4,790 matches
-
meu, total și protejându-l adesea contra unor insinuări tot mai reci și „avertizatoare” cu privire la „caracterul” său, ce veneau, culmea, din partea lui Matei și a lui Nichita, Adrian, care, poate în cel mai reușit, estetic, volum al său de poezii, Mieii primi, dedică patru poeme celor patru prieteni care-l primiseră în grupul lor „închis” și elitist, Matei, Cezar, Nichita și subsemnatul, deschizând volumul cu un poem dedicat lui N.B. etc. etc., Adrian, la semnul lui Geo, ia cuvântul și, după
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Poate că Titus și Hadrianus au făcut, fără voia lor, un mare serviciu viitorului iudaismului, celui al Torei și al sinagogilor, singurul pe care-l cunoaștem de visu. Punând capăt sacrificărilor din măcelării, bălților de sânge fetid provenind de la tăierea mieilor și a oilor (tradiție care a supraviețuit pe scară mai mică, în preajma Paștelui, la samaritenii de pe muntele Garizim), păgânii victorioși i-au redat involuntar lui Iahve idealitatea lui ironică și aniconică. Haideți, e timpul să plecați din templul-abator! Acum Cartea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sau că a diminuat cu ceva indicele de nedreptate din Țara Sfântă ori din altă parte? Mesia a venit printre noi și Creația continuă să sufere pe alte meridiane, "în locuri binecuvântate între toate" unde "lupul va sta laolaltă cu mielul, iar leopardul se va culca lângă ied". Și unde, nu-i fie cu supărare lui Isaia, ei continuă să se mănânce ca mai înainte. Ruguri, ghetouri, torturi, veșmântul galben al celor condamnați să fie arși de vii: creștinătatea e un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu făclii și cu arme. (Ioan, XVIII, 2-3) Se poate oare afirma că Iscarioteanul a făcut triumful postum al Mântuitorului? Istoria sfântă i-a reținut infamia, dar îi datorează mult. Permițându-i să urce la Cer așa cum se prorocise, ca miel jertfit, dar mai ales asigurându-i-se o ancorare aici pe pământ. "Roman, catolic și francez", cam acesta-i genul lui Iuda. Episodul celor treizeci de arginți poți oare acorda credit unor apologeți prea mulțumiți că au un țap ispășitor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Vrâncenilor le dă scutire de orice dajdie. Au venit soli dela craii leșilor și ungurilor, făgăduind sprijin. A venit și sol dela Veneția cu vorbe frumoase și daruri puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întreg poporul. E de observat că lumea din capitală și împrejurimi în multe cazuri nu poate servi de îndrumătoare limbei literare și de cultură. Câteva exemple: Confuzie între terminologia puilor oii și calului: în toată românimea noaten și cârlan înseamnă miel înțărcat și miel după ce a împlinit un an. "Suman de noateni." Pentru căluți sunt alte cuvinte: mânz și strâjnic. Confuzie între pom și copac. În București se spune pom și stejarului și bradului. Sărăcie de vocabular în grupuri de cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de observat că lumea din capitală și împrejurimi în multe cazuri nu poate servi de îndrumătoare limbei literare și de cultură. Câteva exemple: Confuzie între terminologia puilor oii și calului: în toată românimea noaten și cârlan înseamnă miel înțărcat și miel după ce a împlinit un an. "Suman de noateni." Pentru căluți sunt alte cuvinte: mânz și strâjnic. Confuzie între pom și copac. În București se spune pom și stejarului și bradului. Sărăcie de vocabular în grupuri de cuvinte ac, bold, spelcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de-a fi să mor, tu spune-le lor, baciului vrâncean și lui ungurean ca să mă îngroape aicea aproape, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în dosul stânii să-mi aud cânii, în șoapta teilor în jocul mieilor... Și când m-or răpune pe groapă mi-i pune flueraș de fag mult zice cu drag, flueraș de os multe zice duios flueraș de soc mult zice cu foc. Vântul a sufla și ele-or cânta, oile s-or
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acului de cap, acului cu gămălie, acului de siguranță. Vânătorului muntean îi place mai mult gotcan, bircan, ieruncă, decât cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, găină de alună. Cunoscătorii limbii noaște știu că nu se pot amesteca noțiunile păstorești, noaten (miel înțărcat), cârlan (miel de un an), cu mânzoc, strâjinc, tretin, denumiri ale prăsilei cavaline (noaten și cârlan se spun în Muntenia căluților). Se cunosc deasemeni echivalentele moldo-ardelenești pentru pepene verde și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acului cu gămălie, acului de siguranță. Vânătorului muntean îi place mai mult gotcan, bircan, ieruncă, decât cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, găină de alună. Cunoscătorii limbii noaște știu că nu se pot amesteca noțiunile păstorești, noaten (miel înțărcat), cârlan (miel de un an), cu mânzoc, strâjinc, tretin, denumiri ale prăsilei cavaline (noaten și cârlan se spun în Muntenia căluților). Se cunosc deasemeni echivalentele moldo-ardelenești pentru pepene verde și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vite mari și cornute mărunte în toate târgurile țării, plătind pe loc vama cuvenită și vama de trecere și ieșire din țară la Siret. Tot din Moldova mai cumpărau piei de veverițe și vulpi, piei crude de oaie, piei de miel și piei de vită. Privilegiul dovedește, de asemenea, că în vremea respectivă o cotă importantă din veniturile domniei se realiza și pe seama comerțului de tranzit. Liovenii puteau să ducă și să aducă mărfuri din afara Moldovei. Pentru marfa tranzitată ei erau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească se plătea un groș pe piatră. La vama de la Bacău se plătea pentru jderii ungurești un groș și jumătate de grivnă. Mănăstirea Pobrata. Cu hramul Sfântul Nicolae, numită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în timpul recluziunii, învață mai ales torsul și țesutul, obiceiuri care „explică lumea”. Toate precauțiile legate de tors implică puterea lui magică: nu este bine să torci noaptea, torcătoarele nu trebuie să se apropie primăvara de stâne ca să nu se stranguleze mieii în pântecele oilor, iar „pentru femeile unor sate din Basarabia torsul simboliza destinul propriei vieți, fusul încărcat înseamnă viață lungă”. Basmele păstrează coordonatele rituale pentru ocupația feminină. Fiicele izolate ale împăratului „...coseau de nouă ani la o floare p-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Până la obținerea lui însă, trebuie depășite încercările, al căror spectru vizează, în alte basme, dimensiunea morală. Călători incognito, Dumnezeu și Sfântul Petru solicită merinde la o stână, într-un text din colecția Pop-Reteganul. Ospitalitatea băiatului este promptă, mergând până la sacrificiul mielului propriu. Răsplata folosește puterea magică a oaselor rămase de la masă, capabile să creeze o turmă întreagă de oi. Sfatul inițiatorului divin circumscrie flăcăul în plan uranian: „- Să mergi în munții cutare și cutare, acolo să-ți faci stână și să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
câteva sute de km timp de o lună și jumătate până a ajuns în județul Ialomnița, în localitatea Gheorghe Lazăr, unde fusese direcționat la plecarea din Edineț. Toate cheltuielile și hrana necesară au avut ca sursă oile, dar mai ales mieii fătați pe drum. În comuna Gheorghe Lazăr am fost primiți ca refugiați cu multă căldură de către localnici care ne-au oferit și locuințe și alte obiecte de altă necesitate. Printre aceștia amintesc familia Marin Vizireanu și părintele paroh Ioan, pe
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
bivolițe pe o suprafață de teren relativ redusă și Înconjurată de porumb, trifoi, lucernă sau alte plante ademenitoare pentru animale nu era tocmai ușor. În doi, trei ne Împărțeam alergările. În preajma sărbătorilor de Paști, pazei bivolițelor i se adăuga paza mieilor destinați tăierilor pentru consumul tradițional iar În iulie, august și septembrie, paza oilor și a berbecilor destinați consumului săptămânal. Pășunea oilor era situată la marginea nordică a satului - dealul Vizuși trebuie să recunosc că paza oilor era mult mai ușoară
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
văi joase; pe teren neted, aproape de nivelul mării, oftau după sălbăticitatea alpestră. Platono-lacanizau și ei fără să-și deie sama. Pe urmele lor, bătătorite, navetez, navetez: principalmente între Iași, Focșani, Brașov, București și... Piatra Neamț. Din albia Milcovului, împodobită cu căcărezii mieilor vrânceni, trag holbări depasionte, distanța fiindu-mi adjuvantă, asupra Bahluiului universitar, social, cumetrial, securi-comunist sau numai simiradian, iar dinspre Cartierul ieșenesc al Tătărașilor percep mult mai potrivit mafioticeasca Vrance, fesenistă, pedeseristă, meschină dar harnică și îl descifrez agil pe Gagademicianul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
luăm nimic cu noi când murim. Doar faptele și milostenia ne Însoțesc și ne deschid ușile Raiului ceresc. Ce n-am da să intrăm În Rai? Totul am da, am da totul. Acolo-i veșnicia, dragii mei! Îl vezi pe Mielul lui Dumnezeu. Te bucuri cu El. Vezi Mama Cerească. Multe vezi și ești fericit o veșnicie. Aici, pe pământ, ne-a Încătușat șarpele cel viclean. Să ne rugăm neîncetat la Milostivul Dumnezeu să ne scoată din plasa șarpelui, să ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și plăcută. Peștișori vin și ne ciupesc de picioare, ne gâdilă. E atât de bine și frumos. Printre ramurile copacilor se strecoară raze de soare, se văd ca un curcubeu. Privesc tainic printre copaci și văd cu ochii sufletului pe Mielul lui Dumnezeu cum spune Sf. Ioan Botezătorul: „Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii...”. E atât de frumos și odihnitor, o priveliște de vis, de irealitate, parcă e adusă din Rai. Doamne, ce minunat ești! Tresaltă duhul În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ne gâdilă. E atât de bine și frumos. Printre ramurile copacilor se strecoară raze de soare, se văd ca un curcubeu. Privesc tainic printre copaci și văd cu ochii sufletului pe Mielul lui Dumnezeu cum spune Sf. Ioan Botezătorul: „Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii...”. E atât de frumos și odihnitor, o priveliște de vis, de irealitate, parcă e adusă din Rai. Doamne, ce minunat ești! Tresaltă duhul În noi de bucurie lăuntrică. Parcă n-am mai pleca
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ioan botează lume Domnu-L cheamă și Îi spune Vino Ioane și cutează Vino tu și Mă botează! Că așa e rânduit Ca să fie prea slăvit Sfânt Ioan Botezător Le vorbește tuturor Le vorbește cu sfială Și botează cu-ndrăzneală: E Mielul Lui Dumnezeu Ce ridică păcat greu El e foc ce mistuiește Și făptura ce-nnoiește Și-L botează În Iordan La-nceput de veac și an. Domnul când L-a Botezat Porumbel s-a ridicat Porumbel de pe pământ Chipul Domnului
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să mă ascultați Rugă Domnului să dați! Să păziți Porunca Lui! Sfințind ziua Domnului. În Casa Lui veniți Cu El să vă Întâlniți Vă-ntâlniți la Liturghie Cu Iisus În bucurie. Căci, pe Sfânta Masă, El Se jertfește ca un Miel! Creator fiind de fire A salvat o omenire... Adunând turma mereu El, o scapă de cel rău. De cel ce ne scoate În cale Doar lucruri amăgitoare. Și-n deșertăciuni ne-afundă, În suflet să ne pătrundă Veșnic voi să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
aduse În Dar un Omofor care Îl purta la slujbe. Ce-i din Jerusalem nu-l doreau printre ei pe Lazăr dar nici pe Domnul Iisus. Și cum se apropia Paștele la evrei au Început pregătirile... Fiecare evreu cumpăra un miel si-l pregătea să-l consume la Paști. Așa că și ucenicii se pregăteau. Trebuia să meargă să cumpere mieluțul. Și cum Iuda era casierul a vrut să meargă el să-l cumpere. El mai Îndosea din bani mai fura din
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
se pregăteau. Trebuia să meargă să cumpere mieluțul. Și cum Iuda era casierul a vrut să meargă el să-l cumpere. El mai Îndosea din bani mai fura din ei, era cam hoț. Când a ajuns În piață, erau mulți miei de vânzare dar Iuda a văzut un mieluț frumos la o tânără fecioară rușinoasă și timidă modest Îmbrăcată. A Întrebat-o: Cât costă mieluțul pe care-l avea În brațe. Ea a spus: Că marfa e bună și vrea un
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]