3,693 matches
-
aceea a tranzitivității preferinței sociale. În ceea ce privește rezultatele publicate de Gibbard în (1973) și Satterthwaite în (1975), acestea demonstrează că orice regulă de preferință socială (orice sistem de vot în acest caz) care satisface condiția domeniului universal și pe cea a neutralității este fie manipulabilă, fie dictatorială. Un alt rezultat important, relaționat cu cel al lui Arrow, este cel propus de Sen în (1970a) și (1970b). Acesta este întâlnit în literatura TAS sub numele de teorema de imposibilitate a unui paretian liberal
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
A). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de anonimitate este îndeplinită dacă și numai dacă, fiind o reordonare a componentelor lui, implică. [d.1.4.4*]: Condiția de neutralitate (N). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de neutralitate este îndeplinită, dacă și numai dacă. [d.1.4.5*]: Condiția de receptivitate pozitivă (S). Pentru toate perechile de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este îndeplinită dacă și numai dacă, fiind o reordonare a componentelor lui, implică. [d.1.4.4*]: Condiția de neutralitate (N). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de neutralitate este îndeplinită, dacă și numai dacă. [d.1.4.5*]: Condiția de receptivitate pozitivă (S). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de responsivitate pozitivă este îndeplinită, dacă și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui f), dacă pentru orice pereche de alternative, x și y din S și pentru toți i, atunci alegerea socială din (S,R) trebuie să fie aceeași cu cea din. [l.1.4.1*]: Pentru orice regulă de alegere colectivă, neutralitatea implică independența față de alternativele irelevante. Demonstrație [l.1.4.1*]. Decurge din definirea neutralității, dacă luăm x = z și y = w. [t.1.4.1*]: Teorema May. Condițiile D, A, N, S sunt, împreună, necesare și suficiente pentru ca o regulă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru toți i, atunci alegerea socială din (S,R) trebuie să fie aceeași cu cea din. [l.1.4.1*]: Pentru orice regulă de alegere colectivă, neutralitatea implică independența față de alternativele irelevante. Demonstrație [l.1.4.1*]. Decurge din definirea neutralității, dacă luăm x = z și y = w. [t.1.4.1*]: Teorema May. Condițiile D, A, N, S sunt, împreună, necesare și suficiente pentru ca o regulă de alegere colectivă decisivă să fie regula majorității. [t.1.4.2*]: Corolar 1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ne putem uita doar la profilele individuale privind x și y. Prin anonimitate, preferința socială trebuie să depindă doar de numărul indivizilor care preferă pe x lui y sau invers și să conducă la indiferență atunci când numărul este egal. Prin neutralitate, ceea ce poate fi verificat presupunând contrariul și permutând apoi x și y în ordinile individuale. Cum pentru orice x și y din S atunci, prin receptivitatea pozitivă. Dar aceasta este chiar regula majorității. Teorema este demonstrată. Demonstrație [t.1.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe cel al lui Gibbard, încheind abordarea în limbaj natural a acestui capitol printr-un argument în favoarea reformării TAS. 2.1. Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian Să presupunem că acceptăm argumentele lui May (1952) și că admitem că neutralitatea, anonimitatea, receptivitatea pozitivă și determinarea sunt proprietăți dezirabile ale unei reguli de decizie socială. Dacă am admis aceste proprietăți, vom admite, în consecință, faptul că regula majorității este singura regulă socială dezirabilă.<footnote Dacă trecem peste problema lui Condorcet, anume
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dorim, spre exemplu, să ne alegem partenerul/partenera de viață, preferințele stricte ale majorității indivizilor care nu sunt indiferenți ar trebui să determine rezultatul. Această soluție pare însă contraintuitivă. Deși am considerat că alternativele ar trebui să aibă aceeași greutate (neutralitatea), că indivizii ar trebui tratați la fel (anonimitatea), că regula de decizie ar trebui să fie receptivă la modificarea preferințelor indivizilor în cazul în care fiecare alternativă are parte de același sprijin (receptivitatea pozitivă) și că regula de decizie colectivă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
treilea rând, „acțiunea guvernamentală”, care este opera „unei persoane sau a unor persoane” [Bentham, 1781, 2000, p. 14], are scopul promovării principiului utilității la nivelul comunității; în al patrulea rând, promovarea principiului utilității se realizează pe baza unei condiții de neutralitate față de indivizi (anonimitate) exprimată prin principiul un om un vot. În al cincilea rând, orice alegere colectivă trebuie făcută pe baza principiului sumei utilităților cardinale și comparabilității interpersonale a utilităților: „adunați toate valorile tuturor plăcerilor de o parte și cele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Bentham, 1781, 2000, p. 32]. Mai clar, această idee este exprimată în felul următor: x este preferat social lui y, dacă și numai dacă suma utilităților în x este mai mare decât suma utilităților în y. De aici, se derivă neutralitatea față de alternative potrivit căreia: a) singura informație relevantă în alegerea unei alternative este cea despre utilitățile care se realizează în acele alternative, b) fiecare alternativă se evaluează pe același principiu al sumei utilităților și Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nondictatura, independența față de alternativele irelevante și condiția Pareto slabă) prin acesta nu mai trece nicio informație. Această nediferențiere între restricții poate întâmpina obiecția formulată de profesorul Miroiu. Potrivit acesteia, diferența între modul în care restricționează informația, spre exemplu, condiția de neutralitate și modul în care o restricționează ordinalitatea și noncomparabilitatea interpersonală ar fi una de natură. În această interpretare, greșesc când folosesc sintagma „restricție informațională” sau termenul de „informație” pentru a desemna atât tipul de furtun (cadrul informațional, să zicem ordinal
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
una de natură. În această interpretare, greșesc când folosesc sintagma „restricție informațională” sau termenul de „informație” pentru a desemna atât tipul de furtun (cadrul informațional, să zicem ordinal și noncomparabil), cât și alte caracteristici ale acestuia (să zicem, condiția de neutralitate, anonimitate etc.). Nu neg această diferență, însă, câtă vreme, în ambele cazuri, se elimină diferite tipuri de informații, consider că ambele pot fi tratate drept restricții informaționale. footnote>, am fi putut identifica un număr extrem de mare de reguli arrowiene de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care, la început, a vizat cucerirea unor limite așezate dincolo de puterea percepției imediate? Pentru lumea spiritului, marile călătorii originare au avut semnificația transpunerii limitelor fizice într-un sistem proiectiv care a făcut cu putință deschiderea dialogului dintre conștiință și limită. Neutralitatea lumii fizice a fost anulată, în măsura în care ea a devenit obiectul și prilejul unei încercări (peira). De aici și până la conștiința limitelor proprii, dar și a „încercării“ lor, nu mai era decât un pas, care în istoria filozofiei a echivalat cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
măsură adevărat; dar aceasta nu este totul, pentru că toți vor să cucerească; Franța nu vrea decît să trăiască"8. În România, sentimentele bătrînului rege se îndreptau spre Puterile Centrale. În ciuda sentimentelor bătrînului rege, Ion C. Brătianu nu a renunțat la neutralitatea României. Acest lucru a fost decis de către Consiliul de Coroană ținut la Sinaia la 4 august 1914. A existat o facțiune pro-Puterile Centrale, reprezentată de P. P. Carp, un boier progerman adept al politicii lui Bismarck, și de Sturdza, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și an după an. În ultimă instanță, victoria sau înfrîngerea au fost mai mult produsul matematicii cărnii de tun decît al conducerii, dibăciei sau curajului. Pentru Franța, Belgia și Marea Britanie numai frontul de vest conta. Orice altceva era "umplutură", inclusiv neutralitatea României. Brătianu cunoștea egoismul Marilor Puteri, cum foloseau ele națiunile mici doar pe post de pioni și care era de obicei soarta pionilor. Dar știa și că un pion poate ține în șah regele, iar atunci cînd ajunge în al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cîștigarea anumitor (nu a tuturor!) curse importante, dar după terminarea cursei trebuia dus înapoi "la locul lui", în staul (la Academie). Iorga cădea cu nonșalanță în orice cursă pe care i-o întindeau Brătianu sau regimul politic de la București. În timpul neutralității României, lui Brătianu i-a fost încredințată dificila sarcină de a-l ține în frîu pe Iorga. Nu era o misiune ușoară 17. Dificultățile au apărut de la bun început. Iorga a scris un editorial incendiar, Nu alături de Austro-Ungaria!18 (în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga s-a întors la Liga culturală îmboldit de Brătianu. Așa-numita "Acțiune Națională" pro-Antantă acționa paralel cu activitatea Ligii. În 1915, A. C. Cuza s-a alăturat "Acțiunii Naționale", în timp ce Iorga îl acuza de iresponsabilitate "pripită"21. Pe tot parcursul neutralității, Iorga și-a redus activitatea din cadrul Partidului Naționalist Democrat pentru a asigura "unitatea națională". Așa cum explica mai tîrziu: "A face politică într-un astfel de moment părea să nu fie nimic altceva decît un act criminal, întrucît toate forțele trebuiau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să plece de la București, petrecîndu-și timpul la Văleni. Acolo, evaluînd corect lipsa de pregătire și dezorganizarea din România, le repeta zilnic alor lui: Intrarea în război va fi un dezastru!"32 A lucrat foarte mult în acești doi ani de neutralitate. Lucrările pe care le-a scris sînt legate mai ales de evenimentele survenite care favorizau poziția românilor sau relațiile României cu aliații ei. Din 1914 pînă în 1919, Iorga nu a prea făcut muncă de cercetare științifică și nici nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În februarie, după ce tratatul de pace cu Puterile Centrale tocmai fusese încheiat, Iorga și-a concentrat atenția asupra speranței: a sărbătorit ziua de naștere a lui George Washington și a ridiculizat poziția României, adică faptul că țara se întorcea "la neutralitate". "Sînt oare două Românii diferite?"106 întreba el. A scris un alt editorial: Mergem la Canossa?107 Partizanii tratatului de pace separată (în primul rînd Constantin Stere) de la București și cel de la Iași, neimplicați direct în negocierile de pace (ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dădea autoritate cuvintelor sale". Vaida i-a cerut lui Iorga să elaboreze un memorandum care urma să fie prezentat de delegația română. "De ce-mi cereți așa ceva mie?" a întrebat Iorga. "Cereți-o lui Brătianu! Am fost util în anii neutralității și în timpul războiului, iar acum nu sînt bun la nimic. Îmi cereți să scriu un memorandum care să prezinte cauza națiunii române? I-ați cerut voie lui Brătianu?" I-au răspuns cu toții că, din moment ce aveau mandatul transilvănenilor prin Consiliul Dirigent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai curînd s-a înrăutățit decît s-a îmbunătățit, studenții fiind în primul rînd responsabili de aceste excese. Majoritatea românilor (mai ales țărănimea) erau prea buni la suflet ca să ia parte la ele. Ei erau de cele mai multe ori neutri, dar neutralitatea în astfel de împrejurări constituie o cantitate egală cu zero care le slujește celor mai puternici într-o luptă inegală. În afară de reacțiile străine (România făcea parte din Sistemul civilizat de la Versailles), poate că cel mai trist efect al tuturor acestor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a scris un editorial exploziv, Führer und Verführer: Va traversa oare Adolf I Rinul, va invada Polonia și va anexa Viena? Sau ne va salva binecuvîntarea lui Dumnezeu de catastrofa pe care ne-o pregătește el?"113 Odată cu promulgarea Actului Neutralității Statelor Unite, Hitler s-a simțit mai în largul său. A proclamat reînarmarea, a reintrodus serviciul militar și a alocat 90 de miliarde de mărci în scopul reînarmării Germaniei. O altă victorie a lui Hitler a fost referendumul organizat în regiunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și URSS. România nu cerea nimic și își punea materiile ei prime la dispoziția tuturor. Dar, în momentul în care Italia a atacat Franța, România a fost nevoită să tragă cîteva concluzii dureroase. România a fost obligată să renunțe la neutralitatea ei absolută pe care o respectase între cele două surori latine 88. În primăvara lui 1939, Carol, care avea șansa de a deveni un proconsul german în România, a pierdut-o definitiv. Hitler era acum pornit să distrugă Polonia. Nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
astfel ca jurnalismul său să satisfacă "nevoile zilei" și de a asigura calmul în rîndul intelectualilor care vedeau în el o călăuză 92. Marele război peloponesian al civilizației europene era în curs de pregătire. Poziția oficială a României era practic neutralitatea, cu o nuanță prooccidentală. Dar Iorga nu a fost niciodată neutru. Și-a manifestat puternicul sprijin față de Anglia și Franța chiar din prima zi. La 15 septembrie, sovieticii le-au căzut în spate polonezilor care rezistau încă cu disperare. România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și regimul politic erau îngrijorați mai ales în privința Legiunii. Prin aprilie, Regele și Tătărăscu au inițiat deschideri serioase către Legiune, intenționînd să ajungă la o reconciliere cu aceasta. Pe la începutul lui aprilie, "Războiul fals" a luat sfîrșit. Hitler a încălcat neutralitatea Danemarcei și a Norvegiei. În Danemarca erau puține șanse de rezistență, dar în Norvegia situația era diferită. Iorga s-a adresat într-un editorial îndureratului său prieten, profesorul H. Koht, istoric-politician și ministru de Externe al Norvegiei. Atunci cînd regele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]