natural. "Știință", pe care o are în vedere, nu este nicidecum o știință a substanțelor 84, ci, mai curând, cunoaștere integratoare, menită să surprindă relațiile fundamentale ale omului cu universul, într-o viziune unitară, o topologie a ființei 85, o metafizica dinamică și genetică, ce explorează un mundus imaginalis, un mesocosmos, la care, "vizionarul", poet, ori savant, accede doar pe cai tainice, prin practicarea unei imaginații active, o experiență, la care, inteligență și memoria participa, de asemenea 86. Am definit, astfel
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
acest bloc de marmură antică, poetul român sculptează apoi propria-i viziune, informată, în primul rând, de principiile doctrinei estetice poești, apoi de teoria romantică și post-simbolistă a poeziei. Ceea ce pare să confere unitate concepției lui Ion Barbu este asimilarea metafizicii bergsoniene, al cărei dualism spirit-materie, esențial, completează și integrează, firesc, modelul filozofic antic, ori altele, mai noi, care i-au succedat, structurate similar, si care devine, astfel, matricea ei formatoare. Ne aflăm în prezența unei construcții teoretice extrem rezistente în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
144, 162, 166, 173, 176, 177, 187, 194, 202, 203 Marian, Paul B., 43, 69, 90, 111, 131, 164, 198 materie, 25, 29, 58, 64, 98, 153, 192 Mead, G. R. S., 92, 202, 203 melodie, 94 Meno, 86, 204 metafizica, 26, 44, 56, 98, 103, 156, 159, 172, 189 metaforă, 39, 40, 87, 92, 120 metodă, 60, 109, 115, 137, 158, 184, 187 mimesis, 83, 111, 173 Mincu, Marin, 143, 203 moarte, 46, 151, 163, 197, 198 modernism, 40 modul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
una de cauzalitate și nu una de apartenență. 41 Cf. Jean Hyppolite, "Aspects divers de la memoire chez Bergson (Various Apsects of Memory în Bergson)", 2003, pp. 112-113. 42 În sensul special pe care autorul francez îl folosește în Introducere în metafizica, 1903. 43 Cf Albert Thibaude, Le bergsonisme, 1924, I, p. 239. Le présent pur n'est en nous qu'une limite qui n'a pas de réalité". 44 Ion Barbu, în Versuri și proza, 1984, p. 25. 45 Idem, p.
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fie Platon, Republica. 83 Barbu, Ion, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga" (1929), în Versuri și proza, p. 171. 84 Ibidem. 85 Lumea povestirii lui Poe este una în care obiectele care o populează sunt înzestrate cu o proprietate metafizica - "sentience" (sensibilitate, o formă primară de conștiință) - care solicită respectul și atenția lui Roderick Usher: "I well remember that suggestions arising from this ballad led uș into a train of thought wherein there became manifest an opinion of Usher's
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Such opinions need no comment, and I will make none". (În Edgar Allan Poe, The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, p. 239). Ion Barbu pare să preia această sugestie din textul poesc. "Sentience" are o fundamentare metafizica în identitatea om/ divinitate proclamata de Poe, în Eureka, 1848, p. 143. 86 Israfel Hervey Allen îl caracterizează drept "the most pen-portrait of Poe himself which is known" [cel mai exact autorportet al lui Poe din câte se cunosc], citat
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fi abordată, asemenea "echilibrului reflectiv", din punct de vedere epistemologic. Din această perspectivă, Gillies relevă utilitatea tezei Duhem-Quine pentru a demonstra că principiul falsificabilității al lui Karl Popper nu constituie un criteriu adecvat de demarcare, menit să distingă știința de metafizică 62. De altfel, în concepția sa epistemologică holistă, Quine nu admite posibilitatea conturării unei delimitări între știință și metafizică. Din punct de vedere metodologic, teza Duhem-Quine, expusă de Gillies, este interpretabilă ca aplicație a metodei "echilibrului reflectiv". Însă, în acest
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a demonstra că principiul falsificabilității al lui Karl Popper nu constituie un criteriu adecvat de demarcare, menit să distingă știința de metafizică 62. De altfel, în concepția sa epistemologică holistă, Quine nu admite posibilitatea conturării unei delimitări între știință și metafizică. Din punct de vedere metodologic, teza Duhem-Quine, expusă de Gillies, este interpretabilă ca aplicație a metodei "echilibrului reflectiv". Însă, în acest caz, "echilibrul reflectiv" este limitat de: (a) convingerile determinate de "rezonabilitatea științifică"; (b) metodele logic-inferențiale și cele științifice; (c
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
intenționate. Gianni Vattimo: dimensiunea kenotică a carității Gianni Vattimo, teoretician al "gândirii slabe", socotește secularizarea nu renunțare la religie, ci împlinire a vocației acesteia 10. E kénosis, golire de Sine a divinului care se coboară mântuitor la condiția umană. Epoca metafizicii, cu absolutismele ei și pretenția identității dintre adevăr și autoritate s-a încheiat, arată filosoful italian. Filosofia contemporană înregistrează reorientarea interesului de cunoaștere de la adevărul obiectiv spre caritate. Nu mai e chiar de actualitate îndrăzneala proclamării inexistenței lui Dumnezeu, numai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]