7,693 matches
-
mult, ce informație! A povestit anecdote savuroase despre personagii de acum o sută de ani, jur, ca și cum i-ar fi cunoscut personal. Și știi ce idee mi-a dat când ne Întorceam spre casă? El de la prima privire Îmi fotografiase oaspeții, deja Îi cunoștea mai bine decât mine. Mi-a spus că nu trebuie să așteptăm ca autorii pentru Isis Dezvăluită să vină singuri. Osteneală zadarnică, și manuscrise de citit, și pe urmă nu se știe dacă-s dispuși să contribuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
un muncitor la salubrizare sau un nebun pedofil. Vorbește continuu și graseiat, ochii lui mari și cenușii mă fixează demențial. Mă simt paralizat. E șarpele Ka, care îmi cântă Trust in meee! Trust in meee! Sunt invitat până la Casa de Oaspeți a Universității. Pitonul spune că e profesor la Sorbona, că are trei doctorate și că a revenit în România să-și prezinte noua teorie evoluționistă. Vorbește tare, graseiază cu plăcere, mă încolăcește și mă descolăcește cum vrea el, se simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
scrisoare în franceză, în care îi făceam reproșuri fine și încercam să-l aduc pe calea cea bună. A băgat-o în buzunarul interior al sacoului și a spus că speră să mă revadă în ziua următoare, la Casa de Oaspeți a Universității. Femeia de lângă mine rămăsese cu gura căscată, trăsăturile i se ascuțiseră. Aducea cu o ciocănitoare sau cu Jerry Lewis. C IX Cosmin nu se mai îndoi de autenticitatea episodului de la Casa de Oaspeți a Universității de abia trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ziua următoare, la Casa de Oaspeți a Universității. Femeia de lângă mine rămăsese cu gura căscată, trăsăturile i se ascuțiseră. Aducea cu o ciocănitoare sau cu Jerry Lewis. C IX Cosmin nu se mai îndoi de autenticitatea episodului de la Casa de Oaspeți a Universității de abia trei săptămâni mai târziu, când, uitându-se peste mesajele intrate la rubrica spam, să vadă dacă le poate șterge, îi sări în numele lui Abis-Uican Beligrad. Chiar așa, era un mail din partea profesorului evoluționist, în care acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mea treceau în zbor razant cintezoi și rândunele. Din cauza putorii de oaie, cu greu mai puteam simți mireasma de fân cosit. Dar era bine și așa. Mi-am adus aminte că, înainte de plecare, trecusem pe la madam Grosu, la casa de oaspeți a Universității. Îmi dăduse un plic roșu din partea evoluționistului, care decolase spre Paris. L-am scos nerăbdător din rucsac și l-am desfăcut. Eram tare curios să văd cum răspunsese la povețele mele de îndreptare morală. Am ridicat scrisoarea în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Safta și Fănel. Din spatele casei începea un deal abrupt, ținut în loc de pruni și zarzări. Bunica Sabinei avea o sută patruzeci de ani și arata ca zâna apelor din basme. Doar că era mai scundă. Am lăsat bagajele în camera de oaspeți cu pereții acoperiți de icoane și am luat dealul pieptiș. Trebuia să sărim gardurile din bârne cu care muntenii își separaseră pășunile. Mărșăluiam gâfâind pe sub coroanele sărăcăcioase ale zarzărilor. Iarba și florile de câmp ne ajungeau până la genunchi. Aerul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mmm, bun, bun! Ne-am întors în noapte, frânți. Dibuisem drumul de întoarcere cu ajutorul lunii. La Cobilița luna avea nasul mare și moacă tristă. Cică învățătorul satului o botezase Cleopatra. Generația tânără îi zicea însă Barbra Streisand. În camera de oaspeți búni Corban avea televizor alb-negru cu lămpi. Ne-am prăbușit în pat și i-am dat drumul. Parcă plecasem din lume de un secol. Toată țara migra înspre Cluj. Un țigan, Stoica, deschisese un Caritas acolo. Lăsai banii la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de făcut privind pregătirea botezului. Răgazul de două săptămâni le-a fost suficient. În ajunul și în ziua botezului era mare forfotă la ei acasă. Au avut parte de o zi de vară frumoasă, de multe ajutoare și de mulți oaspeți. Printre cei mai fericiți se număra Claudia care a fost animatoarea petrecerii. Atât și-a pupat fina mică, încât biata fetiță nu mai știa ce se întâmplă cu ea, dar interesant, n-a plâns. — Vezi-o că nu plânge, oricât
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
prostește cu copiii, s-o tragă de urechi. S-o înveți și pe ea să aibă grijă de ei, nu că ar fi o bogăție, dar se spune că podoabele de la botez aduc noroc în viață. — Să ieșim afară la oaspeți că i-am lăsat singuri, a fost de părere Vasile. Când au ieșit în prag, toți au început să strige. — Trăiască nașa! Trăiască nașu’ și finii! Trăiască fina cea mică! Aplaudau și toți cei trei au fost luați la hora
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
o puicuță blândă vine și se învârtește pe lângă picioarele lor. Teofana o prinde și îi place să se joace cu ea. Bucuroasă, se duce să le-o arate părinților. Între timp sosește Petrică împreună cu Ionuț bucurându-se și ei de oaspeți. S-au așezat la masă, în curte, sub bolta de viță de vie la un pahar de băutură și de vorbă, în timp ce Agripina și Paulina în bucătărie pregăteau mâncarea. Ionuț și Teofana alergau prin grădădină cu găinușa cea blândă după
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-i cumpere un ceas de mână pe care să-l aleagă tatăl ei care era cel mai indicat. În ziua aceea, Cezar a aranjat la patru ace a urcat la Teofana să o ia la el. — Ți-au venit deja oaspeții? Nu, dar vreau ca tu să fii prima. Nu ne potrivim în păreri. Vreau să fiu ultima. — De ce Teofana? este dezamăgit. — Te rog, lasă cum vreau eu. Numai bine până se adună toți, mă aranjez. N-o să te țin lângă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fiu ultima. — De ce Teofana? este dezamăgit. — Te rog, lasă cum vreau eu. Numai bine până se adună toți, mă aranjez. N-o să te țin lângă mine până mă spăl, până mă pieptăn, mă îmbrac, când tu trebuie să-ți primești oaspeții. — Bine dar să nu întârzii, acceptă Cezar. Ciau! Te aștept. — Ciau! N-ai nicio nădejde, îl necăjește ea. — Teofana! Să nu cumva să nu vii, că te iau pe sus. — Vin, măi, vin. Teofana,căreia îi plăceau surprizele,i-a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
obiceiul: „Să nu mă săruți de față cu ei.” — Aceasta este Teofana, prietena mea și cei de aici colegii și prietenii mei, face el prezăntările. Teofana dă mâna cu toți și vrea să se așeze dar ceva îi îndeamnă pe oaspeți să cânte din nou „Mulți ani trăiască” privind-o cu nesaț și fete și băieți pe Teofana care le făcuse o impresie plăcută. După ce termină de cântat se sărută între ei. Cezar abia aștepta momentul s-o sărute pe Teofana
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Bine v-am găsit, domnule Stamate. — Bine ai venit, domnule Alexandru. Poftiți înăuntru! Au mers toți în sufragerie unde masa era deja pregătită. — Vai, v-am deranjat, se scuză Alexandru. — Ce deranj, noi nu trebuia să mâncăm? Că avem un oaspete cu atât mâncarea va fi mai bună și noi mai bucuroși. Luați loc, îl invită Zina. — Teofana, aș vrea să mă spăl puțin, după drum. Hai la baie, îl invită Teofana, arătându-i unde să meargă. Se așează toți la
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Teofana. Când s-au dat darurile, doamna s-a dus la Teofana, a luat-o de mână, a cerut muzicii să atenționeze adunarea și a mers în capul mesei lângă nași, cerându-le permisiunea de a se adresa nuntașilor. — Dragi oaspeți, această fată, mireasa de azi, mi-a fost dragă de mică, atât de dragă, încât nici nu vă închipuiți. Dacă mamă-sa ar trăi, v-ar spune câtă bucurie am avut la botezul ei când am ținut-o în brațe
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pământ de flori. Nu-ți pierde firea, prietene! șuieră Iepurele, încercând să se facă colac. Nu te teme! Orice, dar nu-i arăta frică, monstrului! Nicht...! Nici o grijă! Situația e sub control! Diabolus est caput omnium malorum! Cunoaștem obiceiurile distinsului oaspete! mârâie Bursucul dezechilibrat, scurmînd în lut cu ghearele, pentru a nu se răsturna pe spate. Auzi, Sammi, păi de ce nu pui tu singur laba pe Potir, iată-l, aici, la doi pași, continuă el, știind prea bine că Sephirahul spaimelor
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Tronul Dreptei și Înfricoșatei Judecăți, ținând în mâini, deschisă, Cartea Vieții. De-a stânga, înrămată în același metal prețios și purtând o coroniță subțire din aur, înstelată cu peruzele și cu lapislazuli, Maica Domnului îi țintuia pe ciudații și neașteptații oaspeți, cu ochii Ei încercănați, îndurerați de toate netrebniciile și silniciile lumii. Împrejur, Căpeteniile Celor fără de Trup, Cei Patru Evangheliști, Apostolii, Botezătorul, Teologul, Magii, Mironosițele, Păstorii, cu oile, cu boii și cu asinii lor, cuvioșii Sfinți Părinți, Proorocii și Mucenicii isihaști
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o oază de lumină, ce accentua până la nefiresc, oximoronic, aureola de întunecime profundă și stranie a personajului. Geamănul constipat al lui Dracula! Parol! îl categorisește mental Avocatul. Cu un gest repezit, care se dorește a fi prietenos, custodele își invită oaspeții întârziați, în holul din capul monumentalei scări interioare, din marmură șlefuită, ce urca maiestuoasă, pe ambele aripi, către nivelul următor. Pe laturile treptelor, la parter, în semicerc, sub lampioanele celor două nimfe sau alegorii feminine de bronz, opere delicate ale
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în buci!" Jucăm hoții și vardiștii! Ulii și porumbeii! Leapșa! "Va, pensiero, sull'ali dorate...!" Merită să fim băieți buni, uneori. Iute! Vă explică mandea ce și cum, din mers! Nenea Sandu stă și se uită și dumnealui, inexpresiv, cum oaspeții, îndrumați de către Poet, iau pe brațe corpurile-delicte, ridicate de la muzeu pentru a fi fotografiate, numerotate și menționate pe proces-verbal constatator, înfundându-le precipitați, pe post de șrapnele, în gura largă a șemineului. Mut, polițistul se urnește la rând, mătăhălos ca
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în mod violent, după primirea unui toc țeapăn de bătaie, de la prietenoșii grănicerii sârbi, cândva, odată cu confiscarea mai multor baxuri de țigări Kent, din Dacia rablagită, cu care încercase să le treacă pe fâșie...), Mariusache se îmboldea să-și întâmpine oaspeții, cu veselia frustă și gregară a orășeanului modest, versatil și trotilat, utilizând și o formulă tandră de curtoazie, cu deosebire dragă Poetului, care o și pusese mai de demult, în circulație: Hai noroc și sănătate și cu iedul pe la spate
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
al istoriei.Dimitrie Gusti spunea că “Satul este sactuarul unde s-a refugiat și se păstrează manifestarea de viață a poporului românesc ”. Sunt sărbători care dau personalitate satului, demonstrează ospitalitatea și atenția cu care sunt primiți toți cei care sunt oaspeți, care împărtășesc bucuria și sentimentele localnicilor. Oamenii sunt hărnici și gospodari ,ospitalieri și respectuoși față de tradiții și față de personalitățile oficiale, se implică atunci când e nevoie la treburile publice, chiar dacă s-a mai pierdut din “cumințenia ” țăranului de odinioară. DATINI ȘI
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
etaj, în clădirea cea nouă, cu o fereastră spre curtea conacului și alta spre parc. Grigore se reîntoarse la tatăl său, în casa cea veche, unde și mâncaseră. De altfel, viața acolo și-o petrecuse și el. Numai când avea oaspeți dormea dincoace, ca să nu le fie urât și să nu pară castelul pustiu. I-a arătat lui Titu, în celălalt colț, dormitorul cochet în care stăpânea fotografia Nadinei. Tânărul Herdelea se mai învîrti puțin prin cameră, se gândi că Grigore
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
observă învățătorul cu un gest de dezgust. Dăscălița Florica sosi cu dulceața. ― Vai, doamnă, nu trebuia! protestă Herdelea, luând însă cu plăcere. Femeia se roși, se scuză, surâse, dispăru. După o scurtă șovăire, învățătorul se crezu dator să încunoștiințeze pe oaspetele său că domnii de la curte nu vor fi prea încîntați când vor afla despre vizita aceasta. Mai ales bătrânul Iuga, care i-a și interzis să mai calce pe la conac, fiindcă odată a cutezat să ceară o foarte ușoară îmbunătățire
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că te-a zdruncinat rău de tot mașina dacă-ți trece prin minte să faci asemenea mojicie! observă batjocoritor Nadina, adăugând apoi simplu: Aideți înlăuntru!... Jenny dragă, te rog!... Raul! În hol ardeau lămpile și era călduț, iar dulceața aștepta oaspeții. Curând apăru și bătrânul Iuga, care îmbrățișă foarte afectuos pe Nadina: ― În sfârșit, am mai pus și noi mâna pe tine, ștrengăriță frumoasă și nestatornică! Ea, măgulită, îl sărută, murmurând drăgălaș: ― Cine-i mai dulce și mai adorabil ca tăicuțul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dator să se prezinte coniței și stăpânei Nadina. Se oferi chiar să ducă și pe tânărul Herdelea înapoi la Amara, dacă-i face plăcere. ― Atunci mai zăbovește prin sat, zise Gogu, jovial. Că doar n-o să îndrăznești să-mi momești oaspeții cu teleguța dumitale? De altfel, fii sigur că Nadina nu e grăbită să-ți vază mutra, căci știe bine cât o înșeli și pe ea! Conduse pe Platamonu și apoi se întoarse frecîndu-și mâinile de mulțumire: ― Ei, acuma să vedem
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]