19,067 matches
-
vom putea rezolva această problemă a subactivității prin îndemnuri radiofonice sau de alt fel spre a munci sau a consuma bunuri de import. O acțiune nu are șanse de succes decât plasându-se pe două planuri: ▪ Introducerea constrângerii în consumul monetar plasând la maximum hrana în circuitul banilor (de exemplu, prin specializarea regiunilor în producția alimentară industrială). Coexistența în același sat a unui sector agricol industrial și a unui autoconsum alimentar e un "paravan" care împiedică orice dezvoltare. ▪ La nivelul producției
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
CFHBC la 20 km de satul lor ca să cumpere manioc pentru muncitorii manuali din Etoumbi; poate într-o zi el va ajunge și la Okelataka. Este vorba aici de o reacție individualistă a femeii care caută să compenseze pierderea venitului monetar personal pe care îl obținea din fărâmițarea palmierilor, de o reacție a femeilor încă neintegrate în grupul conjugal de exploatare a plantației industriale. Remarcă simptomatică: această supraproducție se datorează înainte de toate femeilor în vârstă, căsătorite sau nu. apariția de mici
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestei activități trei ore în medie. Vânătoarea e activitatea tradițională a comunităților Mbeti; ea se opune, în calitate de tradiție, activităților agricole industriale. Totuși, introducerea armei a transformat-o complet; ea tinde, nu fără greutate de altfel, să se integreze în circuitul monetar. Vânătoarea colectivă cu plasa Am urmărit o astfel de vânătoare, notând toate detaliile derulării ei și încercând mai ales să percepem inserția indivizilor concreți pe care îi cunoșteam în schema acestei practici. Tot satul masculin participă, cu excepția a doi bătrâni
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
30 participanți: 1 antilopă, 3 gazele) și nu este prin nimic comparabil cu vânătoarea cu arma. Este vorba de un fel de rit, de o comuniune cu trecutul care menține coeziunea comunității sătești (pusă serios sub semnul întrebării de economia monetară). Să dăm cuvântul unuia din participanți: "Vânătoarea cu plasa e pentru satul întreg, când sunt prea multe discuții, se pleacă la vânătoare; nu este ca vânătoarea cu arma, arma nu înseamnă nimic, acolo ești singur". Vânătoarea individuală cu arma Okelataka
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
transporturi relativ rapide, tendința este de a vinde carnea proaspătă, situație mai avantajoasă. Pentru două luni, banii lichizi aduși în sat prin vânzarea vânatului se ridică la 15 600 franci CFA, sumă deloc de neglijat, având în vedere slaba circulație monetară. Trebuie remarcat că proprietatea individuală asupra acestor bani proveniți din vânătoare este necontenit pusă sub semnul întrebării: ei vor servi mai ales pentru prestații diverse (amenzi, datorii etc.) care afectează ansamblul familiei lărgite. Banii câștigați din vânzarea cărnii de vânat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tinerii mai ales) care vor să-și păstreze banii pentru folosul lor personal și cei care îi cer în numele rudeniei, împărțeala se învârte mult mai mult în jurul acestor bani din vânătoare decât în jurul celor obținuți din cafea, de exemplu. Circulația monetară Consumul monetar este unul din domeniile cel mai puțin cunoscute ale cercetării socioeconomice africane. Banii sunt în general percepuți ca fiind motorul principal al dezagregării "societății tradiționale". Din nefericire, acest fenomen de pătrundere distructivă, afirmat de nenumărate ori, nu prea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ales) care vor să-și păstreze banii pentru folosul lor personal și cei care îi cer în numele rudeniei, împărțeala se învârte mult mai mult în jurul acestor bani din vânătoare decât în jurul celor obținuți din cafea, de exemplu. Circulația monetară Consumul monetar este unul din domeniile cel mai puțin cunoscute ale cercetării socioeconomice africane. Banii sunt în general percepuți ca fiind motorul principal al dezagregării "societății tradiționale". Din nefericire, acest fenomen de pătrundere distructivă, afirmat de nenumărate ori, nu prea a fost
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cel mai puțin cunoscute ale cercetării socioeconomice africane. Banii sunt în general percepuți ca fiind motorul principal al dezagregării "societății tradiționale". Din nefericire, acest fenomen de pătrundere distructivă, afirmat de nenumărate ori, nu prea a fost aprofundat, și în fața consumului monetar al satelor, rămânem neputincioși, situație deosebit de gravă; pe ce anume să se sprijine o politică de dezvoltare dacă nu, înainte de toate, pe consum (cel puțin dacă se dorește ieșirea din impasul producției forțate)? Există două surse de venit monetar la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
consumului monetar al satelor, rămânem neputincioși, situație deosebit de gravă; pe ce anume să se sprijine o politică de dezvoltare dacă nu, înainte de toate, pe consum (cel puțin dacă se dorește ieșirea din impasul producției forțate)? Există două surse de venit monetar la Okelataka: vânatul și cafeaua. Cei 15 600 franci obținuți în timpul celor două luni ale șederii noastre pot fi, datorită monotoniei structurale a duratei anuale, extinși la douăsprezece luni. Astfel, aproximativ 93 600 franci provin anual din vânătoare. În ce privește venitul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cafeaua avea să aducă 22 355 franci, iar în 1960, 64 835 franci. În sfârșit, putem estima că în 1961 profitul adus de cafea se va ridica la minimum 400 000 franci. Trebuie adăugată la aceste două surse bănești masa monetară reprezentată de economia citadinilor întorși pentru a se instala în sat. Ei au fost patru 132. Să încercăm să facem o estimare foarte superficială a banilor ajunși la Okelataka în timpul anului 1960. Nu putem cunoaște ce s-a primit la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
124 persoane, 47 copii, 77 adulți: 25 bărbați, 48 femei). Numai venitul din bumbac în Republica Centrafricană cumula, în 1959, 5 000 franci per individ. Acest an 1960 se situează într-un moment de scădere maximă a venitului: într-adevăr, profitul monetar adus de palmierul natural dispare, nefiind încă înlocuit cu cel al cafelei, a cărei producție comercializată va începe să devină importantă abia în 1961, an în care venitul pe cap de locuitor va depăși 5 000 franci. Ne aflăm în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dispare, nefiind încă înlocuit cu cel al cafelei, a cărei producție comercializată va începe să devină importantă abia în 1961, an în care venitul pe cap de locuitor va depăși 5 000 franci. Ne aflăm în prezența a două circuite monetare: ▪ Circuitul comercial normal: banii primiți din exterior servesc la cumpărarea de mărfuri (schimbul comercial intern, constituit de artizanat și produse alimentare, este neglijabil în plan cantitativ). ▪ Circuitul închis al prestațiilor familiale. Este vorba de două fenomene care nu pot fi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alimentare, este neglijabil în plan cantitativ). ▪ Circuitul închis al prestațiilor familiale. Este vorba de două fenomene care nu pot fi sub nicio formă confundate; e curios de notat că în satele care abia încep să primească bani, acolo unde volumul monetar este foarte slab, bancnotele sunt deosebite la modul concret. Cele servind prestațiilor familiale nu sunt în niciun fel integrate în schimbul comercial și viceversa. Am descoperit această situație în timpul unei anchete anterioare desfășurate în rândul pigmeilor din Camerun. Numai pornind de la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ei, ca în celelalte regiuni nord-congoleze; • diferitele amenzi ale tribunalului cutumiar (de exemplu, 5 000 franci pentru săvârșirea unui adulter); • sărbătorile: pregătirea sărbătorii în sine și darurile în bani care marchează desfășurarea ei. Nu am reușit să contabilizăm acest circuit monetar: ne-am confruntat cu întrepătrunderea imposibil de descris a încasărilor și cheltuielilor, cu imposibilitatea de a-i chestiona pe oameni în legătură cu acest subiect. În timpul sejurului nostru, "afacerile" în curs erau următoarele: 4 dote, 1 rambursare de dotă, 2 adultere, precum și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
putem să nu formulăm următoarea întrebare: cum se face că banii au reușit să fie integrați în acest mod în jocul raporturilor individuale? În timpul perioadei coloniale, șeful administrativ deținea puterea juridică și dispunea de cea mai mare parte din volumul monetar care circula în sat. Neputându-și integra personajul în sistemul rudeniei, antidespotic prin natură, acesta a impus reglementarea monetară a raporturilor personale. Prin intervenția directă în aceste afaceri, el și-a creat o "clientelă", și-a impus puterea personală în fața
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în jocul raporturilor individuale? În timpul perioadei coloniale, șeful administrativ deținea puterea juridică și dispunea de cea mai mare parte din volumul monetar care circula în sat. Neputându-și integra personajul în sistemul rudeniei, antidespotic prin natură, acesta a impus reglementarea monetară a raporturilor personale. Prin intervenția directă în aceste afaceri, el și-a creat o "clientelă", și-a impus puterea personală în fața grupurilor familiale, de unde lupta șefilor împotriva obiectelor simbolice tradiționale (inele, lănci) care interveneau până în ultimii ani, odată cu banii, în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
va da cel mai mult. Un conflict violent se află acum în desfășurare în faza de redistribuire: cel mai bogat vrea să obțină cel mai mult, proporțional cu capacitatea lui de a da. Sistem revelator: toate aceste colecte și distribuiri monetare duc la întocmirea unor liste scrise pe marginea cărora sunt angajate discuții interminabile. De aceea citadinii întorși în sat cu ceva economii au tendința, în această optică, să controleze grupul familial, să exercite o putere asupra membrilor lui: astfel, 90
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
grupul familial, să exercite o putere asupra membrilor lui: astfel, 90 de procente din economiile citadinilor au fost cheltuite în cadrul acestor prestații familiale. Rolul acestor bani are drept consecință denaturarea grupului familial care se construiește pe bogăție. Mai mult, aspectul monetar al raportului personal poate fi reglat direct de către individul în cauză, de unde rezultă o adevărată lichidare a realității familiale colective. La aceasta asistăm în cazul procesului dotal din Okelataka. Tânărul încearcă să restituie singur sumele care îi sunt cerute, de unde
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
îi sunt fără încetare reînnoite, provocate uneori (am notat deja o mulțime de exemple) de intervențiile, pe lângă familia soției, ale bătrânilor celei a tânărului, care văd cu ochi răi încercarea acestuia de a le scăpa. Miza esențială a acestui circuit monetar ar putea fi denaturarea completă a grupului familial prin organizarea acestuia în raport cu bogăția; asistăm la negarea grupului însuși prin posibilitatea pe care o are individul de a se lipsi de ajutorul părinților săi în reglarea problemei raporturilor cu ceilalți. În raport cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reacții individuale; acest joc al prestațiilor nu va dispărea decât odată cu societatea raporturilor personale în care se situează, și care este legată de autosubzistență. Reducerea la maximum a sectorului sătesc de autosubzistență și mai cu seamă integrarea hranei în circuitul monetar vor duce la apariția unui tip de sătean în totalitate eliberat de familie și capabil să economisească și să reinvestească. Pedagogia sau legislația vor fi neputincioase atâta vreme cât va exista rădăcina răului: autosubzistența. Circuitul monetar comercial Viața materială a satelor are
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu seamă integrarea hranei în circuitul monetar vor duce la apariția unui tip de sătean în totalitate eliberat de familie și capabil să economisească și să reinvestească. Pedagogia sau legislația vor fi neputincioase atâta vreme cât va exista rădăcina răului: autosubzistența. Circuitul monetar comercial Viața materială a satelor are o structură mixtă: autosubzistența (hrana în primul rând) și schimbul comercial (această acumulare de bunuri durabile de import cărora le-am făcut inventarul). Această calitate conferă consumului monetar o specificitate proprie, o originalitate fundamentală
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
va exista rădăcina răului: autosubzistența. Circuitul monetar comercial Viața materială a satelor are o structură mixtă: autosubzistența (hrana în primul rând) și schimbul comercial (această acumulare de bunuri durabile de import cărora le-am făcut inventarul). Această calitate conferă consumului monetar o specificitate proprie, o originalitate fundamentală. Ar fi esențial de cunoscut raportul proporțional dintre autosubzistență și schimbul comercial: ar fi trebuit să organizăm o vastă anchetă statistică; ea ne-ar fi dezvăluit dinamismul care, inexorabil, restrânge sectorul autosubzistenței, care nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Ouesso). Vom analiza foarte pe scurt opoziția dintre gospodăriile cu o viață materială în întregime monetarizată și cele cu structură mixtă. Când gospodăria este cufundată în totalitate în cadrul economiei comerciale, supraviețuirea însăși a indivizilor e pusă sub semnul întrebării în schimbul monetar; este vorba de acele nevoi de nesuprimat care duc la eliminarea fizică atunci când nu sunt satisfăcute. Este o constrângere căreia nu i te poți sustrage, și acest fond de constrângere marchează toate aspectele consumului. În partea de nord a statului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
disponibilitățile lui financiare, cu puterea lui de cumpărare, care sunt într-un fel impregnate de gratuitate. Un asemenea contrast face absolut imposibilă asimilarea acestor două tipuri de economie familială. Bugetul muncitorului manual și al săteanului au în comun un consum monetar al bunurilor de import și al produselor provenite din artizanatul local (40% din cheltuielile lucrătorului manual, 100% din cele ale săteanului). Compararea seriilor de alegere, evantaiul cumpărăturilor dezvăluie două tendințe generale: prin intermediul mărfii, lucrătorul manual caută confortul, bunăstarea; săteanul, "parada
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
două tendințe generale: prin intermediul mărfii, lucrătorul manual caută confortul, bunăstarea; săteanul, "parada". Cheltuielile de mobilare, de exemplu, sunt mult mai importante pentru cel de-al doilea; lucrătorul manual nu cunoaște acumularea pieselor de veselă, acesta fiind unul din pivoții consumului monetar al satelor. Aceste bunuri durabile din economia lucrătorului manual nu trebuie percepute decât situate în ansamblul consumului monetar ce formează o totalitate; această structură cu două dimensiuni (hrană și bunuri durabile) e categoric diferită de un consum monetar care-și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]