5,117 matches
-
sigură spre soluții autoritare, un antagonism considerabil între elementele mercantile și industriale, pe de o parte, și aristocrația moșierească, de altă parte, favorizează o competiție pentru câștigarea unui sprijin popular cât mai larg, care, în cele din urmă, integrează clasa muncitoare în regimul democratic. Deoarece există doar presupuneri privitoare la "antagonism" și "concurență", este esențială existența unei burghezii urbane ample și viguroase. e) Al cincilea factor este o ruptură revoluționară cu trecutul. Moore o interpretează "pozitiv", considerând fenomenul indispensabil democratizării (de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în scopul de a menține la putere partidul susținut de ei, mai întâi cel republican și apoi cel democrat. În aceste faze, o soluție autoritară nu ar fi fost plauzibilă din cauza existenței unui stat federal descentralizat și în absența clasei muncitoare (alcătuită din imigranți și divizată în interior). Excluderea claselor urbane de mijloc și a proprietarilor mici și mijlocii (cu o lungă tradiție de participare politică democratică) ar fi fost imposibilă, ba chiar inutilă, deoarece, după războiul civil, a existat o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a satisfăcut interesele burgheziei și ale claselor urbane din Nord, cât și pe cele ale proprietarilor din Sud. După cel de-al Doilea Război Mondial, eliberarea negrilor din Sud, și, în consecință, o democratizare completă, devin posibile datorită unei clase muncitoare în mare parte organizată și recunoscută politic, din care făceau parte, începând cu anii treizeci (în Nord) și muncitorii negri. La acest rezultat a contribuit modernizarea agriculturii, industrializarea țării, o anumită centralizare statală după "New Deal", organizațiile negrilor și noua
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
internațională a Statelor Unite. Acestor cazuri de primă democratizare a celor trei mari democrații occidentale li se alătură democratizarea din țările mici din Europa de Nord (lipsesc din analiza lui B. Moore). În Danemarca, Norvegia și Suedia, deși cu unele diferențe, presiunea clasei muncitoare, bine organizată din punct de vedere sindical și cu puternice partide social-democrate, realizează succese datorită apariției unei alianțe cu proprietarii mici și mijlocii și cu clasa de mijloc urbană. În aceste țări (Suedia, de pildă), lipsește sau e foarte slabă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a sugera că un sistem democratic consolidat garantează oportunități mai bune pentru creșterea economică 63, în timp ce un regim autoritar nu reușește să se stabilizeze chiar într-o țară dezvoltată (economic și social). Nu este posibil, în fapt, să excludem clasa muncitoare sau clasele de mijloc, relativ dezvoltate din punct de vedere economic și politic, pentru o lungă perioadă de timp [a se vedea, de asemenea, Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens, 1992: 152]. Dacă luăm în considerare mijloacele radio-TV, sau, în general
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
epurele dup? care vor fi ț?iate pietrele, �n func?ie de locul lor �n construc?ie. �n locul c?lug?rilor de corvoad?, care-?i construiau m?n?știrile �n secolul al XI-lea, vor veni pe ?antierele catedralelor muncitori salaria?i ai unor �ntreprinderi de con-struc?ie cvasi-�capitaliste�, dovad? a evolu?iei laice a socie-t??îi, inclusiv �n ceea ce prive?te organizarea muncii. De altfel, munca se ra?ionalizeaz? datorit? perfec?ion?rîi uneltelor mecanice de ?antier � adesea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
se va men?ine �n aceste locuri adesea p�n? la mijlocul secolului al XX-lea. Curentul ra?ionalist: o nou? tipologie ?i o nou? inova?ie arhitectural? �n secolul al XIX-lea, o dat? cu ridicarea burgheziei ?i a clasei muncitoare, societatea evolueaz? �n aspiră?iile sale sau �n ceea ce ast?zi numim nevoi, care se traduc �n programe ?i �n echipamente noi, �n primul r�nd �n oră?ele mari, cu dezvoltare rapid?. Această prive?te transporturile de bunuri ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Aceste probleme suscit? analize ?i r?spunsuri foarte diverse ?i, măi �nt�i, utopii progresiste ini?iate de precursori ai socialismului, preocupă?i �n acela?i timp de bun?starea fizic? ?i moral? a proletarilor ?i de randamentul lor că muncitori, �ntr-o nou? societate strict organizat?. R. Owen (1771-1858) este cel care �?i experimenteaz? tezele �n �ntreprinderea să; Ch. Fourier (1772-1837) este cel care imagineaz? �falansterul�, tip de habitat comunitar, adaptat ?i construit mai ț�rziu, sub forma Familisterului�, la Guise
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
s�nul unei societ??i democratice au o responsabilitate deosebit? �n elaborarea am-bientului cet??enilor. Dezvoltarea tehnic? ?i economic? a societ??îi industriale se legitimeaz? prin progresul social, bun?starea mereu �n progres a tuturor ?i mai ales a clasei muncitoare. Prin această, curentul modernist este mo?te-nitorul preocup?rilor ?i solu?iilor de obedien?? socialist? ap?rute �n secolul al XIX-lea. Actorii acestei mi?c?ri pentru o arhitectur? ?i un oră? moderne nu formeaz? o falang?, un bloc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
r?ițul anilor �30, c�nd investi?iile private se reiau, 88.867 de familii au primit locuin?? nou?. Aproape pretutindeni �n Europa, din cauza urbaniz?rîi populă?iei, a instal?rîi unor politici sociale care s? urm?-reasc? cererile clasei muncitoare, din cauza ridic?rîi cvasi-generale a nivelului de trai ?i din cauza evolu?iei mentali-t??ilor, locuin?a popular? �n mod sigur, dar ?i cea burghez?, ocup? primul loc �n industria de construc?îi, confirm�nd �n acest domeniu o evolu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
atunci cred că mai sunt și alte locuri de muncă unde poate să se angajeze (marketing manager, 48 ani, femeie). • Am discutat problema cu superiorii mei și pentru că nu s-a rezolvat, mi-am căutat de lucru în altă parte (muncitor operator linie, 54 ani, femeie). O altă categorie majoră privind reacția la inechitate în situații de sub-recompensare este cea legată de distorsiunea cognitivă a relevanței rezultatelor, în special a statutului ocupațional de persoană angajată, statut a cărui relevanță este maximizată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și o parte din munca sa: claca." Evoluția conceptului relației de putere are ca punct de pornire relația stăpân-sclav, șerbia în Evul Mediu, relația producător-consumator în capitalism. La aceasta am putea adăuga ultima formă apărută: relația nomenclaturist - membru al clasei muncitoare, în regimul comunist. În acest sens, am putea formula chiar ipoteza că regimul comunist s-a prăbușit datorită accentuării relațiilor de putere, care au alterat regulile sociale până în momentul în care slăbirea statusului individului a condus la anularea din punct
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cu o apetență spre domeniul spiritual. Dar fiindcă mecanismele gândirii sunt puse în funcțiune de fiecare individ, la un moment dat, indiferent de activitatea desfășurată, o astfel de definiție ar "intelectualiza" întreaga omenire. Gânditorul marxist Antonio Gramsci subordona intelectualitatea clasei muncitoare și deosebea în acest context între intelectualii organici de la vârful ierarhiei, cu funcții organizatorice, ideologice și integrative într-un grup social și categoria celor ce alcătuiesc intelectualitatea medie - scriitori, filosofi, clerici, artiști - ce se autopercepe în mod eronat autonomă și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la d-na profesoară Toma Agripina nu ca la un simplu dascăl, ci ca la un adevărat mentor spiritual; a îndrumat generații întregi de elevi, unii dinte ei, devenind, la rândul lor, profesori. Provenind dintr-o familie simplă, de oameni muncitori, d-na profesoară Toma (Iancu) Agripina, a demonstrat, pin viața dumneaei, că dragostea față de școală și de elevi poate fi un imbold să realizezi totdeauna mai mult. În calitate de fostă elevă, mărturisesc faptul că eu însămi sunt profesor de filosofie grație
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
atît sfera intelectualilor de dreapta, cît și a celor de stînga. Amintirea expansiunii și ascensiunii nazismului nu se ștersese încă, dar, cu toate acestea, prin marxismul "științific" încep să pătrundă, tiptil dar masiv, fantomele: misiunea salvatoare pentru umanitate a clasei muncitoare, un detașament mesianic, apoi recunoașterea în partidul comunist chiar dacă acesta înregistrase eșecuri a unui purtător de cuvînt autentic și a adevăratei conștiințe de clasă a muncitorimii. Intelectualul intra în acest fel într-un veritabil și întrucîtva sinucigaș triunghi al Bermudelor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ea fiind stabilită arbitrar de conducerea de partid și de stat. Erau considerate ca având o însemnătate socială mai mare acele sectoare care puteau fi folosite de către propaganda comunistă în afirmarea superiorității sistemului socialist și a rolului conducător al "clasei muncitoare". Astfel, cea mai însemnată ramură era socotită industria grea. Industria usoară, unde femeile erau majoritare, era considerată de o importanță secundară. Principala diferență ideologică era cea dintre munca productivă și cea neproductivă. Femeile lucrau însă în număr mai mare în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a fost Vladimir Ilici Lenin. Conducătorul revoluției bolșevice nu a acordat prea mare atenție emancipării femeilor și relațiilor de gen, întrucât acceptarea altor tipuri de identități (naționale sau de sex, de exemplu), nu puteau duce decât la slăbirea luptei clasei muncitoare 7. Concepțiile sale despre revoluție, femei și egalitate au fost exprimate în termeni destul de duri în scrierile sale. Într-un articol publicat în Pravda, Lenin afirma că adevărata emancipare a femeii va avea loc prin intrarea acesteia în rândul forței
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pentru femei intitulat Rabotnița (Muncitoarea), încurajându-le să se organizeze în comitete și sindicate ale fabricilor. Deși partidul era împotriva ideii creării unor organizații separate pentru femei, succesul publicației a determinat organizarea la Petrograd, în noiembrie 1917, a Conferinței Femeilor Muncitoare și a Jenotdel 21. Sub conducerea Alexandrei Kollontai, devenită Comisar al Poporului pentru Bunăstare Socială, care afirma că "noi, din principiu, nu facem o deosebire între o prostituată și o femeie căsătorită legal, îndată ce aceasta din urmă se lasă hrănită
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
schimbare în plan politic și social, s-a produs o "revoluție" care imita modelul sovietic 41. Emanciparea femeii în România comunistă a pornit de la principiul statutului social inferior al acesteia în raport cu bărbatul (similar din acest punct de vedere statutului clasei muncitoare în raport cu burghezia)42. Însă, spre deosebire de Rusia sovietică, paradoxul acestui feminism consta în faptul că el nu a fost inițiat de femei, revendicările nefiind ale lor, ci pentru ele. De altfel, femeile nici nu apar în prim-plan, ci conexate (și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
În fiecare moment o pândea arestarea. Numai devotamentul și înaltul spirit de sacrificiu, de care în toate timpurile erau animați comuniștii, i-au dat tăria să reziste tuturor greutăților. Deasupra intereselor ei personale, ea punea interesele partidului și ale clasei muncitoare. Pentru partid, pentru binele poporului, ea era gata de orice sacrificiu, până la sacrificiul total al vieții"45. Transformările din viața populației feminine s-au produs, așadar, în primii ani ai regimului comunist prin intermediul magiei cuvintelor 46. Discursul comunist punea însă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sunt subliniate condițiile (bineînțeles!) excelente; articolul este însoțit de o fotografie cu mai mulți nou-născuți, înșirați unul după celălalt, pe același pat; sunt intervievate și mamele, în saloane: femeie de 27 de ani aflată la al treilea copil; 33 ani, muncitoare, al zecelea copil (7 băieți, 3 fete); asistentă medicală aflată și ea la al 7-lea copil. Poate cel mai impresionant caz (prin prisma vieții de astăzi) este cel al unei tinere de doar 17 ani care provine dintr-o
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
5 copii care sugerează că nu se vor opri aici, sunt încă tineri (mama 33, tata 41, ambii cooperatori). Humuleștii, un simbol al copilăriei perpetue (4/1987, p. 13) - o altă zonă vestită prin natalitatea ridicată; studiu de caz: mama muncitoare, tatăl mecanic, au 6 copii și se declară ca fiind foarte fericiți, mai ales că statul și partidul comunist îi sprijină și îi ajută să-și îndeplinească visele. 1.7. Cine știe ... câștigă! Un alt tip de materiale cu tentă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
analizate aici, concluzia era aceeași, anume "deces din vina femeii prin supunere voluntară la maniere empirice în condiții septice cu scop abortiv". 2.1. Referat asupra decesului matern prin avort, C.A.16 C.A. de 29 de ani, căsătorită, muncitoare la întreprinderea Adesgo, București fusese internată pe 29.01.84 la Spitalul Clinic Brîncovenesc, Secția Clinică de Obstetrică Ginecologie, adusă cu salvarea cu diagnosticul "Avort septic luna a II-a", având o stare generală mediocră, extremități reci, dureri lombo-abdominale, piramida
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de extirpare în bloc a focarului primar infecțios, prin histerectomie totală. Prin urmare, se recomandă discutarea cazului în Colegiul medicilor și farmaciștilor din jud. Buzău. 2.5. Referat asupra decesului prin avort, I.M.20 I.M., de 29 de ani, căsătorită, muncitoare la Fabrica de nasturi București, a fost internată la Spitalul Clinic București, Secția OG cu diagnosticul de "Avort l. a III-a septic", stare febrilă 39 grade, frisoane, pe data de 20 noiembrie 1984, la ora 08.25. Referatul reține
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
evoluția nefavorabilă și pentru care recomandă discutarea cazului de către Colegiul de disciplină al medicilor și farmaciștilor din municipiul București, în raport cu directivele și indicațiile DAM-OMCT. 2.6. Referat asupra decesului matern prin avort, V.E.21 V.E, 36 de ani, căsătorită, muncitoare la Arta Aplicată, București, a fost internată pe 5 noiembrie 1984 la Spitalul Clinic de Urgență București, prin transfer de la Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" cu diagnosticul de "insuficiență renală post avortum septic luna a IV-a", cu o stare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]