4,430 matches
-
nu un capitol, ci o eră absolut nouă în istoria oamenilor? Din ce anume s-ar putea deduce că Occidentul devenit creștin și-a schimbat cât de cât alura de fanfaron sentențios sau că a diminuat cu ceva indicele de nedreptate din Țara Sfântă ori din altă parte? Mesia a venit printre noi și Creația continuă să sufere pe alte meridiane, "în locuri binecuvântate între toate" unde "lupul va sta laolaltă cu mielul, iar leopardul se va culca lângă ied". Și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în modul cel mai nerușinat cu putință" (Sic.) Sfântul Toma, reia spiscopul, a debarcat la Cranganore, unde m-am născut eu, în vreme ce armenii mai continuau să se închine zeului Soare. Și acum, ei mă expulzează ca pe un nespălat... Câtă nedreptate! Early fifty three! Nu sunteți singurii dați afară, îi atrag eu atenția, ca să-i mai treacă amarul. Nici anglicanii, melkiții, luteranii, calviniștii nu prea încap pe aici. Da, dar aceștia sunt niște tinerei. Noi ne-am alăturat lui Isus cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Toți suntem luați la refec, mai cu samă pentru că am acordat numai 8.000 lei lui Eugeniu Boureanu, scriitor după părerea sa mare. Eu n-am cetit această scrisoare deschisă. Spune Corneliu M.1 că Vlădescu ar pune pricină acestei nedreptăți o ură neagră ce aș avea-o eu împotriva lui Boureanu. Probabil că, plângându-i-se, Boureanu a inventat, după obiceiul lui, o mică întâmplare fantastică și senzațională. Dealtminteri s-au produs multe nemulțumiri cu prilejul acestor pensionări. Profesorul Rosetti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unul pe altul din toată inima, și dacă un om păcătuiește împotriva ta, spune-i vorbe de pace și nu păstra în inima ta mânie; și dacă se pocăiește și mărturisește, iartă-l... Iar dacă-i nerușinat și stăruiește în nedreptatea lui, iartă-l din toată inima și lasă lui Dumnezeu răzbunarea." " Dacă unui om îi merge mai bine decât ție, nu te supăra, ci roagă-te ca să ajungă în deplinătatea bielșugului său." (Din Vechiul Testament) Horațiu: Humano capiti cervici pictor equinem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prietini, căci prietinii lui îi vor sămăna. Așteaptă în pace secerișul... Nebunului înțelepciunea i se pare piatră de moară; se grăbește s-o lepede. Dacă cunoști un înțelept, apropie-te ades de pragul casei lui. Nu semăna răul în brazdele nedreptății, ca să nu seceri de șapte ori pe atât (S.VII.3) Nu cere lui Dumnezeu să stăpânești asupra altora; nu cere Împăratului scaun de mărire. Nu te justifica în fața lui Dumnezeu, căci el cunoaște străfundul inimilor. Nu cerca să fii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
VII.3) Nu cere lui Dumnezeu să stăpânești asupra altora; nu cere Împăratului scaun de mărire. Nu te justifica în fața lui Dumnezeu, căci el cunoaște străfundul inimilor. Nu cerca să fii jude dacă n-ai destulă tărie ca să rupi silințele nedreptății. Nu râde de omul căzut în nenorocire; căci Dumnezeu înalță și coboară și el toate le vede. Prietinii sunt ca vinul; cei mai vechi sunt cei mai buni. La démagogie pure est le despotisme de la canaille. (Voltaire) Lorsque dans la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prins cineva în nadă, ș-un vorbitor cu cojoc și-a făcut cu umerii loc printre oameni ș-a ieșit în față. Stătuse mai la fund deocamdată, printr-o măsură de strategie și de prevedere. Era vorba tot de o nedreptate: buruiana asta crește pe toate drumurile în țara noastră. Era un om cu mustața neagră, trecut de 30 de ani, cu privirea dreaptă. C-o mână își netezi pletele unse cu unt, apoi ridică ușor capul și-și duse piciorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
relatarea Cronica de la Mănăstirea Hustânskaia, face o incursiune în 1498. Cronicarul polon Cromer era și el de părere că Ștefan a atacat regatul „ca să răzbune pentru războiul ce l-a făcut pe nedrept” regele. „Căci Ștefan palatinul, neuitându-și pe nedreptatea pricinuită și de pustiirea Moldovei, scrie Wapowski, năvălind în primăvara anului următor în Polonia și Rusia, țări cu mulți locuitori pe vremea aceea și îmbelșugate, le jefui cu sabie și foc, în chipul cel mai jalnic, cu o puternică oaste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se angaja să meargă cu toate puterile sale alături de cei doi crai. Craii se angajau să-l apere și să-l ajute pe domn, în cazul în care ar fi fost atacat de turci. Se acordă liberă trecere negustorilor, iar „nedreptățile” de la hotar vor fi soluționate de starostii de Hotin și Cernăuți. În tratatul semnat la Hârlău nu se face nici o aluzie în legătură cu o subordonare de tip vasal-suzeran a lui Ștefan față de regii Poloniei și Ungariei, domnul fiind tratat pe picior
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în propria mea țară. Și dacă polonii vor să facă sau să înceapă ceva împotriva mea, atunci ei vor face o silnicie față de jurământ și față de mine, după cum sunt ei obișnuiți, cum mi-au făcut și mai înainte silnicie și nedreptate. Dar dacă vor să fie cu mine, așa cum se cuvine între vecini adevărați și drepți, atunci să-mi dea pace în această țară a mea și în alte lucruri, după înscrisuri, ca să mi se facă dreptate. Vom merge atunci, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Deoarece Ștefan cel Mare afirmase că el a luat Pocuția și cu încredințarea regelui Vladislav, Elisabeta, mama regilor Jagielloni, i-a scris lui Vladislav și la fel a făcut-o și cardinalul Frederic și alți nobili poloni, plângându-se de nedreptățile și violențele comise de domnul român. Vladislav le-a răspuns că nu are nici un amestec și a promis să intervină ca suzeran al lui Ștefan, ca să-l îndemne să facă pace. La intervenția regelui Ungariei, Ștefan a acceptat fixarea unui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toți elevii clasei, se făceau aprecieri, critici, dezbateri și era multă, multă veselie, dans și cântec. Pe drept cuvânt s-a spus despre elevii acestei clase (nu-i numesc pentru că nu-i pot menționa pe toți și aș face o nedreptate să omit numele cuiva) că știau la fel de bine să învețe, dar și să cânte, să se distreze, având o grijă deosebită să nu supere pe nimeni. Au fost ceea ce se cheamă cu adevărat „mândria școlii” și au lăsat un „testament
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
olandezi. După șapte ani de folosință, după aproape 100.000 de kilometri parcurși, am fost obligat, pe nedrept, să fac cadou statului meu socialist, primul autoturism al familiei. Aș fi incorect dacă aș afirma că nu m-a revoltat această nedreptate stupidă. Consideram nedrept să mi se ceară plata în valută vest, când timp de opt ani eu fusesem plătit în valută est. Mă durea că trebuia să ocolesc adevărul în fața copiilor noștri, care sufereau că nu mai au DAF-ul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
secția Matematică. Însă vocația îl atrăgea spre Institutul de Medicină, Facultatea Medicină Generală, pe care o absolvă în 1952. Datorită pregătirii profesionale de excepție, datorită puternicei sale angajări în actul medical și datorită spiritului său inventiv va reuși să învingă nedreptățile provocate de statutul său de refugiat din Basarabia. Începând din anul doi de studii, la Facultatea de Medicină Generală din orașul București, până la absolvire, Gh. Panoza a lucrat benevol la Clinica de Chirurgie Infantilă și Ortopedie a Spitalului de Copii
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de stat democratic; Basarabia sau Republica Moldova nu mai face parte din U.R.S.S. și își manifestă deschis opțiunea europeană și apartenența la spațiul istoric românesc. În această conjunctură nouă și în continuă dezvoltare spre democrație, cum se pune problema reparării nedreptăților și abuzurilor imperiului sovietic la adresa României ? Ce face România ? Ce face Rusia ? Ce face Europa ? Întrebări rostite, scrise, gândite. Printre ele: de ce Tezaurul românesc confiscat de soviete în 1918 nu este retrocedat proprietarului de drept, România, și rămâne în continuare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
teritoriul „eliberat” cu atâta pământ cât a cuprins vârful bont al creionului roșu pe care Molotov l-a plimbat pe harta României. În 1918, națiunea română din fosta gubernie rusească a Basarabiei a reparat, prin voința sa exprimată liber, o nedreptate istorică; în 1941 națiunea română a recuperat, cu arma în mână, teritoriul ce-i aparținea, răpit în iunie 1940 de Stalin, în conivență criminală cu Hitler. Istoria s-a repetat, însă: reanexarea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către ruși, după
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
poate reprezenta numai ea. Sfatul Țării, bazându-se pe trecutul istoric al Basarabiei care în mod istoric s-a format într-o regiune unitară indivizibilă, iar pe de altă parte, având în vedere interesele economice ale țării, arată poporului ucrainean nedreptatea amestecului Ucrainei în treburile Moldovei. Republica Moldovenească, ca și cea Ucraineană, mult timp au suferit sub regimul crud al țarismului, ambele au trecut calvarul luptei pentru libertate, și când scopul a fost atins, când amândouă republicele au devenit independente și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ca să ni se dea Bucovina întreagă, arătând că dacă la Nordul ei câteva sate sunt rutenizate, aceasta se datorește politicii urmate de Austria împotriva elementului românesc și că acest război de dreptate între popoare nu trebuia să consfințească o asemenea nedreptate istorică. În cele din urmă rușii au cedat (subl. ns.). Comandamentul regelui asupra tuturor trupelor aflătoare pe teritoriul român întâmpina obiecțiuni serioase la Stavka. Brătianu a trebuit să lupte mult ca să obție acest punct și a luptat cu toată înverșunarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de pacea de la București, iar Basarabia, care, în scurtul timp de un an, a dat atât de frumoase dovezi de viață națională, nu va mai putea fi din nou înmormântată de nimenea. Ar trebui să fie prea atotputernică Minciuna și Nedreptatea, pentru ca o țară nouă ca Ucraina, alcătuită în virtutea principiului național, să poată înghiți, așa tam-nesam, o altă țară, alcătuită în virtutea aceluiași principiu. Niciodată nu se va putea găsi în lumea civilizată vreun congres de pace care să sancționeze o astfel
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Antonescu, a fost primit cu strigăte de bucurie, chiar dacă Ordinul a fost precedat de ocuparea țării de către trupele germane, chiar dacă vedeam trecând trenurile pline cu cetățeni polonezi trimiși spre lagărele de concentrare și exterminare. Vedeam doar repararea promisă a unor nedreptăți ale anului 1940. N-a fost să fie așa. Nu ne-am oprit la Nistru. Am Încălcat și noi pământ care nu ne aparținea. A fost necesar un alt ordin, o altă momeală, alte jertfe și o altă impunere a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
brand suprem al nației românești? Punând creatorului său o asemenea chestiune, acesta mi-a răspuns: "Spațiul mioritic nu e numai al nostru, îl au în bună parte și câteva popoare vecine". Vă rog să numiți sau chiar să detaliați o "nedreptate critică" săvârșită de criticul Grigurcu! Ar fi interesant de numit sau chiar de detaliat un pariu critic pierdut de către criticul Grigurcu. Au existat asemenea excesivități? Nu mă cred nici pe departe infailibil. Criticul nu mânuiește o balanță similară cu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aproximarea rezonabilă, sugestivă prin expresie, a valorii. Nu o himeră, ci o ofertă care poate fi acceptată ori respinsă. Care se poate valida în timp ori poate cădea în derizoriu. Astfel privind lucrurile, voi fi săvârșit și eu, creatură imperfectă, "nedreptăți" fără voie. Suportați o întrebare "de terasă de la Uniunea Scriitorilor"? Și asta ar suna cam așa: De ce nu avem un premiu Nobel în literatura română? înseamnă, cu adevărat, premiul Nobel o probă de maturitate a unei literaturi? Mai avem șanse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
S.P.), care ne-a promis că îi va ajuta, și va grăbi trimiterea pensiilor lor. Pensionarii din serviciul inferior al C.F.R. au rămas cu pensiile din trecut, numai funcționarii pensionari superiori se bucură de sporurile acordate. Întrebăm direcția, de ce această nedreptate ?” Lipsesc documentele care să confirme sau să infirme luarea unor măsuri efective pentru redresarea situației, dar faptul că ea era conștientizată și făcea subiectul discuțiilor sindicaliștilor îndreptățește constatarea că motivele protestelor deveniseră tot mai diverse. De aici, și numărul tot
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
al băștinașilor, privind cea de a doua călătorie, aflăm: "Veștile despre excesele comise de creștini, contrar legilor naturale și umane, se răspândiră în toate regatele, provinciile, satele și regiunile. Aceste vești groaznice, înspăimântătoare, despre asprimea, neînduplecarea, cruzimea, firea neliniștită și nedreptatea oamenilor nou veniți, care se cheamă creștini, înfiorau fără excepție pe toți oamenii simpli. Fără să-i fi văzut încă pe creștini, erau scârbiți de ei și nici nu doreau să-i vadă, nici să-i audă pe venetici. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Bachellet a fost primită de Fidel la 16 februarie, pentru o "întrevedere prietenească" (a durat 90 de minute) în cadrul căreia "El lider Maximo" avea să comită voit sau accidental o gafă de politică externă, solicitându-i președintei chiliene să soluționeze "nedreptatea făcuta poporului frate bolivian, în urmă cu peste 100 de ani, când Chile, în cadrul "Războiului Pacificului", a răpit Boliviei ieșirea la mare!" Nu știm cum a reacționat doamna Bachelet la această solicitare făcută de Fidel în sprijinul amicului Ivo Morales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]