3,832 matches
-
ceai, cacao și condimente Servicii de comerț cu ridicata cu cafea, ceai, cacao și condimente Clasa 51.38 Servicii de comerț cu ridicata cu alte elimente inclusiv pește, crustacee și moluște Servicii de comerț cu ridicata cu pește, crustacee și moluște Servicii de comerț cu ridicata cu pește, crustacee și moluște Servicii de comerț cu ridicata cu alte produse alimentare Servicii de comerț cu ridicata cu legume prelucrate, fructe și alune Servicii de comerț cu ridicata cu produse de brutărie Servicii
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
cafea, ceai, cacao și condimente Clasa 51.38 Servicii de comerț cu ridicata cu alte elimente inclusiv pește, crustacee și moluște Servicii de comerț cu ridicata cu pește, crustacee și moluște Servicii de comerț cu ridicata cu pește, crustacee și moluște Servicii de comerț cu ridicata cu alte produse alimentare Servicii de comerț cu ridicata cu legume prelucrate, fructe și alune Servicii de comerț cu ridicata cu produse de brutărie Servicii de comerț cu ridicata cu preparate alimentare, inclusiv alimente pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
din carne Servicii de comerț cu amănuntul cu carne, inclusiv păsări și produse din carne Servicii de comerț cu amănuntul cu carne, inclusiv păsări și produse din carne Clasa 52.23 Servicii de comerț cu amănuntul cu pește, crustacee și moluște Servicii de comerț cu amănuntul cu pește, crustacee și moluște Servicii de comerț cu amănuntul cu pește, crustacee și moluște Clasa 52.24 Servicii de comerț cu amănuntul cu pâine, prăjituri și dulciuri pe bază de făină și pe bază
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
păsări și produse din carne Servicii de comerț cu amănuntul cu carne, inclusiv păsări și produse din carne Clasa 52.23 Servicii de comerț cu amănuntul cu pește, crustacee și moluște Servicii de comerț cu amănuntul cu pește, crustacee și moluște Servicii de comerț cu amănuntul cu pește, crustacee și moluște Clasa 52.24 Servicii de comerț cu amănuntul cu pâine, prăjituri și dulciuri pe bază de făină și pe bază de zahăr Servicii de comerț cu amănuntul cu pâine, prăjituri
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
cu carne, inclusiv păsări și produse din carne Clasa 52.23 Servicii de comerț cu amănuntul cu pește, crustacee și moluște Servicii de comerț cu amănuntul cu pește, crustacee și moluște Servicii de comerț cu amănuntul cu pește, crustacee și moluște Clasa 52.24 Servicii de comerț cu amănuntul cu pâine, prăjituri și dulciuri pe bază de făină și pe bază de zahăr Servicii de comerț cu amănuntul cu pâine, prăjituri și dulciuri pe bază de făină și pe bază de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
ul face parte din clasa "Gastropoda", încrengătura "Mollusca". Clasa Gastropoda este cel mai numeros grup actual de moluște, cuprinde peste 90 000 de specii, adaptate atât la viața acvatică cât și la cea terestră (ex: melci de mare,scoici univalve). Majoritatea acestora au corpul protejat de o cochilie spiralată în care animalul se poate retrage la nevoie. Unele
Melc () [Corola-website/Science/304250_a_305579]
-
foarte asemănătoare cu hemoglobina, însă diferă de aceasta prin faptul ca nu prezintă unități tetramerice. De regulă stochează oxigenul pentru a fi transportat mai departe. Hemocinina: Este al 2-lea transportor de oxigen din mediul animal, identificat la artropode și moluște, avînd heteroatom ionul de Cu, iar culoarea sa datorită acestui fapt este albastră atunci cînd leagă oxigenul. Hemeritrina: Întîlnită la unele nevertebrate marine și anumite specii de anelide, avînd heteroatom ionul de Fe, culoarea sa este roz/violet cînd este
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
verde, în timp ce oxigenată are culoare roșie. Vanabina: Întâlnită la urocordate, se pare că heteroatomul este ionul de vanadiu (ipoteză neconfirmată). Eritrocruorina: Identificată la multe anelide, este un complex proteic cu masa de peste 3,5 milioane daltoni. Pinaglobina: Identificată doar la molusca "Pinna squamosa", heteroatomul fiind ionul de Mn. Leghemoglobina: Identificată la specii de leguminoase (lucernă, soia), bacteriile fixatoare de azot sunt protejate de această proteină care are drept heteroatom ionul de Fe.
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
detecteze obiectele din jur care sunt luminate sau obscure. Ochii compuși se găsesc la artropode (insecte și animale similare) și sunt formați din mai mulți ochi simpli care permit formarea unei vederi panoramice în mozaic. La majoritatea vertebratelor și câteva moluște, ochiul funcționează prin proiectarea imaginilor pe o retină sensibilă la lumină, de unde se transmite un semnal spre encefal prin intermediul nervului optic. Ochiul are o formă sferică, este umplut de o substanță transparentă, gelationoasă numită umoare vitroasă, are o lentilă de
Ochi () [Corola-website/Science/298003_a_299332]
-
Razele de lumină suferă la nivelul ochiului o refracție triplă: Orice deviere de la starea emetropă(vederea normală) reprezintă un defect de vedere. Cele mai des întâlnite defecte de vedere ale ochiului uman sunt: Ochii vertebratelor și ai unei serii de moluște au două axe importante: axa optică și axa vizuală: Pentru o vedere optimă aceste două axe ar trebui să coincidă, pentru a suprapune imaginea cea mai clară peste zona de pe retină cea mai aptă să o detecteze. Totuși nu se
Ochi () [Corola-website/Science/298003_a_299332]
-
și pot fi găsite atât în apa dulce cât și în cea sărată. Majoritatea rațelor au un cioc lung și lat, folosit la săpat. Rațele au un meniu divers; pot consuma ierburi, plante acvatice, pești, insecte, amfibieni mici, viermi și moluște mici. Multe rațe nu pot zbura în timpul năpârlirii. În timpul năpârlirii, se retrag în medii protejate, unde există destulă hrană pentru ele. De obicei, năpârlirea are loc înaintea începerii migrației. Rațele scufundătoare (Aythyinae) și rațele marine se hrănesc sub apă. Pentru
Rață () [Corola-website/Science/312088_a_313417]
-
(substantiv defectiv de plural) este numele generic dat ovulelor de pești, moluște, echinoderme și alte animale acvatice, precum și de amfibieni. Forma și mărimea icrelor diferă de la o specie la alte. Cel mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
îi sunt un grup de specii de moluște cefalopode decapode din ordinul Teuthida. Corpul calmarilor este torpiliform și poate atinge lungimea (împreună cu tentaculele) de 1,8 m la cei gigantici. Capul este bine delimitat. În jurul gurii calmării au 10 tentacule, dintre care două sunt mai lungi și servesc
Calmar () [Corola-website/Science/311233_a_312562]
-
ul (în - ceea ce rătăcește) este o parte componentă a planctonului, ce reprezintă totalitatea organismelor animale care populează apele dulci și marine. ul este compus din protozoare, viermi, artropode (crustacee inferioare), moluște (pteropode), larve ale unor animale de fund etc. Zooplanctonul servește, mai ales, ca hrană pentru peste. Zooplanctonul include 6 grupe de protozoare: foraminifere, acantari, radiolari , tintinide,talomite, actolite Foraminiferele (foramen = gaură) au o cochilie numită test, calcaroasa, hialina, cu aspect
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
mai frecvent și abundent în plancton. Speciile de Cypridina sunt luminiscente și ofițerii japonezi le foloseau în timpul ultimului război mondial pentru a descifra mesaje, evitând astfel să apeleze la o lumină puternică. În afară de crustacee, mesoplanctonul include și chetognate, anelide și moluște. Chetognatele sunt animale fusiforme și transparente, carnivore. Cel mai cunoscut gen este Sagitta.Sunt indicatoare pentru deplasarea maselor de apă de salinități diferite și sunt folosite pentru detectarea curenților care favorizează răspândirea peștilor. Polichetele erante fac parte din plancton, cele
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
planctonice (ale speciei Eunice palolo) apar la suprafață la apusul soarelui în cantități uriașe iar băștinașii le colectează pentru hrană. Un fenomen asemănător are loc în apele scandinave de NE, în aprilie, la lună plină, cu anelide din genul Nereis. Moluștele planctonice fac parte din grupul pteropodelor. Dintre acestea, tecosomele au o cochilie. Se hrănesc cu fitoplancton pe care-l aglutinează cu ajutorul mucusului secretat. Sunt răspândite ain apele tropicale. Heteropodele sunt gasteropode adaptate la viață pelagica, piciorul este aplatizat. Se deplasează
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
pe țărm și, cu toate că se pot deplasa pe uscat, își petrec cea mai mare parte a zilei în apă. Vidrele de mare preferă zonele de litoral pentru înot și scufundări. Aici ele se hrănesc mai mult cu nevertebrate - arici-de-mare, diverse moluște și crustacee - dar și cu unele specii de pește. Reglează cantitatea de arici-de-mare, a căror abundență cauzează împuținarea indivizilor de varec. Ele posedă mai multe abilități legate de alimentație. În primul rând, folosesc pietre de pe litoral pentru a sparge crabii
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
ori mai mare în comparație cu mamiferele terestre de aceleași dimensiuni. Astfel, vidrele de mare mănâncă mult și des. Rația de hrană a vidrelor de mare depinde de locul de trai al acestora, însă totdeauna constă întâi de toate din nevertebrate: arici-de-mare, moluște și crabi. De obicei, vidrele de mare înoată la fundul apelor puțin adânci și își „culeg” hrana într-un „buzunar” special, aflat sub membrul anterior stâng și format de o încrețitură pronunțată a pielii. Această procedură amintește de cumpărăturile la
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
Din când în când, vidra de mare se întoarce la 360° ca să-și curețe burta de resturi, buzunarul rămânând plin. O asemenea procedură este importantă pentru păstrarea curățeniei blănii. Vidrele de mare dispun de o adaptare neobișnuită la alimentația cu moluște tari: ele folosesc pietre de până la 3,5 kg pentru a le sparge carapacea. Ele lovesc în moluscă cu viteza de trei lovituri pe secundă până când carapacea cedează. Această particularitate le face unicele animale marine care folosesc instrumente, unicul reprezentant
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
rămânând plin. O asemenea procedură este importantă pentru păstrarea curățeniei blănii. Vidrele de mare dispun de o adaptare neobișnuită la alimentația cu moluște tari: ele folosesc pietre de până la 3,5 kg pentru a le sparge carapacea. Ele lovesc în moluscă cu viteza de trei lovituri pe secundă până când carapacea cedează. Această particularitate le face unicele animale marine care folosesc instrumente, unicul reprezentant de acest fel al subfamiliei lutrinelor și în general unul dintre puținele animale non-primate care folosesc instrumente. Deși
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
sunt demonstrate doar de vidra de mare californiană, în captivitate și alte subspecii pot fi ușor învățate să facă același lucru. De exemplu, în parcul zoologic din Vancouver, o vidră de mare nordică a învățat să folosească pietrele la strivirea moluștelor deja a treia zi după prima „discuție” cu vidra de mare californiană. Deseori vidrele de mare nu lovesc cu piatra în moluscă, ci invers, așezând piatra pe piept și lovind în ea cu molusca. Pietrele sunt folosite de mai multe
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
exemplu, în parcul zoologic din Vancouver, o vidră de mare nordică a învățat să folosească pietrele la strivirea moluștelor deja a treia zi după prima „discuție” cu vidra de mare californiană. Deseori vidrele de mare nu lovesc cu piatra în moluscă, ci invers, așezând piatra pe piept și lovind în ea cu molusca. Pietrele sunt folosite de mai multe ori și sunt păstrate în „buzunar”. Structura tubului digestiv la vidrele de mare le permite să se hrănească cu diverse alimente. Pe
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
învățat să folosească pietrele la strivirea moluștelor deja a treia zi după prima „discuție” cu vidra de mare californiană. Deseori vidrele de mare nu lovesc cu piatra în moluscă, ci invers, așezând piatra pe piept și lovind în ea cu molusca. Pietrele sunt folosite de mai multe ori și sunt păstrate în „buzunar”. Structura tubului digestiv la vidrele de mare le permite să se hrănească cu diverse alimente. Pe timp de foamete ele sunt în stare să vâneze chiar și păsările
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de mare se culcă cu ea pe abdomen și continuă s-o mănânce după ce se trezește. În meniul vidrei de mare intră peste 40 de specii de animale marine, de exemplu aricii-de-mare, crabii, cefalopodele și gasteropodele, midiile, câteva specii de moluște și de pește. Spre deosebire de celelalte subspecii, vidrele de mare nordice consumă și octopode, evitând însă să le mănânce capul. Vidrele de mare nu au un sezon anume de împerechere, aceasta având loc pe tot parcursul anului. Unii specialiști susțin totuși
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
Perla (în română și "mărgăritar") este un obiect rotund din sidef, produs în interiorul unor moluște bivalve, de obicei stridii. Perla este o combinație dintre carbonat de calciu (aragonită, calcită), cristale care determină prin fenomemul interferență luciul perlei și o substanță organică proteică complexă numită „conchin“ respectiv „conchiolină”. Cuvântul „perlă” a devenit metaforă pentru ceva extrem de
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]