5,723 matches
-
rele, ținînd seama de succesul operei revoluționare... În primul rînd, trebuie înlăturați oamenii cei mai pernicioși pentru Organizație și a căror moarte violentă subită poate înspăimînta cel mai mult guvernul și zdruncina puterea sa privîndu-l de agenții energici și inteligenți." Mistic, fără știrea sa, alăturîndu-se mișcărilor escatologice fără să aibă cunoștință, mișcări care începînd cu secolul I al erei noastre au zdruncinat Occidentul, teroristul va dori sosirea unei noi lumi, o domnie a celor aleși, în care cuvîntul Cetate va fi
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
lumii și-l bocește. Este o protagonistă a riturilor agro-păstorești, dar a căpătat și o deschidere spre Eros, prevestind-o pe Afrodita. Credințele privind zeița vegetației (general răspîndite în preistorie, inclusiv la strămoșii geto-dacilor), care moare și învie pentru asigurarea mistică a hranei naivilor de credincioși, au căpătat, cu timpul, înțelesuri prioritar antropologice. Scenariul ritualistic este, deocamdată, același, ca și perechile de protagoniști, dar simbolistica incifrată în bi-unitatea viață-moarte cunoaște un curs semantic greu de urmărit în variantele sale culturale. Iată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de «căldări de mări lactee». El trăiește total cufundat într-o lume a laptelui, într-un adevărat spațiu galactic”. În același sens gîndea și Mircea Eliade, cînd scria: „A mînca semnifică a asimila o parte a Cosmosului, mai exact, esența mistică a Cosmosului. De aici - timp de foarte multă vreme - pînă la Platon și chiar după el, importanța alimentației pentru dezvoltarea morală și spirituală a omului. Autorul Republicii interzice vînatul și patiseria, el nu permite carnea friptă la plugar decît tinerilor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
singură carte. Tocmai de aceea se poate spune că majoritatea scrierilor lui Mircea Eliade tratează aspecte ale fenomenologiei și semanticii morții, de la Mitul reintegrării la Cosmologie și alchimie babiloniană, de la Yoga. Nemurire și Libertate la Noaptea de Sînziene, de la Nașteri mistice la povestirea La țigănci. Predominanța acestei teme, totdeauna corelată cu opusul ei, viața (în chip de Eros), relevă structura personalității autorului, direcția destinală a ființei sale: între ipostazul pozitiv al lui Shiva, divinitate care „înnoadă”, construiește și negativul acestuia, Druga
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mitologiei morții. Societatea „de dincoace” îl proiectează pe individ în alta, simetrică și paralelă, situată în „apropiere”. 6. Mircea Eliade a extras mai multe lozuri norocoase de-a lungul carierei sale științifice. Este suficient să cităm Sacrul și Profanul, Nașteri mistice, Nostalgia originilor, cărți care i-au adus aprecieri din partea unor mari personalități europene și nu numai. A mizat mult pe cartea vieții sale, Istoria credințelor și ideilor religioase, căreia i-a dăruit toate puterile de-a lungul întregii existențe. Dar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ritualului și în secvența adecvată de timp. Eliade relevă posibila resemantizare a mitului cosmogonic, în măsura în care lectura lui ar marca începutul unei lucrări de interes general: însemna imitarea prin repunerea în scenă a unui act primordial și prestigios, ca o cale mistică de acces spre illo tempore, cînd însuși zeul s-a manifestat prima dată, deci „cu adevărat” și cu toată puterea lui creatoare. Aceeași iluzie a întoarcerii și a nostalgiei paradisiace o încerca și autorul cînd, cum se știe, se cufunda
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe care nu le-a fixat, însă, într-un scenariu de sine stătător, cum era de dorit, ci le-a găsit loc, totdeauna în mod justificat și credibil, în lucrările de mitologie generală, de pildă în Făurari și alchimiști, Nașteri mistice, Tratatul de istorie a religiilor. Este o pagubă, un cîștig? Greu de spus în ce direcție înclină balanța. Pe de o parte, o carte nu s-a scris. Ea poate fi, cel mult, reconstituită; pe de alta, diversificînd tematica funerară
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tocmai acuma Miorița străbate lumea? Trist și ucigător ar fi pentru noi, românii, dacă ne-am pierde pînă și iluzia că Miorița ne fortifică (întărește) în momente grele, care vin ca urgiile din toate direcțiile. Desigur, ține de un resort mistic și de neînțeles această putere de rezistență și de întoarcere către sine, spre adîncurile ființei, ca în versetul vechi testamentar: „Acolo șezum și plînsem”. Ne-a fost de folos de vreme ce încă rezistăm. Ar trebui să ne construim și noi un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Dumnezeu cu nimicul, cu certitudinea liniștitoare a neantului, el nu se referă le existența lui Dumnezeu. Nihilismul nu este altceva decăt refuzul europeanului, a omului actual de a corela realitatea existențelor cu principiul lor cauzal, prin demersuri intelectuale sau acceptări mistice. În viziunea lui Heidegger, interogația inițială de la care pornește filosofia este cea privitoare la diferența esențială dintre ființe și Ființă. Iar diferența stă în aceea că ființele sunt pentru noi fenomene, în vreme ce Ființei “îi place să se ascundă”. Din această
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
o ierarhie ecleziastică centralizată, acuzațiile de blasfemie apar frecvent și sunt rareori soluționate. Europa creștină, traumatizată de războaiele cu musulmanii din Evul Mediu, a lăsat moștenire Americii neîncrederea sa față de Islam. Majoritatea americanilor îl considerau o religie ciudată și oarecum mistică, străină tradiției iudeo-creștine cu care se simțeau în largul lor. În anii '60, Națiunea Islamului a dobândit notorietate în Statele Unite datorită certurilor pentru putere și discursurilor agresive și separatiste. Numeroși americani au fost surprinși de gestul unor sportivi extrem de populari
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Împreună cu domnul și doamna Clinton, am avut ocazia să-l întâlnesc pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu la reședința său din centrul vechiului oraș al Instanbulului. Acesta din urmă este un oraș frumos, dar zgomotos și aglomerat. Spre deosebire de el, Patriarhatul este liniștit, mistic și modest. Patriarhul însuși este cetățean turc, rezervist și absolvent al seminarului Halki. El arată exact așa cum ne-am aștepta să arate un patriarh, cu o barbă lungă, albă, cu medalioane și o cruce la gât, înveșmântat cu o magnifică
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
că ei se plasează la un nivel mai înalt de speculație: își propun (mai ales Gilbert Durand 4, care a fost elevul filosofului Gaston Bachelard, al psihanalistului Carl Gustav Jung și al istoricului Henri Corbin) să stabilească marile registre (schizomorf, mistic și sintetic) ale reformulării culturale a angoasei existențiale a ființei umane în fața morții. Aceste registre se exprimă alternativ în cadre diurne și nocturne. Cu siguranță, rezum prea succint această abordare. Dar cititorul va înțelege că ne aflăm la un nivel
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
deja, în anumite societăți australiene, a te confunda definitiv cu spiritul care te inițiază. Cum am văzut deja, în toate celelalte, a obține anumite calități, de obicei materializate într-o substanță magică (piatră, os etc.), a cărei posesie, spirituală și mistică, îl face să semene mai mult cu spiritele decît cu muritorii [...]. A devenit, rămîne și este obligat să rămînă un altul. Astfel, magicianul australian dobîndește puterile care îl fac apt pentru profesia sa [...]. Aceste spirite, aceste puteri nu au existență
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
neoaristotelice este pusă în umbră eficacitatea explicativă a paradigmei galileo-newtoniene (bazate, în principal, pe ideea de cauzalitate și pe reducționismul atomist), această din urmă orientare devenind, de altfel, în ultimele secole, o linie de gândire promovată într-un spirit aproape mistic, în care inexplicabilul este considerat un "rest" îndepărtat. Dacă însă încercăm să explicăm lumea reală prin forme, vom descoperi că dobândim înțelegere nu numai asupra a ceea ce reușeau să explice științele clasice, ci și asupra unora dintre datele factuale inexplicabile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vizual-artistic (profesional și didactic), cât și publicului interesat de acest subiect misterios, fascinant și mereu actual. M. J. BARTOS 4 Introducere În contextul spiritualității unei epoci profund marcate de celebra frază a scriitorului francez André Malraux "Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc"5 -, cartea de față se dorește a fi analiza unui subiect de interes al timpului nostru, sacrul, o expresie specifică a experienței religioase, ce își dezvăluie deosebita capacitate de a inspira diversele domenii ale spiritualității
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
mai semnificative exemple ale creației este cel al logosului creator 103, regăsit plenar în numeroase mitologii, precum cea persană 104, egipteană 105, și nu în ultimul rând, cea inspirată de cultura creștină. Ca o potențială legătură între acestea, în sens mistic, pronunția logosului creator de către divinitate echivalează cu transformarea acestuia în porunca pentru particulele inerte ale haosului, de a se transforma în ordinea existenței universale. Ca și în alte sisteme mitologice, în cultura iudeo-creștină, acest tip cosmogonic ocupă un loc esențial
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
morții, în deplină consonanță cu întregul sistem de învățături ale religiei creștine. Exprimând o tensiune teribilă, icoana îl înfățișează pe sfânt călare, ținând cu fermitate în mâna dreaptă sulița cu care răpune înfricoșătoarea fiară, într-o reprezentare artistică a cărei mistică plasticitate își lasă descoperite înțelesurile doar în bogata visterie de mituri și credințe ale creștinismului. Cunoscând o continuă evoluție, miturile se modifică, se îmbogățesc sau își pierd uneori din conținutul originar, reușind însă să facă față provocărilor societăților de mai
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
profundă, credința reprezintă în acest caz elementul definitoriu care admite sau respinge de la bun început orice discuție pe marginea subiectelor de ordin religios. Mai mult decât atât, calitatea experienței religioase cunoaște la rândul său diferite grade de profunzime, atingerea nivelului mistic asigurând "fără îndoială cea mai profundă experiență religioasă"149, prin comuniunea absolută cu misterul transcendental, aflat dincolo de orice expresie concretă a vizibilului sau a sensibilului. Astfel enunțate, deși ar putea să pară restrictive, aceste definiții reușesc totuși să surprindă și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și esența convingerilor noastre, deschizând drumul unor interpretări și dezvoltări ideatice viitoare. Accepțiunea pe care o oferim în acest caz creației artistice, concepută în termeni absoluți sau idealizanți, asemenea expresiei de artă sacră, se identifică cu un soi de trăire mistică, a cărei specificitate poate fi probată în fiecare religie în parte. Atunci când se raportează la sacru, actul creator îl plasează pe om, indiferent de sistemul religios căruia îi este afiliat, în fața unei experiențe religioase (mistice), care deși nu se face
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
naturii procesului de creație artistică ne conduce spre o mai clară înțelegere a diversității de viziuni pe care această problematică le-a produs de-a lungul timpului. Astfel, "creația artistică a fost interpretată ca un act fie demențial, delirant, fie mistic, impuls al divinității (Platon), ca expresie sensibilă a ideii absolute (Hegel), ca activitate spirituală prelogică și amorală (Croce), ca pură revelație (Brémond), compensație, manifestare sublimată a refulărilor instinctuale (S. Freud), produs patologic (Lombroso), al dicteului automat al inconștientului (A. Bréton
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și metafizic în care se manifestă artistul și cea a spațiului sacru, percepută ca un loc al hierofaniei. Intuim astfel faptul că, între spațiul creației artistice și cel al creației divine, se dezvăluie o comuniune puternică, ce leagă în mod mistic pe om de divinitate, permițând repetarea perpetuă a Creației primordiale în condițiile și posibilitățile de afirmare ale umanului 170. Raportând fenomenul creației artistice la contextul existențial originar al lumii, descoperim o serie de interconexiuni subtile între starea inițială și finalitatea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
prin intermediul artei rezidă în năzuința întoarcerii la formele primordiale, precum și în încercarea de regăsire a armoniei și perfecțiunii paradisiace. Acestor căutări li s-au alăturat numeroși cercetători și artiști din toate timpurile. În legătură cu aceste aspecte, au putut fi remarcate semnificațiile mistice ale hierofaniei 197, care, transpusă în planul artei, a afirmat ideea unei echivalențe între structura spațiului artistic (în care artistul își desfășoară activitatea de creație) și structura ideală și materială a spațiului sacru 198. Referitor la spațiul sacru, avem în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ideală și materială a spațiului sacru 198. Referitor la spațiul sacru, avem în vedere o abordare contemporană, care încearcă să prezinte acest concept în întreaga sa complexitate de semnificații, acesta putând fi înțeles ca un "canal" ce leagă în mod mistic lumea de jos cu cea de sus (sau de dincolo), comportându-se asemenea unui loc al proiecției, în același fel în care, Ierusalimul se dorește a fi proiecția lumească a Ierusalimului ceresc 199. Făcând referire la aceste paradigme spațiale, arhitectul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
din secolul al VIII-lea d.Hr, până în perioada Reformei protestante, și ulterior, până în secolul XX, au repus în permanență în discuție posibilitatea reprezentării vizuale a sacrului, nu din teama față de divinitate, ci datorită unei șanse de cunoaștere și comunicare mistică, menită să-i confere acesteia "o imagine în sfârșit demnă"236. Fig. 10. Bogdan Maximovici, Povestea lumii Reținând ideea generală că "experiența umană a divinului precedă chipul idolatric [iar] chipul idolatric pe care îl elaborează omul precedă învestirea sa de către
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
practicării unui străvechi cult al fecundității 324. Fără a conștientiza aspectele artistice ale acestor reprezentări, cei care le-au realizat aveau probabil convingerea existenței unor prezențe spirituale, față de care acționau prin diverse forme ritualice. În lumina unor explicații de ordin mistic, în ceea ce privește caracterul cultic al acestor reprezentări, credem că acesta ar putea fi datorat unor credințe străvechi legate de rolul protector și de importanța mistică a redării vizuale a formelor zooși antropomorfe. Filosoful rus Nikolai Berdiaev afirma ideea substratului magic regăsit
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]