5,657 matches
-
bătrân a vrut să-i dea caftanul de domnie. Și de aci toată nenorocirea. Povestea taica despre toate lucrurile astea cu uimire. Când a murit Drăghici, câtă jale pe sufletul Ilincăi, dar nu s-a lăsat! S-au abătut toate nenorocirile pe capul ei și ea una și bună, să-l facă pe nașul Dinu, stolnicul, domn. Acu’ o săptămână era cât pe ce, deși ea tot nu a mai apucat, și uite că boierii l-au ales pe Constantin al
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de vorbă cu Iisus Hristos? Cu Dumnezeu nu vorbești niciodată?” N-o să-i uit niciodată răspunsul: „Cu Iisus Hristos, că a fost om. Cu Dumnezeu nu sunt vrednic să vorbesc. Doar Iov. Pe mine nu m-a învrednicit cu atâta nenorocire ca să pot vorbi cu El. Doar pe Iov.” Căușul se desfăcu, pumnul Maricăi și el. Un timp tăcură. Îmi place de Paște să fie pomii înfloriți, spuse el. — Au umplut copiii pădurea după brânduși și viorele, să pună la Sfântul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fine, suplețea trupului și grația mișcărilor. Zâmbea amabil, dar trist, tristețe care îi maturiza expresia feții, dându-i în același timp și un aer de melancolie adolescentină. Del Chiaro îl întâlnea în particular pentru prima oară de când relațiile lor, după nenorocirea care-l lovise pe prinț în urmă cu mai puțin de o lună, erau strict limitate de obligațiile ce decurgeau din atribuțiile fiecăruia la curte. — Cât despre ctitoriile cantacuzinești din Moldova, ele au fost dăruite de răposat socru-meu, fie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
două hârtii, vezi? Poiana Mărului, Șomartinul, Tamașul, Sâmbăta de Sus, Cincul Mic și casele din Brașov și din Schei sunt ale măriei sale și le lasă la moartea sa deopotrivă celor patru feciori fără drept de împărțeală, asta pentru că, dacă vine nenorocirea pe capul lui, cu banii de la Zecca Veneției și cu proprietățile din Ardeal, să nu rămână fină-mea Marica pe drumuri. Și la toate cărțile astea de danii și împărțeli, martor este luat fratele mezin al Maricăi, pe care-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și ieromonahul Gherasim Hagiul, cel care de când fusese să se închine la Sfântul Mormânt al Domnului Iisus Hristos, umbla cât ținea postul mare de la mânăstire la mânăstire, să afle de la credincioșii întâlniți pe cale dacă peste vreun popă se abătuse vreo nenorocire care să-l facă să nu poată sluji deniile și Sfânta Liturghie a Învierii. Și dacă afla una ca asta, bucuros se înfunda în acel loc uitat de lume și slujea cuvioșia sa, cântând cu glas îngeresc psalmii și cântările
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-ne cu evlavie Fericirii Tale, îți sărutăm Sfințita dreaptă. Am primit cinstita și respectata-Ți scrisoare, trimisă la 20 ale acestei luni și am aflat cele însemnate în ea; răspuns altul nu avem a da Fericirii Tale decât numai această nenorocire și prea mare întristare care pe neașteptate ni s-a întâmplat. Ieri, la 24 ale acestei luni, viind aici cu firman Mustafa Aga, Hambar-Emini, a adus și mazilia noastră și poruncă de așa cuprins, ca să ne ducă la Țarigrad cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un domn în favoarea altuia, amândoi fiindu-i nepoți în aceeași măsură; Stanca fusese sora aproape geamănă lui, de fapt de Constandinul Stancăi îl legau mai multe amintiri frumoase decât de Ștefan al lui neica Dinu. Se cutremură la gândul că nenorocirea lui Brâncoveanu ar putea fi mai mare.... Întotdeauna când se fac trădări grave, trădătorul își dă dreptate în baza preceptului „scopul scuză mijloacele”, dar... există și un dar. Constantin Brâncoveanu era fiul surorii sale Stanca și Ștefan Cantacuzino era feciorul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mâna și pe aurul Brâncovenilor depus la Zecca Veneției. Antonio Maria Del Chiaro, rămas din vremea lui Brâncoveanu tot secretar la spătărie, mereu le amintea vorbele pe care, spunea italianul, le-ar fi rostit voievodul mazilit când pleca: „Dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia Lui, dar dacă sunt rodul răutății omenești pentru pieirea mea, Dumnezeu să-i ierte pe dușmanii mei, dar păzească-se de mâna nemiloasă și răzbunătoare a judecății Sale”. Când Ștefan Vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
constatând apariția unor puternice scântei electrice la la capătul frânghiei izolate de pământ. Pe 7 iunie 1753 Romas a executat primele experiențe publice în fața unei mulțimi formate din peste 200 de persoane. Experiențele s-ar fi putut termina cu o nenorocire pentru că Romas a suferit o comoție din care și-a revenit repede. Tensiunile electrice erau de ordinul milioanelor de volți. După ideea dată de Franklin în 1750, preotul ceh Prokop Divis a construit și instalat la Znaim în Moravia primul
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
domină partea de nord a țării, iar creștinii pe cea de sud. Capacitatea celor două comunități de a trăi în armonie este esențială pentru viitorul națiunii lor. Din păcate, la scurt timp după vizita mea au apărut primele semne ale nenorocirilor care urmau să vină. Nigerienii tocmai îl aleseseră drept președinte pe Olusegun Obasanjo, un politician care, în viziunea unor locuitori din nord, se făcea vinovat de trei păcate majore. În primul rând Obasanjo era sudist, în al doilea rând era
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
aceste dimensiuni diferite s-a publicat un volum despre RS și excludere, sub coordonarea lui Jean-Claude Abric (1996, Exclusion sociale, insertion et prévention, Saint-Agne, Eres). Este vorba despre o temă de analiză complexă, deoarece trimite la procesele care conduc la nenorocire și la anumite destine nefericite. A studia acest obiect pluridimensional înseamnă și a trasa harta minorităților stigmatizate, purtătoare ale semnelor căderii "dincolo de ziduri" sau semnele fatalității. Mai constă, în același timp, în decriptarea discursurilor comunităților umane despre "terțul exclus", incalificabilul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
arătat mai sus, dar și de o înclinație poate prea mare pentru alcool 39. În plus, românii de jos nu erau ospitalieri (doar în mănăstiri, în speță la episcopia Buzăului, a găsit cu adevărat ospitalitate 40) și păreau indiferenți față de nenorocirile altora 41. Dacă așa erau clasele rurale, cum se prezentrau în ochii francezului protipendada și clasele urbane? De exemplu, el spunea că "indiferența boierilor pentru administrarea afacerilor nu e egalată decât de aversiunea față de muncă a claselor inferioare din orașe
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
transport pentru a conduce surugiul la spitalul de la Buzău. În adevăr, n-am putea exagera condamnând indiferența vinovată, egoismul de neînțeles al țăranului față de asemenea accidente; e oare atât de nefericit încât nu se mai gândește decât la propriile necazuri? Nenorocirile noastre nu luaseră sfârșit; acest drum ne este cu siguranță funest. E ceea ce ne explică tovarășul nostru de drum, un român, amintindu-ne că am plecat de la București într-o marți, zi nefastă în Orient. La a doua poștă, în ciuda
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Organic despre care s-a vorbit atât. Acesta fu o binefacere, pentru că întemeia opt coduri diferite, cuprinzând toate ramurile administrative, și crea dispoziții legale acolo unde nu rămâneau decât rămășițele confuze ale unor legi ieșite din uz. Fu și o nenorocire, în sensul că nu favoriza decât clasa superioară și jertfea clasa inferioară împovărând-o cu impozite, că strivea țăranul care nu-și avea decât propriile brațe și îl exonera pe proprietarul care avea totul; în fine, acest regulament avu neajunsul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
străine. Astfel, sub aspectul unei aparente îmbunătățiri, tindea să instituie din nou sclavia, creând în același timp o stare politică similară ce ușura integrarea definitivă în Rusia. Se văzu curând care mâini interesate ajutaseră la redactarea acestui document: "E carta nenorocirii poporului elaborată spre marele folos al boierilor", a exclamat un scriitor valah. Se spune că editorul responsabil de Regulamentul Organic, pe drept cuvânt apreciat, adorat chiar la București pentru afabilitatea sa și înaltele sale calități și merite, avea de gând
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
două fapte principale. 1. Emigrația din 1848 și 1849. Dacă deșteptarea patriotică din 1848 n-a avut succes, din acest moment se dezvăluie Occidentului existența unei naționalități uitate, necunoscute 118. Exilații din București și Iași veniră la Paris; povestiră aici nenorocirile patriei lor; făcură cunoscută limba română, poeziile sale; se recunoscu imediat în Franța înrudirea incontestabilă a României cu popoarele latine. Interesul nu încetă să crească; spiritul public și politica se pregătiră pentru evenimentele al căror teatru avea să fie curând
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
să fie curând Orientul. 2. Ocupația rusească din 1853, ocupația austriacă din 1854 până în 1857, ale căror exacțiuni și atrocități păreau să-și dea osteneala să depășească excesele precedente. Tratatul de la Paris (30 martie 1856), încheind războiul, puse capăt acestor nenorociri, îi înapoie Moldovei o parte din teritoriu, recunoscu autonomia Principatelor și le așeză sub protecția lipsită de interes personal a puterilor occidentale. Tratatul din 19 august 1858, Convenția ce rezultă din el deschiseră în fine o epocă nouă pentru Principate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și tămâie conacul pe dinăuntru și pe dinafară, hotărând de comun acord cu boierul să repete sfințirea timp de trei zile. Timp de trei zile, stafia în lanțuri, n-a mai tulburat liniștea patriarhală a conacului. În acest timp toate nenorocirile de pe fața pământului s-au abătut asupra boierului, familiei sale și întregului conac. I-a ars grajdiul, i s-au îmbolnăvit și murit animalele, i s-a îmbolnăvit fica cea mică Mădălina, seceta și uscăciunea s-a abătut asupra acelor
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
cu pistolul un glonț asupra sa. Prindea glonțul care era din cauciuc. Penetrează un zid de piatră gros de doi metri. Se întoarce pe aceiași cale, reapărând pe scenă. La sfârșitul spectacolului spunea cu convingere: -Vă reamintesc că sunt nemuritor. Nenorocirea veni pe neașteptate. Adulterul a fost prins în flagrant. Magicianul a fost provocat la duel de soțul prințesei, prințul Mihail. Dogan nu acceptă duelul. -Sunt nemuritor, pe mine glonțul nu mă atinge, Numai dacă ridic un deget ești mort amice
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Spiritului Creiator decăzuse. Suferința, vrajba și dezmățul au pus stăpânire pe pământ. Arhanghelul Mihail-prințul ocrotitor al universului îl avertiză pe împăratul Iulian: -Dacă nu îți vei înmulți credința și vei trăi în continuare gustând din fructele plăcerii și dezmățului, mari nenorociri se vor abate asupra casei tale și întreg neamul tău, asupra căruia veghez necontenit. Iulian era stăpânitorul unui vast imperiu, întins pe două continente, având supremația pe mări și oceane, supușii săi numărând jumătate din populația globului pământesc. Bogățiile fără de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
consideră o catastrofă în care a căzut omenirea de două mii de ani. Trebuie citit, orice atac asupra valorilor le poate întări. Dacă iubești civilizația noastră greco-creștină ai să vezi cum efectul după lectură este exact contrariu celui scontat de filosof. Nenorocirea e că a fost luat în brațe de Hitler și banda lui, care se cred supraoameni... Te incită să aperi ceea ce el vrea să dărâme. Atacul e îndîrjit, ai să vezi. Ce e de râs însă e că nici nemții
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
sau o țară se topește într-o clipeală. Vă doresc să nu agiungeți aseminea zile...; atuncea se cunoaște cât e de scumpă o vorbă, ce este o strânsură de mână și câtă puțină deosebire este în oamini mari și mici. Nenorocirea ne rebotează iarăși pe toți frați..." 79. Un alt martor al cumplitei molime din 1831 a fost și marele logofăt Nicolae Suțu (1798-1871), un apreciat economist al vremii sale, care în memoriile lui evoca următoarele: "În primăvara lui 1830 [de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
persoana lui Talaat Efendi, care urma să poarte discuții cu emisarul țarist, generalul Aleksandr Osipovici Duhamel, în vederea adoptării unor măsuri de represiune. Talaat fusese găzduit în casele prințului Nicolae Vogoridi, în care se încuibase însă holera; astfel, demnitarul turc avu nenorocirea să-și piardă un fiu în vârstă de 12 ani233. Printre cei răpuși de boală s-a mai numărat la Iași și mitropolitul Meletie Brandaburul, decedat la 19 iunie/1 iulie, în vreme ce chiar fiul domnitorului, hatmanul Dimitri Sturdza, fusese atins
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
salonurile Eșului. La acest prilej, am auzit multă aducere aminte a amânduror holere din Moldova. Din două sute de oameni, boeri și feciori de boeri, nici unul nu s-a găsit să nu fie voinicul unui episod; însă eu, care am avut nenorocire de a rămâne singur, viu din patruzeci persoane ce locuiau într-o casă, să spui drept că nu crez episodelor nouă de la 1848. Dar frica trezită în voinicii noștri cetățeni mi-au adus aminte de o baladă și de un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
populației neîndestulate și ignorante: "Atît dintre îmbolnăviți, cât și dintre morți, cea mai mare parte au fost din poporul sărman, lipsit de mijloacele necesare pentru un bun trai, pe când din clasa avută prea puțini s-au îmbolnăvit (și avuții, din nenorocire, sunt prea rari), și aceștia, când s-au îmbolnăvit, a fost numai din cauza exceselor de tot felul". Doctorul Bălăceanu își amintea că, la scurtă vreme după ivirea molimei, o spaimă paralizantă a cuprins întreaga populație: "Terorismul [teroarea, groaza] ajunsese la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]