6,060 matches
-
corelativ despre "vârsta de aur" a Edenului, despre ceremonial, dar și despre Înviere. Locul absolut de trecere între supra- și sub-terestru rămâne, în planul vieții pământești, biserica, de fapt "casa" instanței legiuitoare în numele dogmei, a ecclesiei. Transferând semnificațiile muntelui din mitologiile păgâne asupra construcției și asupra arhitecturii suple a turlelor, religia creștină adună în acest topos atât simbolul maternității (biserica−trupul Mariei), cât și pe cel al masculinității (purificarea prin ruga înălțată către cer și prin sensul descendent al gestului îngenunchierii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
am pomenit într-un capitol din prima parte a volumului) va realiza, paradoxal, exaltarea omului natural și a ambientului său agrest, dar și întoarcerea la "teologia naturală a forțelor antropomorfe care stăpânesc natura" și la o imagistică păgână, reziduală în mitologiile locale și în imaginarul popular creștin (Durand, Aventurile imaginii 137). După criza teologiei creștine din secolul XVI, moment la care a aderat burghezia în ascensiune și care a fost valorizat nu doar printr-o reformă instituțională și dogmatică, ci și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
4. Arta tradițională și arta contemporană O definiție completă a artei trebuie să cuprindă trei perioade temporale de desfășurare a ceea ce, în mod imediat, numit artă. Prima perioadă temporală este tradiționalitatea. Înțelegem prin tradiționalitate originea oricărei forme artistice și crearea mitologiei de unde arta își ia, ca temei, simbolul. A doua perioadă temporală este contemporaneitatea. Arta contemporană are o caracteristică specifică: convenționalitatea. E un proces retro-perspectiv pe baza căruia operele de artă se definesc prin prisma comparării impresiei oferite de un obiect
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Relația dintre cei trei termeni este centripetă și centrifugă, descriptivă pentru impulsul spiritual al omului. 4.1. Mythos și actul liber al creației Arta are la bază ideea de mit. Toate culturile mari s-au format pornind de la o anumită mitologie. Atunci când mitologiile însemnate ale istoriei sunt prea îndepărtate, omul spiritual simte nevoia construcției unei noi mitologii. Lanțul infinit al construcției de mitologii duce la ideea că omul este înzestrat în spiritualitatea sa cu ideea de mythos ce acționează ca un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cei trei termeni este centripetă și centrifugă, descriptivă pentru impulsul spiritual al omului. 4.1. Mythos și actul liber al creației Arta are la bază ideea de mit. Toate culturile mari s-au format pornind de la o anumită mitologie. Atunci când mitologiile însemnate ale istoriei sunt prea îndepărtate, omul spiritual simte nevoia construcției unei noi mitologii. Lanțul infinit al construcției de mitologii duce la ideea că omul este înzestrat în spiritualitatea sa cu ideea de mythos ce acționează ca un impuls inconștient
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
1. Mythos și actul liber al creației Arta are la bază ideea de mit. Toate culturile mari s-au format pornind de la o anumită mitologie. Atunci când mitologiile însemnate ale istoriei sunt prea îndepărtate, omul spiritual simte nevoia construcției unei noi mitologii. Lanțul infinit al construcției de mitologii duce la ideea că omul este înzestrat în spiritualitatea sa cu ideea de mythos ce acționează ca un impuls inconștient în formarea mediului perfect pentru nașterea artei. Frumosul caracterizează finalitatea tuturor impulsurilor spirituale ale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
creației Arta are la bază ideea de mit. Toate culturile mari s-au format pornind de la o anumită mitologie. Atunci când mitologiile însemnate ale istoriei sunt prea îndepărtate, omul spiritual simte nevoia construcției unei noi mitologii. Lanțul infinit al construcției de mitologii duce la ideea că omul este înzestrat în spiritualitatea sa cu ideea de mythos ce acționează ca un impuls inconștient în formarea mediului perfect pentru nașterea artei. Frumosul caracterizează finalitatea tuturor impulsurilor spirituale ale omului ce rămân mereu active. Mitologia
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mitologii duce la ideea că omul este înzestrat în spiritualitatea sa cu ideea de mythos ce acționează ca un impuls inconștient în formarea mediului perfect pentru nașterea artei. Frumosul caracterizează finalitatea tuturor impulsurilor spirituale ale omului ce rămân mereu active. Mitologia este creația inspirației creației, adică ceea ce este creat prin impulsul spiritual al omului care, mai apoi, folosește ca materie pentru inspirațiile creațiilor ulterioare. Această energie a omului vine din exuberanța theoriei jocului. Pentru Kant jocul este caracteristic spiritului (Geist) care
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
spiritual al omului care, mai apoi, folosește ca materie pentru inspirațiile creațiilor ulterioare. Această energie a omului vine din exuberanța theoriei jocului. Pentru Kant jocul este caracteristic spiritului (Geist) care duce la geniul artistic 28. Doar prin jocul impulsurilor spirituale mitologia are loc servind ca sursă de inspirație pentru operele de artă. Ideea de mythos exprimă reprezentări ale limbajului imagistic înțelese ca elemente ale gândirii abstracte. Încă din Republica, Platon face o distincție între ideea de mythos ce corespunde imaginii și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mythos, obiectele capătă narativitate și, astfel, devin artistice. Dar miturile nu corespund cu o gândire a unei națiuni ci cu limbajul care le construiește. Istoricitatea complexă a operei pleacă de la interpretările simbolurilor și sensurilor mitologice. Totodată, narativitatea simbolică dată de mitologie pune opera într-o zonă a nevăzutului și a descifrărilor. De aceea ermetismul și misticismul operei sunt exprimate prin poetica platoniciană care se formează prin tradiții și prin credințele poporului în mistere. Spiritul uman are inclinație spre miraculos, mistic și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
zonă a nevăzutului și a descifrărilor. De aceea ermetismul și misticismul operei sunt exprimate prin poetica platoniciană care se formează prin tradiții și prin credințele poporului în mistere. Spiritul uman are inclinație spre miraculos, mistic și magic; noțiuni ontologice caracteristice mitologiei. Dar să nu uităm că imaginarul și iraționalul oferă o mitologie bazată pe puterea expresivă a imaginii, adică oferă ceea ce cuvântul nu reușește. De exemplu, mitul platonician este și o formă mai complexă de a putea reda anumite idei, trebuie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operei sunt exprimate prin poetica platoniciană care se formează prin tradiții și prin credințele poporului în mistere. Spiritul uman are inclinație spre miraculos, mistic și magic; noțiuni ontologice caracteristice mitologiei. Dar să nu uităm că imaginarul și iraționalul oferă o mitologie bazată pe puterea expresivă a imaginii, adică oferă ceea ce cuvântul nu reușește. De exemplu, mitul platonician este și o formă mai complexă de a putea reda anumite idei, trebuie să gândim în imagini când ne lipsește expresia conceptuală. Astfel, prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
modelului - o ființă imuabilă și eternă. Prin urmare, mitul definește verosimilul și credința în opoziție cu certitudinea științei. Mitul rămâne activ în domeniul imaginației sub forma ideii însă cu forța redării unei realități ficționale care depășește condiția umană. De aceea mitologia este de tip simbolic și evhemerist; iar cu ajutorul creației se poate ajunge la apoteoză. Înțelegerea mitologiei înseamnă descifrarea semnificațiilor operelor de artă în timp ce simbolisticul mitologic devine un trop al artei în cadrul cercetării ontologice. Din punct de vedere ontologic, mitologia reprezintă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
certitudinea științei. Mitul rămâne activ în domeniul imaginației sub forma ideii însă cu forța redării unei realități ficționale care depășește condiția umană. De aceea mitologia este de tip simbolic și evhemerist; iar cu ajutorul creației se poate ajunge la apoteoză. Înțelegerea mitologiei înseamnă descifrarea semnificațiilor operelor de artă în timp ce simbolisticul mitologic devine un trop al artei în cadrul cercetării ontologice. Din punct de vedere ontologic, mitologia reprezintă punctul de plecare al interpretării operei de artă în istoricitatea sa. De aceea, ideea de mythos
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
aceea mitologia este de tip simbolic și evhemerist; iar cu ajutorul creației se poate ajunge la apoteoză. Înțelegerea mitologiei înseamnă descifrarea semnificațiilor operelor de artă în timp ce simbolisticul mitologic devine un trop al artei în cadrul cercetării ontologice. Din punct de vedere ontologic, mitologia reprezintă punctul de plecare al interpretării operei de artă în istoricitatea sa. De aceea, ideea de mythos este înțeleasă ca originea simbolului și a misticului operei și-o limitează la un anumit spațiu cultural pentru înțelegerea cogintivă. Lessing, în tratatul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
viața creativă a omului 31. Totodată, mitul este o expunere discursivă ce are însușirea unei demonstrații dialectice. Mitul este un instrument al limbajului prin care ne putem înțelege într-un context dat. În acest sens, Schleiermacher avea să spună că mitologia este un subiect "pur ideal enunțat în formă istorică"32. În acest sens mitul este înțeles ca o descripție metaforică a fenomenelor naturale. Mitologia este strâns legată de idee și devine o mitologie a rațiunii: "aceasta este originalitatea gândirii mitologice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
care ne putem înțelege într-un context dat. În acest sens, Schleiermacher avea să spună că mitologia este un subiect "pur ideal enunțat în formă istorică"32. În acest sens mitul este înțeles ca o descripție metaforică a fenomenelor naturale. Mitologia este strâns legată de idee și devine o mitologie a rațiunii: "aceasta este originalitatea gândirii mitologice - să joace partea gândirii conceptuale"33. În perioada antică mitul are capacitatea de a oferi spiritului grec o predilecție pentru ceea ce trece de la vizibil
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
acest sens, Schleiermacher avea să spună că mitologia este un subiect "pur ideal enunțat în formă istorică"32. În acest sens mitul este înțeles ca o descripție metaforică a fenomenelor naturale. Mitologia este strâns legată de idee și devine o mitologie a rațiunii: "aceasta este originalitatea gândirii mitologice - să joace partea gândirii conceptuale"33. În perioada antică mitul are capacitatea de a oferi spiritului grec o predilecție pentru ceea ce trece de la vizibil la invizibil: mitul este o propoziție neadevărată care lasă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un mod mistic cu omul. Max Müller34 numește mitul o boală a limbajul întrucât logosul nu mai e rațional, oscilând mereu între adevăr și aparență. Mitul ca metodă de înțelegere abstractizează particularul construind arhetipuri universale caracteristice unei societăți, construind deci mitologia. Dar mitul ca spirit activ al omului este caracteristic interiorității ființei fiind universal și necesar gândirii. El este gândit ca metaforă a potențialității spirituale omului prin intermediul căreia simbolurile iau naștere. Acest mod de a fi al ideii de mythos se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ci el este o ființă exterioară ce funcționează independent și transmite adevărul prin intermediul vorbirii. De aceea termeul de lógos desemnează tot ceea ce oferă credibilitate, în timp ce mythos-ul nu are ca scop oferirea devărului ci doar a unui înțeles. Dacă mythos-ul produce mitologia atuci lógos-ul "dezvăluie ființa și instituie astfel ordinea adevărului"36. În cadrul artei, putem spune că termeul de mythos desemnează creația și inspirația și lucrează numai în domenul imaginarului, în timp ce termenul de lógos este limbajul și înțelegerea și lucrează numai în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mitului, se înțelege procesul creației libere a artei. Arta trebuie înțeleasă ca fiind autotelică, unde jocul are funcția de a activa spiritul: jocul funcționează în virtutea jocului. Prin intermediul jocului se mențin puterile creative ale spiritului și este în esență creator de mitologie și, prin urmare, este baza activă a artei în general. În acest sens Kant vorbește despre joc ca "efect al părților vibrante asupra părților elastice al corpului uman și care poate fi evident simțului"39. Prin intermediul jocului se mențin toate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
arta dispune de jocul în sensul pur. Arta, prin intermediul sferei jocului, nu a părăsește niciodată sfera ludus-ului, în timp ce științele se desprinde de ludic prin seriozitatea de care dispun. În acest sens Francis Bacon spune că poësis doctrinae tanqua somnimum oferind mitologiei și termenul de mythos întâietate în cadrul culturii și al artei, urmând ca prin lógos să fie înțeleasă în termenii limbajului. De aceea poezia s-a născut din joc și rămâne în sfera jocului prin funcția ei primordială, ca factor al
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de purgacion doar prin intermediul artelor. 1. Efectul oglinzii: imaginea între imitație, (re) prezentare și imaginație Orice formă de imitație artistică nu poate să se sustragă momentelor de redefinire sau teoriilor moderne ce privesc natura afectelor și a empatiei, nici influenței mitologiei și a misticismului. Opera de artă este un construct complex care depășește imitația fără să o elimine - arta este reală. Astfel, imitația conlucrează cu imaginația în procesul de creație într-un mod special. Încă de la Platon, prin Sofistul, abilitățile imaginației
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
existențe interconectate în mod natural. Toate emoțiile și gândurile omului forțează viața și se impun atât în existența obiectelor, cât și în existența subiectivă. Imaginea, ca existent al operei de artă, comunică prin intermediul simbolicului. Compoziția imaginii conduce la asociații cu mitologia, la înțelegerea jocului și a tehnicilor creației, la cogniția operei de artă, precum și la interpretarea limbajului artei sau la înțelegerea comunicării sale prin dimensiuni non-verbale. În această situație, ochiul devine mecanismul individuației și organul ce face posibilă conexiunea dintre artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a început prin a fi o parte magică a realității, urmând ca mai apoi să-și piardă însușirile magice prin angajarea în procesul înțelegerii. Opera de artă și limbajul vin acum ca variante ale realității având atribuții ce țin de mitologie și de magie, în timp ce "mitul tragic poate fi înțeles doar ca o imagine simbolică a înțelepciunii dionisiace prin intermediul artei apolinice"23. Arta conduce lumea aparențelor spre limitele ei unde își neagă existența pentru a-și recăpăta statutul de singura realitate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]