4,850 matches
-
s-o tuns așa... - Ei, apoi arz-o focu’ di treabă cî cine știe ci mai are și fata asta în cap... - Păduchi, fa, n-auzi... Bătrânele priveau pe geam la o fată de vreo douăzeci și șase de ani. Micuță, cu trăsături tăiate de vânt, îmbrăcată cu o bluză mai largă decât firavul ei trup, cu o fustă groasă, și cu șlapi roz ce îi acopereau picioarele negre de praf, tânăra stătea în așteptarea autobuzului. Avea cu ea un fel
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mi-a zburat la Ioana. O rătăcită a Domnului pe care o știam din anii copilăriei. Era mereu foarte gros îmbrăcată, indiferent de anotimp. Purta cu ea un imens sac, căra tot timpul câte ceva. Mai râdeam, copil fiind, de femeia micuță, brunețică, cu fața blândă și surâsul ce putea să ierte orice răutate. Ioana s-a dus de multă vreme. Venise timpul Floricăi. Nimeni nu știa cum a apărut, de unde și ce este cu ea. Sau poate nu vroiau să știe
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
că bunica nu-ți face nimic. Tu ai luat dinții lu’ bunelu’? Ce ai făcut cu ei? I-ai aruncat? - Da. Răspunse sec și scurt copilul, continuând să își arate dințișorii. - Unde i-ai pus mămăiță? Hai zi... Copilul întinse micuța lui mână către grădină, arătând WC-ul. Își duse mâna la nas, își sterse imaginar mucii și lăsă capul în pământ. Privi piciorușele desculțe. Erau negre de praf. Alergase toată ziua. I-ar fi plăcut să simtă iar încălțările de la
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
camerei lor. Se gândea că n-ar fi rău să-i culce în încăperea cea mare, îndărătul unui paravan, iar pe sugar să-l ducă în camera cea mică, unde telefonul nu-l va mai trezi din somn. Și cum micuțului nu-i trebuia prea mult loc, Jonas va putea să-și instaleze tot acolo și atelierul. Pe oaspeți îi vor primi în încăperea cea mare, iar Jonas, care știa că va fi înțeles în nevoia lui de a fi singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
între umbrele ramei). Acolo mi-am așezat viața, în cămăruțe suprapuse, pe diferite dimensiuni, cu toate visele împlinite, colorate în roșu aprins. Le iau la rând ca pe niște păpuși matrioșka și abia la urmă în cea mai îndepărtată și micuță cutie, găsesc un vis neîmplinit... Sunt, așa cum sunt! Haide, să punem steagul alb în fereastră chiar de nu vom fi ca doi iubiți! Eu știu să fiu o prietenă adevărată, iar sfaturile mele întotdeauna au dat rod. Mi-e sufletul
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
ar fi bolnav încă din tinerețe. Nu numai de nervi. De plămâni... Acum e însă altceva, grav, așa se spune. Costum bej, cu carouri și revere mari. Privire tulbure, chip regulat, dar poros, ciupit de vărsat. Părul rărit, spălăcit, degete micuțe, pătate de tutun. Mi-ar putea împrumuta febrilitatea, vârsta, să stau lângă o liceană fugită de acasă pentru câteva zile, în atmosfera festivă, jubiliară și frivolă a unui eveniment, care încurajează cutezanța amoroasă. Aș fi un student sticlos, transparent, cu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
un cadran mic, fosforescent. Săgețile aurii merită privite, legătura cu astrul nostru îngăduitor : iată, arătătoarele prelungi, ca și cum și-ar întinde mădularele, distilându-și veninul, puterile, subțiindu-le, pregătindu-le pentru aventurile unei noi zile. Primul venit : modestul domn Pasăre. Ochii micuți, gămălii negre. Chelia ca o farfurie. Aceiași pantaloni negri, lucioși. O găsește pe doamna Mitulescu la locul ei, cu capul înfundat în palme. Al doilea venit al acestui început de săptămână : tânărul inginer A.P. Insomnie, cine știe, sau o fi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
său a dus la asemenea consecințe, ci altă tentație. Se consideră nedreptățit când faptele urmează altei legi decât ale logicii sale. — Și-apoi, dacă te interesează situația în grupul reunit, află că astăzi sunt plecați toți trei. În aceeași mașină micuță micuță micuță. Excursie colectivă, la munte ! Mai multe asemenea grațioase vehicule. Adică și Caropol și Braun și Ropcea, poate și Grefu, în contemplarea munților ! Discreta Ortansa ? O prelungită izbucnire de surprize și de banalități, pentru a ascunde povara reală. Deci
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a dus la asemenea consecințe, ci altă tentație. Se consideră nedreptățit când faptele urmează altei legi decât ale logicii sale. — Și-apoi, dacă te interesează situația în grupul reunit, află că astăzi sunt plecați toți trei. În aceeași mașină micuță micuță micuță. Excursie colectivă, la munte ! Mai multe asemenea grațioase vehicule. Adică și Caropol și Braun și Ropcea, poate și Grefu, în contemplarea munților ! Discreta Ortansa ? O prelungită izbucnire de surprize și de banalități, pentru a ascunde povara reală. Deci, temutul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dus la asemenea consecințe, ci altă tentație. Se consideră nedreptățit când faptele urmează altei legi decât ale logicii sale. — Și-apoi, dacă te interesează situația în grupul reunit, află că astăzi sunt plecați toți trei. În aceeași mașină micuță micuță micuță. Excursie colectivă, la munte ! Mai multe asemenea grațioase vehicule. Adică și Caropol și Braun și Ropcea, poate și Grefu, în contemplarea munților ! Discreta Ortansa ? O prelungită izbucnire de surprize și de banalități, pentru a ascunde povara reală. Deci, temutul oracol
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
proiect, planșe peste planșe : tovarășul Stoian Alexandru Sandu, rezervistul Ropcea grandomanul, cu amicul acestuia, colegul Pasăre, chel, mărunt, mongoloid, pisălogul Nalbandu, colegul Nalbandu între schițele, calculele, devizele, justificările sale. Combinatul, Captarea - dedurizarea - denisiparea - decantarea primară, secundară, finală, adică soții Marilena micuța și arogantul Anton Albu și turturica Șefului, tovarășa Caropol Gina, lângă neastâmpărata Mariana Melnik, mamă nemăritată și mereu înamorată. Stațiile de pompe, ochelaristul filatelist numismat Robert Braun, mahmurul Mehmed, ofițerul-iscoadă Adrian Lupu, stagiarul Tudorel Tomski, Consuela cățelușa. Colectoarele și epurarea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Îl usturau cumplit tălpile. Gâtul uscat, ars. Îi apucase iar brațul mătăsos, mai sus de cot. Plimba palma încet, încet. Văzu nasul, gura, bărbia de burete, dinții sănătoși, tineri, flămânzi. Umerii netezi, bronzați, sânii plini. Picioarele lungi și goale, degetele micuțe cu unghii lăcuite, în espadrile. Nu meritase surpriza, șocul, izbitura ?... nu, nu meritați rugul, nu, nu, rămâneți șefilor și salariilor, rămâneți Ortansei, porumbeilor, am fost caraghios, neputincios, vă las în grija altora, aceiași. Rotise palma până la subțioara umedă, păroasă. Prelungi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
unui prooroc, va primi răsplata unui prooroc; și cine primește pe un om neprihănit în numele unui om neprihănit, va primi răsplata unui om neprihănit. 42. Și oricine va da de băut numai un pahar de apă rece unuia din acești micuți, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-și va pierde răsplata." $11 1. După ce a isprăvit de dat învățături la cei doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo, ca să învețe pe oameni, și să propovăduiască în cetățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
va smeri ca acest copilaș, va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor. 5. Și oricine va primi un copilaș ca acesta în Numele Meu, Mă primește pe Mine. 6. Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din acești micuți care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atîrne de gît o piatră mare de moară, și să fie înecat în adîncul mării. 7. Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Fiindcă nu se poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
leapădă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață numai cu un ochi, decît să ai amîndoi ochii, și să fii aruncat în focul gheenei. 10. Feriți-vă să nu defăimați nici măcar pe unul din acești micuți; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea fața Tatălui Meu care este în ceruri. 11. Fiindcă Fiul omului a venit să caute și să mîntuiască ce era pierdut. 12. Ce credeți? Dacă un om are o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
întîmplă s-o găsească, adevărat vă spun că are mai multă bucurie de ea, decît de cele nouăzeci și nouă, care nu se rătăciseră. 14. Tot așa, nu este voia Tatălui vostru din ceruri să piară unul măcar din acești micuți. 15. Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te și mustră-l între tine și el singur. Dacă te ascultă, ai cîștigat pe fratele tău. 16. Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
pe un străin venit anume să-l terorizeze. Ceasuri de bucurie petrecea numai cu mama, când erau singuri acasă, și uneori cu protopopul Groza care, fiind văduv, se înviora în tovărășia copilului blând și inteligent. Peste toate gândurile și închipuirile micuțului însă plutea veșnic o iubire foarte nelămurită, în care stăpânea Dumnezeu... Când împlini vârsta de șase ani, alt eveniment straniu îi zgudui sufletul... Doamna Bologa, gîndindu-se că copilul trebuie să înceapă școala, se sfătui îndelung cu protopopul Groza cum să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și prin urmare fiecare om poate muri cu credința că s-a jertfit pentru binele tuturor. La noi însă niște stăpâni urâți au trimis robii să moară ferecîndu-și lanțurile!... Atunci? în mijlocul vălmășagului de crime, ce mai poate cumpăni o crimă micuță, care-ți strivește ție sufletul? Cui îi mai pasă aici de sufletele noastre? ― Atunci urmează să...? întrebă repede Bologa, care începuse să asculte și n-avea puterea să aștepte. ― Să mergi unde vom merge toți, zise Klapka grav, cu o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pentru disciplina respectivă, era un sportiv de elită, un băiat foarte elegant și manierat. Traian era un matematician înrăit, un copil de o frumusețe barbară, cu ochi mari și negri, umbriți de gene dese, cu buze senzuale, dar era cam micuț de statură. Cu Emil îmi împărtășeam multe intimități, era foarte inteligent, observa cu atenție totul în jur și păstra tăcerea, așa încật îmi devenea din zi în zi mai apropiat. Relațiile noastre vizau strict școala, temele la matematică sau fizică
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
merii plini cu floare-n grădinele adânci - Și eu, la trunchiul unui, visez la ea deștept, În ploaia de flori roze pe dânsa o aștept. Ea vine și pe sînu-mi cu dulce ea se lasă! În pletele-mi și-ncurcă micuță mâna ei, Și umeda-i suflare, pură, copilăroasă, Adie blând pe frunte-mi și peste ochii mei, Apoi fața-i uimită de pieptu-mi ea apasă Și lacrimi de iubire i-nnundă ochii săi, Iar eu pe mâni, pe gură, pe ochi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Zalis> de lângă Templul Evreiesc, <Sakmari> din Păcurari, bodega <Pogor> și restaurantele <Luther> și <Bragadiru> din Piața Unirii, <Bolta Rece>, bodega <Sindicatul Viticol> vizavi de Liceul Național, barul <Coroana> și <Calul Bălan> din drumul Gării, etc. etc. Ah! Era să uit micuța cârciumioară <Maria Kanter> situată în drumul Băii Comunale...” -Fiindcă - vrei-nu vrei - a venit și sfârșitul neprețuitului Păstorel, iată cum descrie L. Kalustian acest capăt de drum: „...Și în 1964, la capătul unei chinuitoare suferințe, Păstorel lichidează socotelile terestre. Era internat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
își pune aceste întrebări sunt eu, Călina, o elevă în clasa aII-a. Să știți că am un prieten și mi-a fost foarte greu până am putut să rostesc acest cuvânt. Mai întâi să-l prezint. Este un cățeluș micuț, cu un botic mic și ascuțit ca de arici, ochii negri ca de cărbune sunt blânzi, duioși și tot timpul au ceva de spus. Era să uit esențialul: urechiușele sunt mici, ascuțite și de aici eu i-am spus Liliac
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
Familia șoriceilor Stuart își avea locuința la marginea unui lan de porumb. Totul se petrecea într-o armonie perfectă căci toate erau așa cum își doreau. Hambarul era plin cu boabe încit să le ajungă pe un an întreg, șoriceii cei micuți erau sănătoși și creșteau văzând cu ochii. Blana lor catifelată, ochii mici și negri ca niște mărgelușe te făceau să stai tot timpul în preajma lor și să-i privești. Zilele treceau una după alta și pe măsura ce timpul trecea
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
puțin lapte: - De ce însă obosește imediat și suspină întruna? se întreabă cei din jur. Pomilia și bunică-sa încearcă să-i dea ceai îndulcit, același rezultat. Nașterea a fost relativ ușoara, iar mama lui nu vrea să se despartă de micuț. Îl schimbă, îl înfașă stă cu ochii pe el și... oftează: - Oare să aibă și el soarta Marilenei ? Își spune ea, gândindu-se la soarta altui copil pe care l-a pierdut în urmă cu 4 ani. Dincolo în sufragerie
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
cu cerneală?" La indiferența cu care nici măcar nu i-a răspuns Brașov, nu i-a rămas decât să răscolească toate sertarele și să adune vreo patru călimări pe jumătate pline și să dispară dând mărunt din gură. Era caraghios așa micuț și cu chelie, compensând lipsa de păr cu o barbă netunsă de o viață și cu niște funduri de sifon în loc de ochelari, vorbind singur sau cu papagalul. Mă iau după el, sânt curios ce sau mai degrabă cât vrea să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]