7,995 matches
-
cîntă" (327, 4). Din ele rezultă, de asemenea, o oarecare ierarhie a valorilor și un cult al elitei, bazat, aș spune, pe un tainic principiu ontologic, sau, mai degrabă, "teologic". Spiritul indian, atît de profund în cugetarea sa, era cu neputință să nu surprindă acest aspect mecanicist, fatalist, al vieții terestre. Pentru el, totul e într-o înlănțuire cauzală perfectă, într-un determinism de fier. Întreruperea unui astfel de lanț cauzal e ținta supremă a înțeleptului. Dacă existența actuală, ea însăși
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
concepția antică, Iași, 1943, p. 16 sq. nu se exaltă atît de frumos fapta și voința, mai ales în lupta cu destinul" ca în unele cugetări indiene: "Pe lumea aceasta, nimic din ceea ce se află în univers nu e cu neputință pentru cei cu suflet mare" (P., I, 205); "Izbînda dorită se realizează în întregime prin silința pe care și-o dă omul. Destinul, de care se vorbește, nu e decît vrednicia omului" (P., 5, 30); "Stelele, zeii, iaksasii, luna, soarele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
îl amenință. El a intrat într un labirint pe care îl străbate într-o stare de vis și veghe „Dați-mi drumul!, strigă. V-am spus să mi dați drumul! Din nou cineva, ceva, o ființă sau un obiect cu neputință de precizat, îl atinse pe față, pe umeri, și atunci începu să se apere învârtind orbește șalvarii deasupra capului. Îi era din ce în ce mai cald, simțea broboane de sudoare prelungindu-i-se pe obraji, și gâfâia. Descoperea la răstimpuri obiecte pe care
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
mai tîrziu, au fost supuși jugului otoman. Cel mai adesea, cultul specificului național trimite la conștiința și la amintirea destinului colectiv transnațional. Obsesia istoriei răspunde unei necesități de sens pentru prezent. Românii de astăzi sînt dezolați, simt gustul amar al neputinței. Întrebarea "Ce să facem?" fără posibilitatea de a putea întreprinde ceva se repetă imediat după fiecare criză, război ori revoluție ale căror inițiative și soluții scapă unei mici puteri. Acțiunea externă nu este decît o reacție la inițiative străine. Prezentul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca voință a cetățenilor, adepți ai unei istorii organiciste și al unui sfîrșit al imperiilor ca necesitate istorică ineluctabilă, căutări reluate și argumentate fără încetare pentru a justifica o protecție sau alta. Va exista și un sens general al tragediei neputinței de a formula o hotărîre autonomă. Rupturile între aceste curente și poziții sînt profunde. Conștiința apartenenței naționale se afirmă; reprezentarea statală a conștiinței naționale este însă fragilă. Tradiția și forța reprezentării imperiale a statului împiedică înflorirea unei forme statale redusă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
perioadă, pe rusul Herzen de prietenul său Ogarev. Romanticii moldo-valahi sînt lucizi. Ei măsoară ierarhia dependențelor care-i copleșește: dependența față de domn, față de o ordine impusă de Sankt-Petersburg și Constantinopol. Conștiința lor se împarte între imensitatea unei datorii și realitatea neputinței lor. Sînt rari militanții capabili să facă abstracție de contextul geo-politic și social pentru a construi planuri progresiste, mizînd pe victoria sigură a poporului. Generația de la 1830-1850 nu este o generație de teoreticieni. Dezbaterile filosofice, care-i mobilizează în acea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ideologiilor dominante, dar în același timp concepte reductoare și revoluționare. 1878 reprezintă o luare la cunoștință: politicienii români redescoperă că depind de o logică de putere în fața căreia sînt neputincioși și, în același timp, ei își dau seama că această neputință, folosită în sprijinul obiectivelor locale, este de fapt o forță. Arta de a supraviețui și dinamica creatoare consistă în a amesteca drama locală cu ideologia dominantă în așa fel încît experiența locală independența să fie ridicată la nivelul unei cauze
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un rol important, or aceasta se află în mîinile capitaliștilor. Parlamentul, nereprezentativ, nu este capabil să legifereze în interesul adunării cetățenilor. Produs de o critică de stînga contra democrației liberale, Madgearu pune capăt parcursului, în 1923, printr-o mărturisire de neputință: "Care va fi noua formă de stat? Nu știm". Exigențele pe care le avansează coordonarea tuturor organizațiilor profesionale și de clasă se vor apropia de formulele corporatiste. Înainte de război, Madgearu, format în Germania, a urmat un stagiu de gestiune financiară
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
culmile disperării (1934), Cartea amăgirilor (1936), Lacrimi și sfinți (1937) și Schimbarea la față a României (1937). Obsesia sensului războiului, legată de interogația asupra relației individului cu moartea, asupra identității naționale care se deschide înspre măsura puterii și spre tragedia neputinței este aici prezentă: "Nu se poate concepe devenirea națiunilor fără războaie. Prin ele ajung națiunile la conștiința forței lor și tot prin ele își delimitează conturul în lume. O națiune se verifică prin război. Cu cît poartă mai multe războaie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la terminarea războiului, Ministrul Afacerilor Externe al lui Carol II, Grigore Gafencu, a trebuit să prezinte ultimele acțiuni politice ale diplomației lui Carol II într-o lucrare de referință, publicată în 1944: Preliminariile războiului în Est. Autorul sublinia dependența și neputința României "care se află într-un punct de intersecție a intereselor rusești și ale Europei Centrale la gurile Dunării și în pragul Balcanilor -, adică exact în locul în care s-a rupt echilibrul Europei orientale". Această mărturisire se înscrie într-o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o retragere filosofică lîngă unul din maeștrii gîndirii, filosoful Constantin Noica. Era obligatoriu să se pătrundă pe o cale contrarie unui discurs ideologic care ținea loc de știință și a unei ritualizări a puterii, în timp ce constatarea zilnică făcea să izbucnească neputința oamenilor de a schimba lumea. Filosoful frămîntat de reflecția asupra filosofici grecești, C. Noica, vine din grupul de intelectuali apropiați de Nae lonescu. Născut în 1909, el s-a format în Franța și Germania, între anii 1931 și 1940. Adeziunile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
funcționari, dacă abuzul partidului radical face necesare alte abuzuri, daca risipa averii publice de către acest partid impune țării necesitatea de a crea noi biruri pentru a-și împlini iscălitura dată cu atâta ușurință de o generație de demagogi feneanți, cu neputință de săturat și, înainte de toate, grozav de mulți. Astfel nestabilitatea de sub domniile elective, în loc de a înceta, s-a generalizat, ba și-au creat un mediu social în care să poată înflori cu de prisos. La crearea acestui mediu au contribuit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ministerul d-lui Epureanu din 1870, dar, fără a aduce aminte că acest minister a ținut numai zece luni, vom spune numai că, având în fața lui niște Camere a căror majoritate îi era contrară, a fost cu totul redus la neputință. Cinci ani dară a guvernat partidul conservator țara din 14 ani ai domniei lui Vodă Carol; restul timpului guvernul a fost în mâinile radicalilor curați, ca de la 1867 la 1869, ca de la 1876 la 1880, ceea ce face deja șase ani
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fi om politic serios, e numaidecât necesar să aibă un grup al său, întocmai ca personajele din Belle Helène. Astfel d-nii Crispi, Nicotera, M. Zanardelli și o sumă de alți deputați au cîte-un grup al lor, și era cu neputință de-a face fiecăruia din ei câte un loc în minister. Această descriere scurtă dar nimerită a ziarului francez e de natură a ne îndemna la veselie, căci, daca schimbi numele diferiților capi de grupulețe liberale și pui - după {EminescuOpXI
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cameră la 12 decemvrie 1873. A fost votată de Senat la 1874. A fost sancționată de M. S. Domnul la 31 decemvrie 1874. Promulgarea ei însă - la ianuarie 1875, când bugetele erau votate de-un an deja - a făcut cu neputință alocarea sumelor respective, ceea ce-ar fi trebuit să se facă prin buget rectificativ. Între acestea vin roșii, vin rușii, și legea rămâne neaplicată până astăzi, când, în loc de banii în numărătoare votați de Cameră și de Senat, li se oferă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deodată șepte milioane pentru timpul cât plata milionului anual a stat în întîrziere, plus dobânzile legale de la votare până astăzi. Comitetul delegaților însă, având în vedere greutățile financiare în cari se găsește statul și cari poate l-ar pune în neputință de-a plăti o dată o sumă atât de mare, au găsit de cuviință, în majoritate, ca aceste zece milioane să se plătească de stat în timp de cinci ani, cu începerea de la 1 ianuarie 1874, înscriindu-se în buget, pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate astea foarte grea de găsit. Scurțimea sesiunii parlamentare silește pe d. Gladstone să amâne pentru anul viitor măsuri de reforme interioare și, cât despre Orient, noul minister era obligat să facă ceva daca nu voia să fie acuzat de neputință și totodată să facă ceva nou dacă nu voia să aibă aerul că urmează o politică pe care o criticase odinioară cu atâta amăriciune. Să adăogăm că partidul liberal englez și îndeosebi d. Gladstone, în anii doi-trei din urmă, nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sigur că, față cu această acțiune, toate rezistențele Porții vor ceda. Aceasta va să zică a-și face o idee foarte falsă despre situațiune. E cu mult mai puțin vorba de reaua-voință a guvernului otoman decât de decadența, de corupția și de neputința din cari el nu poate ieși. A cere Turciei să se reformeze este a se mulțumi cu vorbe goale și a nu-și da seamă de câte și câte trebuiesc pentru o administrație onestă și un guvern liber: ca și cum ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Puterile au trimis plenipotențiari la Berlin. Am avut un nou congres și acesta s-a învoit asupra cererilor ce trebuiesc făcute sultanului asupra liniei de purtare ce trebuie urmată în privința lui, într-un cuvânt asupra principiilor și chipului de procedare. Neputința guvernului turcesc a fost constatată, recunoscută, și în sfârșit toți s-au alipit de ideile favorite ale d-lui Gladstone, substituind dominațiunii sultanului niște mici state independente: pe lângă România, Serbia și Muntenegru cari există astăzi, o Albanie, o Bulgarie întregită și o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numai sfatul cel mai discret, ar pune capăt acestei legături nenaturale între nobilimea și preoții catolici și între socialiști. Pe câtă vreme însă în locul acestora guvernul va fi atacat în bazele existenței lui de fracțiunea romano-catolică o cedare din partea guvernului e cu neputință. Guvernul poate întîmpina pacinic tendințe pacinice; dar, daca prin luptă și amenințări i s-ar silui mâna, abdică ca guvern. Când pe lângă aceasta se adaugă că papa sau cel puțin pronunțiul pare față cu Luminarea Voastră că așteaptă folos de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceasta nu e o soluțiune. Grecia, oricine ar putea să se teamă de aceasta, n-ar fi de forță de-a putea lupta contra Turciei și, în ziua în care Grecia ar suferi vreo înfrîngere însemnată, când s-ar constata neputința ei, puterile s-ar găsi din nou în alternativa de-a veni în ajutorul regelui George sau de a renunța la executarea hotărârilor lor. Ar fi cu putință ca ideile să se întoarcă atunci către o intervenire a Franței. Presupunând
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
caz, a tuturor pericolelor ce l-ar amenința din partea justiției în caz de abatere. Astfel el are putința de-a le călca, ocolindu-le, păzind formele și nu cuprinsul legilor, căci justiția formală este ceea ce se caută în tribunale. Deci neputința de-a se hrăni în mod onest conduce la acte incorecte moralicește cari, făcute însă cu paza formală a legilor, scapă de mâna justiției omenești. În interesul tuturor este desigur existența unei clase de advocați; ea este un membru neapărat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se constată întîi tendența eliminativă a partidului roșu, apoi adâncimea crizei care s-a născut atunci și durează până astăzi, cu toate că "noi majoritatea" a ținut o ședință secretă "pentru interesele majorității", iar asupra tuturora se constată, prin vacanța atâtor portofolii, neputința d-lui Brătianu de-a-și reconstitui cabinetul numai din elemente roșii. Întrebarea cea mai naturală ce răsare din toate acestea e: poate o criză ministerială să țină atât de mult fără să-și afle o soluțiune? Formula cauzală a acestor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a transformat într-un caleidoscop care ne arată rînduri-rînduri prefacerea personalului chemat a-l compune, prin trecerea prin ministeriu, fiecare la rândul său, a tuturor corifeilor din orta. Lucrul a ajuns o mare greutate de învins pentru d. Brătianu, din cauza neputinții în care se află de-a putea satisface destul de repede nerăbdarea tuturor nulităților marelui partid. Supărarea celor ce rămân în așteptare devine din ce în ce mai mare, precum am văzut-o manifestîndu-se în scenele de comedie reproduse mai sus. Dar ce e de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
opus niciodată de-a merge mînă-n mână cu Austria și c-a fost totdauna gata de-a urma consiliile binevoitoare ale monarhiei vecine, însă politica oamenilor de stat ai Austriei pare a-și da toate silințele pentru a face cu neputință o apropiare între cele două state. Cum a lucrat Austria în cestiunea Arab Tabiei? Părând că voiește să vină în ajutorul României în momente grele, Austria esploatează tocmai asemenea situațiuni pentru a câștiga de la micul stat vecin fel de fel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]