3,889 matches
-
granit mat, nealunecos, a fost refăcut acoperișul și sistemele de captare a apei pluviale, aleile de acces au fost placate cu pavele etc. În prezent, în clădirea Palatului de Justiție funcționează Curtea de Apel, Tribunalul și Judecătoria Suceava. Edificiul este monumental, impresionând prin simplitate și soliditate. Imobilul are o suprafață construită de 2.626 m², o suprafață desfășurată de 10.064 m², o suprafață utilă de 7.484 m² și este format din demisol, parter și două etaje. Clădirea are o
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
perioada 1931-1935 când a fost construit de către parohul Ilie Anisescu. În jurul bisericii se află un mic cimitir parohial, unde a fost înmormântat printre alții pictorul bisericesc prof. Constantin Călinescu (1 mai 1907 - 2 noiembrie 1985), care a început pictura bisericii monumentale din Slătioara.
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
acesta avea să întrunească nu mai puțin de unsprezece prestigioase nominalizări, scria: “Radu Varia este autorul lucrării celei mai complete asupra lui Brâncuși, considerată drept o capodoperă”. “Varia e în elementul său în abordarea marilor teme, iar paginile despre Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu sunt dintre cele mai lămuritoare”, apreciază "The New York Review of Books". “Cartea Domnului Varia este o valoare absolută” avea să scrie la rândul său François Nourissier, Președintele Academiei Goncourt. Evenimentele din decembrie 1989 îl surprind la Milano
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
cotidianul "The New York Times" făcând cu această ocazie elogiul micilor expoziții de mare semnificație. În 1991 Radu Varia creează la New York și la București Fundațiile Internaționale Constantin Brâncuși, menite să mobilizeze toate competențele naționale și internaționale precum și fondurile necesare pentru restaurarea Ansamblului Monumental creat de Brâncuși la Târgu Jiu. Tot în anul 1991 primește Premiul Ion Andreescu al Academiei Române. În 1992 susține prima sa conferință despre Brâncuși în Aula Academiei. În 1993 el prezintă în Aula Academiei Române cea de-a doua conferință, consacrată
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
Brâncuși la Târgu Jiu. Tot în anul 1991 primește Premiul Ion Andreescu al Academiei Române. În 1992 susține prima sa conferință despre Brâncuși în Aula Academiei. În 1993 el prezintă în Aula Academiei Române cea de-a doua conferință, consacrată restaurării Ansamblului Monumental Brâncuși de la Târgu Jiu. Radu Varia angrenează în proiectul de restaurare Fondul Mondial al Monumentelor de la New York, care în mai 1996 acceptă pentru prima dată să participe la procesul de restaurare a unei opere moderne. Tot el este acela care
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
elaborat de Radu Varia și de Fundațiile Internaționale Constantin Brâncuși. "The New York Times" și "Art Watch UK", de la Londra, aveau să prezinte de altfel în articole ample și solid documentate adevărul cu privire la Proiectul de restaurare, amenajare și punere în valoare a Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, proiect inițiat de Radu Varia și de Fundațiile Internaționale Constantin Brâncuși. Aceste publicații au demonstrat soliditatea cercetării întreprinse de inginerii și specialiștii români împreună cu cei de la Getty Conservation Institute din Los Angeles și de la Swedish Corrosion Institute
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
o importantă contribuție la prezervarea moștenirii lăsate de Brâncuși”. Nicholas Serota Director, The Tate Gallery, Londra “Cartea lui Radu Varia despre Brâncuși a dobândit o largă recunoaștere internațională. În ultimii ani Dr. Varia și-a concentrat eforturile asupra retaurării Ansamblului Monumental Brâncuși de la Târgu Jiu, conducând un proiect ce beneficiază de rezultatele cercetării științifice din Europa și America”. Mordechai Omer Profesor, Universitatea din Tel Aviv Director al Muzeului de Artă din Tel Aviv “Dr. Varia este un mare savant, a cărui
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
importanță generală pentru prezervarea obiectelor de artă”. Virgiliu Niculae Constantinescu Profesor, Universitatea Politehnica, București Președintele Academiei Române “Dr. Varia a primit în 1991 Premiul Academiei Române în domeniul istoriei artei și e la originea celui mai important proiect de restaurare a Ansamblului Monumental Brâncuși. Personal, am avut plăcerea de a-l prezenta unora dintre cei mai de seamă oameni de știință și inginei ai universității mele și ai României. Acest lucru s-a dovedit a fi pentru ei un nou teren de cercetare
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
din lume”. George Emil Palade Profesor, University of California, San Diego Laureat al Premiului Nobel “Dr. Varia a publicat cea mai completă carte despre Brâncuși, salutată ca o capodoperă. În ultimii ani, Dr. Varia s-a implicat în restaurarea Ansamblului Monumental creat de Brâncuși la Târgu Jiu, ansamblu neglijat un mare număr de ani”. Christo și Jeanne-Claude “Radu Varia a surprins lumea întreagă cu răbdarea și cu îndelungatul său devotament în bătălia dusă pentru restaurarea operei unuia dintre cei mai mari
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
se potrivește în mod desăvârșit lui Brâncuși, unul dintre marii perfecționiști ai tuturor timpurilor”. Philadelphia Inquirer “Cea mai somptuoasă carte a anului”. The New York Review of Books “Varia e în elementul său în abordarea marilor teme, iar paginile despre Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu sunt dintre cele mai lămuritoare”. The Boston Globe “Sub direcția autorului, o echipă de fotografi a colindat lumea pentru a prezenta în totalitate opera marelui sculptor. Textul cuprinde documente necunoscute până în prezent despre Templul de Meditație din
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
Valentina Elena Boștină (n. 24 octombrie 1940, Oradea - d. 19 octombrie 1994,București) a fost o sculptoriță română, născută la Oradea. Este considerată una dintre cele mai importante reprezentante ale sculpturii monumentale și de for public. A urmat cursurile Institutului Pedagogic din București pe care-l absolvă în anul 1963, după care studiază la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția pedagogie Plastică figurativă în piatră și bronz, la clasa profesorului Constantin
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
Hermes. Numeroase sunt și motivele militare, cum ar fi armurile, trofeele, săbiile, căștile, semnele imperiale (inițiala "N" de la "Napoleon", albina napoleoneană, vulturul). Stilul este somptuos, cu forme masive, cu motive simetrice, de o regularitate rigidă. Se dezvolta gustul pentru imaginile monumentale, stucaturi aurite și mătăsuri brodate. Culoarea preferată este albul, la care se adaugă și violetul, rozul și albastrul deschis. Pereții sunt împărțiți în panouri vertivale de către pliaștri corintici având la partea superioară frize bogat decorate. Plafoanele camerelor, de obicei în
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
impresionant, fiind urmat de o frumoasă portretizare a viitorului îndepărtat, care leagă laolaltă temele cărții.” Thomas M. Wagner îi dă romanului 4 stele și consideră că, prin focalizarea atenției asupra Turnului Orbital „Clarke [...] spune o poveste cu tâlc aproape la fel de monumentală ca și subiectul ales”, pe care o caracterizează astfel: „În ciuda faptului că include unu-două fire narative neplauzibile, câștigătoarea premiilor Hugo și Nebula este o poveste frumos scrisă despre nevoia omenirii de a atinge - ad literam - stelele și despre granița
Fântânile Paradisului () [Corola-website/Science/324402_a_325731]
-
deschiderea cursului de istorie naționala al Academiei Mihăilene”, rostit la 24 nov 1843), Ion Ghica (“Ochire asupra știintelor”), și alții. În 1980, fosta Editură Minerva, specializată în valorificarea patrimoniului literaturii române, a publicat revista "Propășirea" din 1844, reprodusă într-o monumentală ediție facsimilată și transliterată (764 pagini), coordonată de Paul Cornea în colaborare cu Mariana și Petru Costinescu, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
sunt formate din două părți de zidărie, la mijloc fiind umplute cu pământ. Ctitorii bisericii sunt boierii moșiei Ringhilești: Gheorghe, Jan și Bogdan Goilav, precum și pe locuitorii satului Călărași în frunte cu preotul lor paroh- Alexandru Băncilă. Biserica este mare, monumentală, în formă de navă, cu turn mare pătrat, unde se află clopotnița, fiind împărtită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar.În toate sunt picturi murale executate în stil bizantin.Între pronaos și naos, pe stâlpi de cărămidă de
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
(sau "Behistoun" sau "Bisistun") este o inscripție monumentală care descrie cuceririle lui Darius I în trei limbi: vechea persană, elamită, și akkadiană. Textul este gravat într-o faleză din muntele Behistun, în provincia Kermanshah din actualul Iran. Inscripția a fost descifrată de Henry Rawlinson începând din 1835. Este
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
1908, început să picteze în culori de apă. Încă de pe băncile Școlii de Arte Frumoase de la București, Iosif Keber s-a făcut remarcat prin diversitatea stilurilor adoptate și prin stilul propriu pe care îl impregna pe material. A făcut pictură monumentală, gravură, desen, peisaj, portret sau natură statică. Studiile și le-a desăvârșit, însă, în străinătate, acolo unde s-a specializat în pictura bisericească. Perioada de creație a artistului poate fi împărțită în două mari etape: prima, de tinerețe, în care
Iosif Keber () [Corola-website/Science/326941_a_328270]
-
unde s-a specializat în pictura bisericească. Perioada de creație a artistului poate fi împărțită în două mari etape: prima, de tinerețe, în care realizează lucrări în special din domeniul picturii de șevalet și a doua, de maturitate, închinata picturii monumentale, îndeosebi religioase. Dintre numeroasele opere ale Iosif Keber, pe care ni le-a lăsat moștenire, se numără și picturile mai multor biserici din Târgu Jiu, Novaci, Săcelu, Brașov, München, Ierusalim, strângând de-a lungul anilor un număr impresionant de lăcașuri
Iosif Keber () [Corola-website/Science/326941_a_328270]
-
Cozorici, a cărui înălțime corespundea relatărilor cronicarilor. Plăiașu consideră că mitul strămoșilor reprezentat în filmele din așa-zisa «epopee națională» este „un produs al mașinăriei de propagandă, iar scopul nu era altul decât adularea conducătorilor al căror cult atinsese proporții monumentale”. Vorbind despre filmele istorice românești produse în timpul regimului comunist, conf.dr. Elena Saulea a recunoscut că filmele trebuiau să se raporteze direct la istoria oficială, agreată de regim, ele aflându-se sub directa și atenta supraveghere a cenzurii. Totuși, ea a
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
alte dovezi, precum fotografii, din care să se observe detaliile bustului, în special cununa de lauri. Replica bustului a fost turnată de secția de restaurare ceramică a Muzeului ASTRA. În mai 2006, s-au finalizat lucrările de restaurare a ansamblului monumental comemorativ Francisc I al Austriei, amplasat în zidul celei de-a treia centuri de fortificare a orașului istoric. După finalizarea lucrărilor, în interiorul nișei centrale a fost amplasat copia bustului împăratului Francisc I al Austriei. La dorința Fundației austriece Klagenfurt - Hermannstadt
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
locuit, destinate oaspeților de onoare ai curții. În amenajarea acestei încăperi mari, cu două rânduri de ferestre, care au vedere spre Neva, Shtaenshneider a folosit motive ale stilului baroc francez din secolul al XVII-lea, fapt ce a condiționat caracterul monumental al decorului. Sala atrage atenția prin luxul pronunțat al amenajării și prin gama largă de culori. Această operă de artă a întrunit idealurile perioadei de apogeu a Renașterii și s-a bucurat de o mare popularitate pe vremea lui Da
Madona Litta () [Corola-website/Science/323080_a_324409]
-
a Arcului de Triumf, în anii 1935-1936. În 1923, a deschis prima sa expoziție personală, la Ateneul Român, unde a expus 54 de lucrări, majoritatea în marmură de Carrara, reprezentând portrete în basorelief, busturi, lucrări decorative, dar și câteva statui monumentale, între care "Soldatul Român", înalt de 5,5 m, care avea să fie plasat la baza Arcului de Triumf și "Eroina de la Jiu", monument în memoria eroinei Ecaterina Teodoroiu, care a fost ridicat mai târziu în orașul Slatina. A expus
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
sunt etapele eliminatorii de la Copa América, ele urmând după faza grupelor. Vor începe pe 16 iulie 2011 cu meciurile din sferturile de finală și se vor termina cu finală, care va avea loc pe Estadio Monumental Antonio Vespucio Liberti, pe 24 iulie, în Buenos Aires. Spre deosebire de turneele din trecut, 30 de minute de prelungiri se vor juca dacă scorul este egal la finalul timpului normal de joc (la turneele anterioare se trecea direct la penaltiuri). Se va
Faza eliminatorie a Copa América 2011 () [Corola-website/Science/323363_a_324692]
-
și al Daciei, om liber și stăpân”. Plăiașu consideră că mitul strămoșilor reprezentat în filmele din așa-zisa «epopee națională» este „un produs al mașinăriei de propagandă, iar scopul nu era altul decât adularea conducătorilor al căror cult atinsese proporții monumentale”. Vorbind despre filmele istorice românești produse în timpul regimului comunist, conf.dr. Elena Saulea a recunoscut că filmele trebuiau să se raporteze direct la istoria oficială, agreată de regim, ele aflându-se sub directa și atenta supraveghere a cenzurii. Totuși, ea a
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
Biserica a fost fortificata in secolul al XV-lea si transformata intr-o biserica fortificata cu turnuri, bastioane si doua ziduri de apărare. În Viscri mai dăinuie, bine conservată, una dintre cele mai pitorești și - în pofida dimensiunilor nu prea mari - monumentale cetăți țărănești săsești, ce cuprinde între zidurile sale una dintre puținele biserici-sală romanice ale secolului XIII. Particularitățile monumentului au preocupat pe mulți cercetători iar enigmele lui au putut fi dezlegate abia prin săpăturile întreprinse în 1970-1971 de către arheologul Mariana Dumitrache
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]