18,953 matches
-
societățile comerciale, cu modificările ulterioare, și ale Codului comercial. Anexa 1.2. STATUTUL Societății Comerciale Construcții Montaje Miniere "Conmin" - S.A. Capitolul 1 Denumirea, forma juridică, sediul, durata Articolul 1 Denumirea societății comerciale Denumirea societății comerciale este Societatea Comercială Construcții Montaje Miniere "Conmin" - S.A. În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile ori în alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele "societate pe acțiuni" sau de initialele "S.A.", de capitalul social și de numărul de înregistrare în
HOTĂRÂRE nr. 832 din 2 decembrie 1997 privind înfiinţarea Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase "Remin" - S.A. şi a trei societăţi comerciale pe acţiuni, prin reorganizarea Regiei Autonome a Plumbului şi Zincului Baia Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119703_a_121032]
-
de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele "societate pe acțiuni" sau de initialele "S.A.", de capitalul social și de numărul de înregistrare în Registrul comerțului. Articolul 2 Forma juridică a societății comerciale Societatea Comercială Construcții Montaje Miniere "Conmin" - S.A. este persoana juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut. Articolul 3 Sediul societății comerciale Sediul societății este în România, municipiul Baia Mare, Piața Minerilor nr. 1
HOTĂRÂRE nr. 832 din 2 decembrie 1997 privind înfiinţarea Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase "Remin" - S.A. şi a trei societăţi comerciale pe acţiuni, prin reorganizarea Regiei Autonome a Plumbului şi Zincului Baia Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119703_a_121032]
-
obiectului de activitate aprobat prin prezentul statut, în condiții de eficienta. Articolul 6 Obiectul de activitate Obiectul de activitate al societății comerciale este: * aprovizionarea, depozitarea, transportul și livrarea materiilor prime, materialelor, subansamblurilor și pieselor de schimb necesare, în special, sectorului minier; * activități de prelucrare și fabricare a produselor din lemn, metal și materiale de construcții; * activități de construcții, instalații, reparații mașini; * alte lucrări și prestări de servicii în domeniul circulației mărfurilor, aprobate de adunarea generală a acționarilor. Capitolul 3 Capitalul social
HOTĂRÂRE nr. 832 din 2 decembrie 1997 privind înfiinţarea Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase "Remin" - S.A. şi a trei societăţi comerciale pe acţiuni, prin reorganizarea Regiei Autonome a Plumbului şi Zincului Baia Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119703_a_121032]
-
obiectului de activitate aprobat prin prezentul statut, în condiții de eficienta. Articolul 6 Obiectul de activitate Obiectul de activitate al societății comerciale este: * aprovizionarea, depozitarea, transportul și livrarea materiilor prime, materialelor, subansamblurilor și pieselor de schimb necesare, în special, sectorului minier; * alte lucrări și prestări de servicii în domeniul circulației mărfurilor, aprobate de adunarea generală a acționarilor. Capitolul 3 Capitalul social, acțiunile Articolul 7 Capitalul social Capitalul social inițial al societății comerciale este fixat la suma de 2.925.164 mii
HOTĂRÂRE nr. 832 din 2 decembrie 1997 privind înfiinţarea Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase "Remin" - S.A. şi a trei societăţi comerciale pe acţiuni, prin reorganizarea Regiei Autonome a Plumbului şi Zincului Baia Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119703_a_121032]
-
finale Articolul 31 Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale, prevăzute în Legea nr. 31/1990 , cu modificările ulterioare, ale Codului comercial și cu alte dispoziții legale referitoare la societățile comerciale. Anexa 2 LISTA sucursalelor miniere din structura Companiei Naționale a Metalelor Prețioase și Neferoase "Remin" - S.A.
HOTĂRÂRE nr. 832 din 2 decembrie 1997 privind înfiinţarea Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase "Remin" - S.A. şi a trei societăţi comerciale pe acţiuni, prin reorganizarea Regiei Autonome a Plumbului şi Zincului Baia Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119703_a_121032]
-
nebunii botanice, culturile agricole suspendate, tufoși brazii scurși din perdelele pădurii în coasta de munte scenă continuă, Voșlăbeni costum de baie desperecheat pe un cosaș femeie, privirea ei ridică turla bisericii ortodoxe, ispitele lui Hieronymus Bosch cu Sfîntul Antonie, exploatare minieră de dolomită, altă biserică ortodoxă ține în spate un munte numai brad, mare căciulă și mițe mărunte Țara Giurgeului, de-ar fi plesnetele omenești doar curgerea de laturi împădurite în culoarul depresionar! și grosul să se ațină pe margine, neîntinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
iese anapoda, rîcîind pe fundul depresiunii! fotbal prin afiș "Romtrans Ceramistul" Nucet "FC Bihor" Tileagd, divizia D a județului Bihor, casele îndesate, Tudocea Traian la anul 1982, pruni peste tot, crengile cu sprijoane, biserica strălucește de alb, satul Băița, exploatarea minieră cu sediul în Ștei îi poartă numele, ipoteza drum se deschide printre obstacolele de case ce sînt ele, la calea ferată s-ar fi observat mai greu ideația intermediară, lățimea pătrunderii 20-30 m cu tot cu autobuz, încap și clădirile, cîțiva nori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dintre directorii oricărei întreprinderi urmau să fie români. Într-un efort suplimentar de a împiedica dominația străină, constituția cuprindea o prevedere prin care resursele naționale ale țării erau declarate proprietatea statului; această stipulație permitea guvernului să controleze concesiunile din domeniile minier și petrolier. Decizia de a evita dependența economică de investitorii străini a avut un efect direct asupra bunăstării țăranilor. Odată cu refuzarea acceptării pe scară largă a asistenței din afară, industrializarea urma să fie efectuată obligatoriu pe seama țăranului. Ca să-i protejeze
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai favorizate și au fost identificate noi căi de cooperare în domeniul industrial, diversificarea și creșterea schimburilor bilaterale și a cercetării posibilităților de cooperare pe terțe piețe. Pe lângă produsele tradiționale, au fost cuprinse echipamente pentru rafinării de petrol, pentru industria minieră și metalurgică, fabrici pentru industria chimică și petrochimică, tractoare și piese de schimb pentru acestea, vase fluviale și maritime, locomotive Diesel, rulmenți și altele, iar la exportul indian: minereu de fier și alte minereuri, feroaliaje, cabluri, motoare cu combustie internă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
unde se poate dobândi fericirea". Chinezii i-au spus "Insula comorilor"', iar grecii "Insula rubinelor". Primul acord comercial româno-sri lankez a fost semnat la 26 martie 1956; lista mărfurilor de export cuprindea: scânduri pentru ambalaje, mașini-unelte, mașini pentru construcții, echipament minier, fabrici de ciment, material rulant, ciment, geamuri, hârtie, produse petroliere, textile ș.a.; la importul din Ceylon erau prevăzute: cauciuc natural, ceai, nuci și ulei de cocos, cacao boabe, condimente, piei, grafit, artizanat etc. Pentru stabilirea relațiilor diplomatice între cele două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a fost semnat, la 12 aprilie, un acord comercial. În perioada 26-28 mai 1971, o delegație guvernamentală, condusă de Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, a efectuat o vizită în Mauritania, fiind semnat un proces-verbal privind cooperarea în domeniul minier și al industrializării cărnii. Delegați și specialiști români din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor au efectuat vizite în Mauritania în noiembrie 1971 și august 1972 pentru studierea și elaborarea măsurilor de concretizare a prevederilor procesului-verbal, încheiat în mai 1971
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
04.1974; Declarație solemnă comună a României și Mauritaniei (București, 24.06.1974); Acord de cooperare economică și tehnică (București, 25.06.1974); Acord privind deschiderea unei linii de credit (București, 25.06.1974); Acord de cooperare în domeniile geologic, minier, petrolier și siderurgic (București, 26.06.1974); Acord privind desființarea vizelor (București, 25.06.1974); Convenție sanitar-veterinară (București, 25.06.1974); Acord de colaborare și cooperare în domeniul pescuitului oceanic (București, 26.06.1974); Acord dintre Guvernul României și Guvernul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
avut loc schimburi de delegații economice în scopul explorării oportunităților de dezvoltare a colaborării economice și tehnice. Două delegații economice marocane au vizitat România în anul 1966 pentru a analiza posibilitățile de colaborare economică în domeniile agriculturii, cercetării și explorării miniere și petroliere. În anul 1967, la Rabat au fost analizate de o delegație română și experții marocani posibilitățile de acordare de asistență tehnică în domeniul agriculturii, iar o nouă delegație marocană a încheiat la București contracte cu specialiști români în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
decembrie 1970, președintele Consiliului de Stat al României a efectuat o vizită oficială în Maroc; s-a convenit ca instituții corespunzătoare din cele două țări să concretizeze acțiuni de cooperare în domeniile industriei și lucrărilor publice, agriculturii, prospectării și exploatărilor miniere, prospectărilor petroliere, fiind semnat, în acest scop, un aide-mémoire. Convorbirile cu regele Hassan al II-lea s-au desfășurat într-o atmosferă de sinceritate și înțelegere reciprocă; vizita a dat impuls dezvoltării relațiilor româno-marocane în anii 1971 și 1972, realizându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
la Rabat o vizită neoficială de prietenie la întoarcerea în țară, la 21-22 septembrie, fiind semnate, cu acel prilej, un Protocol privind dezvoltarea cooperării și a schimburilor comerciale (Rabat, 22.09.1973) și un Protocol privind cooperarea economică în domeniul minier și petrolier (Rabat, 22.09.1973). Între cele două state România și Maroc -, în afara celor două protocoale din 22 septembrie 1973, menționate mai sus, existau și următoarele instrumente bilaterale (cadru juridic): Acord de cooperare economică (Rabat, 27.06.1968); Acord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
au fost realizate unele schimburi sporadice și puțin semnificative. Au fost realizate, la exportul românesc: autobasculante, autoturisme și PVC granule; la importul românesc: materii prime pentru pielărie; au fost examinate posibilități de cooperare în domeniile: construcțiilor de mașini, transporturi, industria minieră și agricultură, proiecte nefinalizate din lipsa mijloacelor financiare. În anul 2010, exporturile românești în Burkina Faso s-au cifrat la suma de 4,3 milioane dolari S.U.A. La importurile românești din Burkina Faso, se remarcă bumbac și materie primă pentru pielărie. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
rezidenți români în Suedia. Obiective aflate pe lista Patrimoniului U.N.E.S.C.O. Gravurile rupestre dela Tanum. Birka și Hovgarden Turnătoria de fier Engelberg Orașul hanseatic Visby de pe insula Gotland Peisajul arctic din Laponia Arcul geodezic Struve Arhipelagul Kvarken Vechea zonă minieră de exploatare a cuprului de la Falun Portul naval Karlskrona REPUBLICA CUBA (REPUBLICA DE CUBA) ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Nume oficial: Republica Cuba. Suprafața: 110.860 km2. Populația (estimare 2010): 11.477.459 locuitori. Grupuri etnice: 65% albi, 24,8% mulatri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
stipulat în documentul respectiv că reprezentanții celor două țări au căzut de acord să adopte măsuri care să ducă la intensificarea schimburilor comerciale și a cooperării economice și tehnice în condiții reciproc avantajoase, în special în domeniul petrolier, al industriei miniere, de utilaj agricol și al industriei forestiere. A fost convenit între cele două delegații crearea unei Comisii Mixte Guvernamentale româno-venezuelene, în scopul studierii și explorării domeniilor care prezentau perspective concrete de schimburi. În finalul vizitei s-a subliniat că există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ieșit victorios în alegerile prezidențiale, contracandidat fiindu-i scriitoriul M. Vargas Llosa. Noul președinte s-a confruntat cu o criză economică și socială cronicizată și cu mișcarea de guerilă Sendrero Luminoso, de sorginte asiatică. Economia Peru este bazată pe industria minieră și agricultură; dispune de bogate și variate resurse minerale, dintre care mai bine valorificate sunt: argintul (locul 2 pe glob), cuprul (unul din principalii exportatori mondiali), zincul, aurul; se cultivă bumbac, orez, trestie de zahăr, porumb (baza alimentației populației); până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cooperarea economică în domeniul industrializării și al asistenței tehnice, promovând importul și exportul de fabrici de mașini și utilaje industriale, în conformitate cu legile în vigoare în fiecare din cele două țări; în iulie 1969, a început activitatea un birou de inginerie minieră. Cei doi ambasadori, peruan și român, au fost acreditați la București și Lima. În luna mai 1972, au fost efectuate vizite ale unor delegații neoficiale peruane în România în domeniile căilor ferate, electricității, dezvoltării social culturale ș.a. Au fost stabilite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
președintelui Republicii Peru (20.09.1973); Acord de colaborare culturală (Lima, 20.09.1973); Memorandum privind relațiile comerciale și asistență tehnică în sectorul agrar (Lima, 20.09.1973); Acord de credit (Lima,20.09.1973); Protocol privind colaborarea în domeniul minier, petrolier și energetic (Lima ,11.02.1976); Acord pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor 1994; Acord de cooperare economică și comercială 1994; Acord de colaborare între Camera de Comerț și Industrie a României și Comisia Instituțiilor Oamenilor de Afaceri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
preluat puterea la 11 martie 2010, urmare a câștigării alegerilor. Economia Stat cu o economie relativ diversificată și care nu a cunoscut oscilațiile caracteristice majorității țărilor în curs de dezvoltare, adesea vorbindu-se de "miracolul chilian". Chile are o industrie minieră (peste 1/7 din P.N.B.), fiind este cel mai important producător mondial, cu cele mai mari mine din lume: Chuquicamata și La Escondida, ultima inaugurată în anul 1991; molibden (1/4 din rezervele mondiale). De asemenea extrage aur, argint, salpetru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
COEMIN Ltd. cu participarea inițială a ICE GEOMIN. După 1990, cedarea cotei de participare a Părții române în societatea COEMIN Ltd. a condus la stabilirea între cei doi parteneri a unor modalități de extindere și diversificare a activității în domeniul minier. În domeniul construcțiilor de mașini: carosarea în Chile de autobuze urbane și interurbane folosind autoșasiuri românești; fabricarea în comun de componente de precizie pentru pompe, electrovalve și distribuitoare hidraulice. Exporturile românești pe piața chiliană sunt constituite din: îngrășăminte chimice, produse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
pentru pompe, electrovalve și distribuitoare hidraulice. Exporturile românești pe piața chiliană sunt constituite din: îngrășăminte chimice, produse metalurgice, tablă de aluminiu și manufacturate, mașini unelte, confecții, încălțăminte, anvelope, motoare electrice, piese de schimb pentru tractoare, medicamente, produse chimice pentru industria minieră. Importurile din Chile: predomină produse alimentare, conserve de pește și fructe, produse chimice -coloranți și materiale textile. Relații economice comerciale între anii 2000-2008:-milioane dolari S.U.A. Total Export Import 2000 9,0 7,3 1,7 2001 11,7 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
2004, ratificat la 15.02.2005. Obiective incluse în Patrimoniul U.N.E.S.C.O. Parcul național Rapa Nui (Insula Paștelui) Bisericile de lemn de la Chiloe Cartierul istoric al portului Valparaiso Instalațiile de exploatare a salpetrului de la Humberstone și Santa Laura Orașul minier cuprifer Sewell REPUBLICA ECUADOR ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Date generale: Suprafața: 283.561 km2. Capitala: Quito. Populație: 13,8 milioane locuitori. Religie: catolicism 94%, protestantism, iudaism. Limbi vorbite: spaniola. Țară andină, traversată de Ecuador (de unde și numele). Munții Anzi trec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]