4,567 matches
-
administrativă pe județe, iar comuna a trecut la județul Ilfov, fiind însă imediat desființată, satul Moldoveni trecând la comuna Dridu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Dridu (cu satul Moldoveni) înapoi la județul Ialomița. Comuna Moldoveni fost reînființată în anul 2005, prin legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea satului Moldoveni din comuna Dridu.
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
la comuna Dridu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Dridu (cu satul Moldoveni) înapoi la județul Ialomița. Comuna Moldoveni fost reînființată în anul 2005, prin legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea satului Moldoveni din comuna Dridu.
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
iubit mult de supuși,fiindcă este îndurător și drept, foarte veghetor și darnic, bine încă (prosperoso de la persona) pentru vârsta lui, de nu l-ar fi apăsat această boală". "Turcii au mare frică de acest Domn.”" Același medic scria despre moldoveni că "„sunt oameni viteji (valenti homini) și oameni de fapte (homini de fatti), nu de fraze și nu de stat pe saltea (so li pimazi), ci în războiu”", iar țara locuită de aceștia "„este roditoare și foarte plăcută și bine
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
al satului și au primit denumirea de "ruși", deoarece majoritatea vorbea limba rusă până în anul 1900. Cei care au venit din Ardeal precum și din alte localități s-au așezat în partea de est a satului și au primit denumirea de "moldoveni". Aceste denumiri se mai păstreza și astăzi ca denumiri istorice. Deși în anul 1915 a început un proces de integrare, aceștia continuau să facă hore separate în locuri diferite. În cele din urmă, cele doua părți au format un sat
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
emigrarea masivă, în special spre Germania. Nu mai puțin de 252 de persoane au fost deportate în Bărăgan numai din Stamora Germană (adică aproape un sfert din populație). Concomitent, au început să vină aici primele familii de români: refugiați basarabeni, moldoveni fugiți din cauza condițiilor grele de viață, etc. În 1965, Nicolae Ceaușescu a devenit secretar general al PCR. Anul următor, în 1966, Stamora Germană avea o populație 1.026 de locuitori, dintre care 566 germani și 322 români. În decurs de
Stamora Germană, Timiș () [Corola-website/Science/301398_a_302727]
-
de familii în Perieți, 32 de familii în Fetești și 22 de familii în Mărculești, Ialomița, în total 275 de persoane. Deportații au efectuat muncă forțată până în ianuarie 1956. În casele rămase libere în Variaș au fost instalate familii de moldoveni. 24 dintre deportați și-au pierdut viața în Perieți, Fetești-Valea Viilor și Mărculeștii Noi (Viișoara, Ialomița). Întoarcerea deportaților la Variaș a dus la conflicte cu familiile de moldoveni instalate în localitate, conflicte care au durat până în anii 1960, când au
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
1956. În casele rămase libere în Variaș au fost instalate familii de moldoveni. 24 dintre deportați și-au pierdut viața în Perieți, Fetești-Valea Viilor și Mărculeștii Noi (Viișoara, Ialomița). Întoarcerea deportaților la Variaș a dus la conflicte cu familiile de moldoveni instalate în localitate, conflicte care au durat până în anii 1960, când au fost construite blocurile de locuințe pe terenul fostei locații a pompierilor voluntari germani din Variaș, concomitent cu decizia primelor familii de șvabi de a emigra în Republica Federală
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
conducere ale partidului au fost Comitetul Central, din rîndul căruia se alegea un Birou al Comitetului Central, cu activitate permanentă. În perioada de început, conducerea PCM era alcătuită exclusiv din persoane venite în Basarabia din alte părți ale URSS. Puținii moldoveni (vorbitori de română) cu funcții de conducere erau din Transnistria sau din Ucraina. Abia la congresul al 10-lea al PCM, din septembrie 1961, s-a înregistrat primul caz de comunist basarabean ales în componența biroului Comitetului Central al PCM
Partidul Comunist al Moldovei () [Corola-website/Science/300190_a_301519]
-
să încurajeze iredentismul pro-sovietic în Basarabia și să-și sporească influența în România, efectul contat nefiind însă atins. Două tendințe au existat de la început printre conducătorii RASS Moldovenești: crearea unei „limbi moldovenești” separate de limba română, pentru a feri truditorii moldoveni de influența nefastă a culturii românești „burgheze”, sau recunoașterea unității de limbă și etnie dintre moldoveni și români, cu nădejdea că astfel se va putea realiza comunizarea și sovietizarea întregii Românii. Teoria „limbii moldovenești” își are locul de naștere aici
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
însă atins. Două tendințe au existat de la început printre conducătorii RASS Moldovenești: crearea unei „limbi moldovenești” separate de limba română, pentru a feri truditorii moldoveni de influența nefastă a culturii românești „burgheze”, sau recunoașterea unității de limbă și etnie dintre moldoveni și români, cu nădejdea că astfel se va putea realiza comunizarea și sovietizarea întregii Românii. Teoria „limbii moldovenești” își are locul de naștere aici. Această teorie pseudoștiințifică pretinde că moldovenii sunt o națiune diferită de cea a „românilor imperialiști opresori
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
românești „burgheze”, sau recunoașterea unității de limbă și etnie dintre moldoveni și români, cu nădejdea că astfel se va putea realiza comunizarea și sovietizarea întregii Românii. Teoria „limbii moldovenești” își are locul de naștere aici. Această teorie pseudoștiințifică pretinde că moldovenii sunt o națiune diferită de cea a „românilor imperialiști opresori”. După al doilea război mondial, această teorie va deveni parte a ideologiei oficiale deznaționalizatoare a Partidului Comunist din RSS Moldovenească. Pentru început au avut câștig de cauză adepții curentului moldovenist
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
produs industrializarea de tip stalinist și în regiunea preponderent agricolă au fost aduși muncitori, cadre tehnice și profesori din toate republicile sovietice, în mod special ruși și ucrainieni. În 1938, din 14.300 de muncitori industriali, numai aproximativ 600 erau moldoveni. Colectivizarea agriculturii în RASS Moldovenească a fost un proces chiar mai rapid decât cel desfășurat în Ucraina. S-a raportat colectivizarea completă a agriculturii republicii în vara anului 1931. Peste 2.000 de familii de culaci (chiaburi) au fost deportate
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
ei capitală, Balta, a devenit parte a RSS Ucraineană, în cadrul căreia minoritarii români și-a pierdut statutul de autonomie și orice drepturi lingvistice. Conform recensămîntului sovietic din 1935, populația RASS Moldovenești era de 582.138 persoane, din care 184.046 moldoveni (31,6%), 265.193 ucraineni (45,5%), 56.592 ruși (9,7%), 45.620 evrei (7,8%), 12.711 germani (2,2%). Cei 172,4 mii moldoveni care trăiau între granițele RASS Moldovenești constituiau 66,87% din totalul de 257
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
1935, populația RASS Moldovenești era de 582.138 persoane, din care 184.046 moldoveni (31,6%), 265.193 ucraineni (45,5%), 56.592 ruși (9,7%), 45.620 evrei (7,8%), 12.711 germani (2,2%). Cei 172,4 mii moldoveni care trăiau între granițele RASS Moldovenești constituiau 66,87% din totalul de 257,8 mii moldoveni câți locuiau atunci în Ucraina. În raioanele cedate ulterior RSS Moldovenești (astăzi Transnistria) proporția moldovenilor era de 44,1 %, pe când în cele nord-estice (astăzi
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
265.193 ucraineni (45,5%), 56.592 ruși (9,7%), 45.620 evrei (7,8%), 12.711 germani (2,2%). Cei 172,4 mii moldoveni care trăiau între granițele RASS Moldovenești constituiau 66,87% din totalul de 257,8 mii moldoveni câți locuiau atunci în Ucraina. În raioanele cedate ulterior RSS Moldovenești (astăzi Transnistria) proporția moldovenilor era de 44,1 %, pe când în cele nord-estice (astăzi în Regiunea Odesa) proporția moldovenilor era de numai 18,3 %. Pe raioane, situația conform recensământului din
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
12.711 germani (2,2%). Cei 172,4 mii moldoveni care trăiau între granițele RASS Moldovenești constituiau 66,87% din totalul de 257,8 mii moldoveni câți locuiau atunci în Ucraina. În raioanele cedate ulterior RSS Moldovenești (astăzi Transnistria) proporția moldovenilor era de 44,1 %, pe când în cele nord-estice (astăzi în Regiunea Odesa) proporția moldovenilor era de numai 18,3 %. Pe raioane, situația conform recensământului din 1926, era următoarea:
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
RASS Moldovenești constituiau 66,87% din totalul de 257,8 mii moldoveni câți locuiau atunci în Ucraina. În raioanele cedate ulterior RSS Moldovenești (astăzi Transnistria) proporția moldovenilor era de 44,1 %, pe când în cele nord-estice (astăzi în Regiunea Odesa) proporția moldovenilor era de numai 18,3 %. Pe raioane, situația conform recensământului din 1926, era următoarea:
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
în sate situate la mică distanță de Nistru. Pe 12 octombrie 1924, Uniunea Sovietică a înființat o republică autonomă, RSSA Moldovenească, în componența RSS Ucrainene, pe o parte din teritoriul dintre râurile Nistru și Bug, republică în cadrul căreia românii (sau moldovenii, conform terminologiei oficiale sovietice) constituiau circa 40% din populație. Acest lucru a fost făcut în speranța determinării românilor basarabeni să se rupă de România. Protocolul Adițional Secret (ruso-german) imperialist, al Pactului Molotov-Ribbentrop, privitor la sferele de influență și dominație în
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
Numele unor orașe și sate au fost modificate pentru a le da o sonoritate mai slavă sau au fost rebotezate cu numele unor lideri bolșevici. Propaganda oficială a încercat să îndoctrineze prin propagandă ideea că "românii i-au asuprit pe moldoveni înainte ca Basarabia să fie eliberată de sovietici". Astfel, ideologia sovietică de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești avea trei aspecte : Pe tot parcursul Razboiului Rece, problema Basarabiei a fost uitată de Vest, dar nu și în România. Cu toate
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
secolul al XIV-lea, începând cu Bogdan I și sfârșind cu Iuga, nu se dau nici un fel de amănunte, ei sund doar pomeniți și atât; cei din secolele XV-XVI apar împreună cu diferiți membri ai familiei lor, printre ei, înafară de moldoveni, sunt unii din Țara Românească, iar alții, îndeosebi rudele lui Ștefan cel Mare, din Mangup, Kiev și Moscova. Alexandru cel Bun este numit în pomelnic „adevăratul ctitor al acestui sfânt locaș”. Urmează „arhierei”, printre care, pe lângă Iosif, Teoctist, Teoctist, Gheorghe
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
un Laz (Eleazar) neidentificat, Anastasiei al Vadului și Prohor al Ohidrei, „călugărițele”, „boierii Țării Moldovlahiei”, „muntenii din Chilia”, „neamul Nicorescului”, „creștini dreptcredincioși”, boieri care „au murit în război cu turcii”, la Vaslui, în ianuarie 1475 și alții (boieri munteni și moldoveni, preoți, călugări, credincioși). Pomelnicul de la Bistrița este scris de mai multe mâini, fapt demonstrat de diversitate grafiei. Astfel, două file și jumătate, în care sunt pomeniți domnii până la Ștefan cel Mare inclusiv, sunt scrise de o mână, apoi, în continuare
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
cel Chior. Achiziția satelor din zona Ciceului și Lăpușului are probabil un rol asigurator, domeniul feudal astfel constituit servind drept „sălaș” ("descensus") - un loc de refugiu în cazul unei pierderi a tronului. Teritoriile transilvane (inclusiv Lăpușul) rămân în posesia domnitorilor moldoveni până la Petru Rareș, care de altfel se refugiază la Ciceu între 1538-1541. În 1618, satul se găsește în proprietatea domnitorului transilvănean Sigismund Báthory. La 30 iulie 1661, principele Ioan Kemény, care tocmai declarase ieșirea principatului de sub suzeranitatea otomană, poposește aici
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
argint datând din vremea lui Petru I Mușat (1376?-1391?). Dar faptul cel mai surprinzător e că numărul de monede descoperite aici echivalează cu întreaga cantitate monetară descoperită anterior, având același emitent. Celelalte monede au fost emise de alti domnitori moldoveni, între care și Ștefan cel Mare (indiciu deosebit de prețios pentru determinarea momentului ascunderii tezaurului), iar o parte provin din Ungaria ori Bulgaria. Biserică veche din Buruienești a fost construită din cărămidă în anul 1864, dar a ars în anul 1872
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
importantă luptă între o mică oaste moldovenească sub comanda lui Ștefan cel Mare și armata otomană, condusă de însuși sultanul Mahomed al II-lea. Lupta este cunoscută astăzi ca „bătălia de la Valea Albă” și ea s-a soldat cu înfrângerea moldovenilor. La 20 de ani de la bătălie, Ștefan cel Mare a înălțat aici o biserică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Uscați", făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și avea în compunere satele Uscați
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]
-
pe malul drept al Siretului și pe malul drept al râului Români. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Romanul de Bacău. La Secuienii Noi, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ158, care o leagă spre vest de Moldoveni, Români și mai departe în județul Bacău de Buhuși (unde se termină în DN15). De asemenea, prin partea de vest a comunei trece și șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre sud de Români și spre nord de Făurei, Bârgăuani
Comuna Secuieni, Neamț () [Corola-website/Science/301677_a_303006]