5,217 matches
-
pe unguri și le zdrobește armata la Lechefeld, victorie hotărîtoare în lupta împotriva acestui popor predator, alungat înpoi, în Panonia, care îl face pe Otto să apară ca un nou Carol cel Mare, campion al Occidentului creștin împotriva barbarilor: imagine mitică cu atît mai surprinzătoare cu cît Carol cel Mare le distrusese altădată poporul, punînd capăt independenței sale, pe care dinastii saxoni o vor cultiva de acum înainte cu grijă. În același timp, Otto extinde influența germanică dincolo de frontierele regatului său
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
un fluviu din Anatolia. Fiul și succesorul său, Henric VI, va culege roadele abilei politici practicate, la sfîrșitul domniei sale, de Barbarossa, la fel ca și pe cele ale carismei tatălui său, aproape imediat transformat de fervoarea populară într-un erou mitic. Încoronat la Roma, învingător, în Germania, al partizanilor guelfului Henric Leul, căruia Barbarossa îi dăduse înapoi Bavaria și care își extinsese între timp puterea teritorială către est, începînd cu Saxonia și cu ducatul de Braunschweig, dar care-1 părăsise, mai apoi
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în întreaga Europă monarhică. Am văzut că imaginea unei Europe "feudale", compusă din micro-societăți închise în ele însele, trăind aproape autarhic și organizate într-o rigidă piramidă, consecință a unei paralizii aproape complete a schimburilor, era în foarte mare parte mitică. Sub această formă caricaturală, ea nu a existat cu adevărat niciodată, nici măcar în vremea sumbrelor atacuri sarazine și normande, cînd, după renașterea carolingiană, autoritatea suverană s-a fărîmițat într-un mozaic de centre investite cu putere, în fond slabe și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
lui Nestor), în acest sens pledează și dovezile onomastice, cum ar fi, bunăoară, consonanța evident germanică a numelor primilor cnezi ai Novgorodului și Kievului (Oleg, de la Helgi, Igor de la Ingvar, Olga de la Helga etc., fără a mai vorbi de Rurik, miticul fondator al Novgorodului) și denumirea însăși, de mai tîrziu, a poporului și țării: Rusia (de la cuvîntul de origine scandinavă Rus', menționat pentru prima dată în anul 839 în Analele de la Saint Bertin. Este oarecum interesant și, desigur, picant de observat
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii mitoistorice ale ideologiei naționaliste. Corifeii Școlii Ardelene, deschizând șantierul istoriografic și aventurându-se în căutarea purității limbii române prin angajarea într-un soi de arheologie lingvistică, au forjat structurile mitice care au furnizat traversele centrale ale conștiinței istorice românești. Acestea sunt variațiuni românești ale miturilor transculturale ale originii comune și ale permanenței istorice. În versiunea Școlii Ardelene, mitul originii comune este turnat în matrița latinității absolute a tuturor etnicilor români
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fie posibil. În aceste condiții, nu trebuie să ne mire decizia lui A.T. Laurian (1853) de a folosi sistemul cronologic "ab Urbe condita" - "de la fondarea Cetății", a Romei. Originea istoriei poporului român este plasată tocmai în 753 î.e.n., anul mitic al întemeierii Romei (1 a. R.). În concepția corifeului școlii latiniste, istoria românilor se confundăcu istoria Romei, astfel că cele două popoare, alături de istoriile lor aferente, se dizolvă până la identitate. Laurian elaborează o schemă triptică de clasificare a trecutului poporului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poate fi trasă este că factorul naționalist a fost eliminat sau temperat la maximum de acțiunea cenzurii statale și a autocenzurii. Pe pagina de gardă a manualului lui Albineț stă scris "Cu voea censurei", pecetea oficială a aprobării statale. Ideea mitică a unității, atât de potentă în suscitarea imaginarului politic și atât de vibrantă în conștiința colectivă, este o noțiune compozită, pluri-nivelară. Dimensiunile sale constitutive sunt: a) unitatea teritorial-geografică, sprijinită de ideea granițelor "naturale" și a omogenității "organice" a unui spațiu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etnică, dată de originea comună a tuturor membrilor populației celor trei Țări Române; d) unitatea de destin istoric, conferită de experiența în decursul timpului a acelorași suferințe și fericiri colective; e) unitatea politică, revendicată pe baza elementelor anterioare, desăvârșește aspirația mitică spre unitate. După cum s-a văzut mai devreme, la Școala Ardeleană doar Budai-Deleanu exprimă în formă completă această năzuință spre unitate politică, în timp ce, în avangarda reflecției romantice, diversele dimensiuni ale unității, inclusiv cea politică, se înmănunchează într-un program care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deplin românizată. Fără să renunțe la romanitatea originară (vezi secțiunea în care se discută chestiunea originii), reușitele politice ale românilor îi fac pe aceștia să se identifice din ce în ce mai mult cu românitatea contemporană. Originea. În calitatea sa de structură de rezistență mitică a conștiinței istorice românești și de piatră unghiulară a memoriei naționale, teza originii romane, a latinității pure, a preluat conotații sacrosancte. Pe de altă parte, această dogmă a latinismului incoruptibil al poporului român trebuia acomodată evidențelor empirice care probau infiltrarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
romane, a latinității pure, a preluat conotații sacrosancte. Pe de altă parte, această dogmă a latinismului incoruptibil al poporului român trebuia acomodată evidențelor empirice care probau infiltrarea unor elemente dacice în limba, cultura și obiceiurile românilor. Tensiunea funciară dintre dezideratul mitic al purității și constrângerile de ordin empiric caracterizează înțelegerea originilor în această perioadă. În cele ce urmează, vom urmări tranziția petrecută în discursul didactic aferent celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, de la latinism pur, prin revizuirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Între naționalism critic și fanatism naționalistic (1918-1947) 3.3.1. Cadrul politic La 1922, în nou construita Catedrală a Încoronării de la Alba-Iulia, regele Ferdinand I ("Întregitorul") și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari. Unitatea statal-națională, aspirația mitică ce a obsedat imaginarul politic românesc, era astfel înfăptuită. Euforia colectivă a primit un recul odată cu agravarea crizei economice din 1929-1933, care a afectat creșterea economică și industrializarea în curs de intensificare în perioada interbelică. Scena politică interbelică se radicalizează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
schimb. Modelul societății naționale elaborat de F.O. Ramirez și J. Boli (1987) articulat ca urmare a forțelor declanșate de aceste mutații structurale în sferele cultural-religioase (Reforma), instituțional-politică (Statul-Națiune) și socio-economică (Societatea de Piață) s-a clădit pe o armătură mitică. Cinci "mituri" au devenit instituționalizate ca elemente constitutive ale modelului european al societății naționale, în lumina cărora proiectul unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal apărea ca un imperativ funcțional al statului național. Întreaga schemă este prezentată diagramatic în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
plan politic, forța motrice care a asigurat propulsia modelului răsăritean de societate națională a fost năzuința grupurilor naționale de autodeterminare, obstaculată de dominația imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alogene care au alterat fibra etnică românească. Cel de-al treilea și ultimul stadiu al procesului, care urmează uverturii pure și actului secund al poluării, este purificarea politică și restaurarea purității. Întemeierea statalității în secolul al XIII-lea de către figura mitică a lui "Radu I. Negru", creditat a fi capul dinastic al basarabilor, simbolizează epoca istorică etichetată drept "România pură" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 198). La lucru este puternicul dispozitiv metaforic depictând istoria ca alambic identitar. În lumina acestei metafore, timpul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al trecutului a devenit consolidarea memoriei naționale în cadrul statal. Încorporând, la pachet cu teritoriile alipite Vechiului Regat, și importante minorități etnice, eforturile autorităților statale românești s-au îndreptat înspre integrarea internă a teritoriului și înspre omogenizarea lingvistico-culturală a țării. Idealurile mitice al purității și omogenității încă nu și-au epuizat forțele: În alte state există mare deosebire de credință și de limbă, între locuitorii provinciilor apropiate, pe când la noi nu există deosebire între un Bucovinean și un Bănățean, între un Oltean
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Întemeietorul și izvor dinastic, este învestit ca figură simbolică a neatârnării românești. Convertirea identitară a lui Basarab, din succesor în tripla calitate de întemeietor, eliberator și cap dinastic, deschide o fereastră înspre observarea modului în care funcționează mecanismele de construcție mitică a memoriei colective. Lupta de la Posada din 1330, încheiată cu victoria lui Basarab împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, devine o prefigurare istorică a marelui "Război al neatârnării" din 1877-1878. Deloc întâmplător, bătălia de la Posada este numit "Războiul din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
împotriva rușilor a fost reparată, fapt ce a ocazionat "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică" (Roller, 1952, p. 694). Succesiunea de momente eliberatoare rusești aruncă din nou lumină asupra angrenajelor simbolice puse la lucru în procesul de construcție mitică a memoriei naționale. Observăm în plină funcțiune aceeași "lege a concentrării spațiale" teoretizată de M. Halbwachs, prin care evenimente disparate sunt așezate în aceeași locație geografică. De data aceasta avem de-a face cu o înșiruire de eliberări rusești ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Unitatea națională, creând frontiere verticale între grupuri etnice și dizolvând clivajele sociale interne în urmărirea idealului de omogenizare simbolică a entității naționale, contravenea noii sensibilități socialiste, care lucra similar doar că în sensul orizontal, al omogenizării intra-clasiale. Drept urmare, întregul concept mitic al unității a fost redefinit radical, forțându-se glisarea bruscă de la semantica națională a unității la o semantică clasială. În viziunea istoriografiei naționaliste interbelice, construirea statului național unitar român, mai întâi prin tentativa eșuată de la 1600, apoi prin unirea din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
țărănimea) și a raporturilor dintre aceștia, o imagine direct inspirată din istoriografia critică a interbelicului românesc. S-ar putea pleda cazul pentru cea mai demistificată frescă istorică a perioadei, evenimentelor și actorilor realizată până la momentul respectiv. Cu toate acestea, tentația mitică nu poate fi complet anihilată. Mihai Viteazul și lupta sa dețin un capital simbolic mult prea prețios pentru a nu fi exploatat politic. Din simbol al idealului unității naționale, Mihai este convertit într-un simbol al independenței, faptele acestuia însemnând
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționale, despre care am arătat că avea ca centru ziua de 10 mai, cu puternice semnificații regaliste. În locul acesteia, este introdusă data de 8 mai, ziua în care, în 1921, a fost înființat Partidul Comunist. În perfect acord cu logica mitică, evenimentul a fost transformat într-un mit fondator cu puternice valențe simbolice. Evenimentul este descris drept "o victorie istorică a leninismului împotriva oportunismului și reformismului în mișcarea muncitorească din România" (Gh. Gheorghiu-Dej) (Roller, 1952, p. 553). Ziua de 1 decembrie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lipsurile structurale cu producții mitologice consolatoare. În condițiile accentuării crizei sistemice a economiei planificate și a instaurării economiei de penurie, protocronismul a însemnat o "terapie prin mit" (Tomiță, 2007, p. 12), regimul încercând să compenseze eșecurile economice printr-o supraproducție mitică. Monografiat în toate cutele sale politico-culturale de studiul acribic al lui A. Tomiță (2007), care a întocmit "dosarul protocronismului românesc", curentul neaoșist în cultura română a intensificat neîndoielnic turnura naționalistă ale cărei efecte s-au repercutat și asupra istoriografiei naționale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cea occidentală. Din receptacul al influențelor occidentale, cultura română devenea sursă de iradiere. Din cultură de imitație, cultura română devenea cultură referențială, statut conferit de precursoratul cultural și anticipațiile ideatice preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acomodat (și atrofiat) în metastructura naționalistă. Acest lucru este cel mai puternic vizibil în reafirmarea unității naționale în fața unității proletare, care deși continuă să fie o componentă importantă din meta-narativa național-comunistă, părăsește prim planul în favoarea ideii de unitate națională. Năzuința mitică spre unitate se manifestă și în tratarea evenimentelor revoluționare de la 1848. O succintă retrospectivă: manualele interbelice discutau acest capitol al istoriei românilor sub titlul "Revoluțiile dela 1848", urmărindu-se desfășurarea lor în mod defalcat, arătându-se apoi eșecul survenit precoce
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Țările Române în secolele XIV-XVI depictate ca alcătuind o entitate politică singulară și unitară); Dreapta: D.C. Giurescu et al., 2006, coperta II (harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova], cât și Cadrilaterul, exprimând cartografic tentația iredentismului românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același manual, expresie a naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași, Blaj, Brașov, Islaz, Cernăuți și Lugoj [...] au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sau Țăruș de priponit Pământul pentru ca omul să poată accede la nemurire și libertate. Dar dintre toate miturile, visele și misterele cu Mitul eternei reîntoarceri, Eliade cucerește Eternitatea, pentru că el a izvorât din nostalgia întoarcerii în spațiul mioritic și în timpul mitic al originilor sale: “Am o credință de țăran simplu”, îi mărturisea cu fiorul morții în inimă, părintelui Gheorghe Calciu. Legat de pământul străbun prin nevăzutele fire ale creației sale artistice: “tu, mă auzi, mamă pământule, tu nu mă minți, Maica
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3025]