4,211 matches
-
se diferențiază sfatul, alcătuit din "oameni buni și bătrâni", care preiau atribuțiile adunărilor, fenomen ce contribuie la diferențierea socială în sânul obștilor și apoi la destrămarea acestora. Prin sintagma "oameni buni și bătrâni" se înțelegeau acei membri de vază ai obștei prin averea și poziția lor. Cârmuirea (conducerea) colectivă nu era o caracteristică a tuturor obștilor românești. În epoca roirilor de sate, în preajma întemeierii statelor și a întăririi feudalismului, satele noi alcătuite aveau câte un conducător și organizator al satului și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
contribuie la diferențierea socială în sânul obștilor și apoi la destrămarea acestora. Prin sintagma "oameni buni și bătrâni" se înțelegeau acei membri de vază ai obștei prin averea și poziția lor. Cârmuirea (conducerea) colectivă nu era o caracteristică a tuturor obștilor românești. În epoca roirilor de sate, în preajma întemeierii statelor și a întăririi feudalismului, satele noi alcătuite aveau câte un conducător și organizator al satului și un șef militar (voievod) în satele întărite cu șanțuri. Titlul lor era acela de jude
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
slav). Numele acestor conducători, moșul satului, legat prin sânge de marea familie a locuitorilor satului, se regăsește în denumirea satelor cu pluralul unui nume propriu de bărbat. Și mai târziu, până în secolul al XVII-lea, întâlnim în documente conducători de obști cu titluri precum pârcălabi, vătămani ș. a. Organizarea proprietății colective (devălmașe) și a conducerii obștilor dobândește, în istoria românilor, un aspect specific în așa-numitele "sate umblătoare pe bătrâni". În istoria obștilor vechi (antice) și medievale, la toate popoarele, nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
satului, se regăsește în denumirea satelor cu pluralul unui nume propriu de bărbat. Și mai târziu, până în secolul al XVII-lea, întâlnim în documente conducători de obști cu titluri precum pârcălabi, vătămani ș. a. Organizarea proprietății colective (devălmașe) și a conducerii obștilor dobândește, în istoria românilor, un aspect specific în așa-numitele "sate umblătoare pe bătrâni". În istoria obștilor vechi (antice) și medievale, la toate popoarele, nu doar la români, erau sate care păstrau amintirea unui strămoș comun, conducătorul gintei, familia cea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolul al XVII-lea, întâlnim în documente conducători de obști cu titluri precum pârcălabi, vătămani ș. a. Organizarea proprietății colective (devălmașe) și a conducerii obștilor dobândește, în istoria românilor, un aspect specific în așa-numitele "sate umblătoare pe bătrâni". În istoria obștilor vechi (antice) și medievale, la toate popoarele, nu doar la români, erau sate care păstrau amintirea unui strămoș comun, conducătorul gintei, familia cea mare. Un aspect specific românesc al organizării pe ginți se observă în satele de moșneni sau răzeși
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
umblătoare pe bătrâni. Un astfel de sat este împărțit pe cote-părți, fiecare familie știe din care strămoș se trage (provine) și care este partea acestuia, moștenită și subîmpărțită între urmașii lui. La o dată, neprecizată, în vechime, pământul arabil al satului (obștei), precum și celelalte zone, au fost împărțite în părți perfect egale, între frații descendenți ai gintei întemeietoare, părțile egale se numesc bătrâni. Familiile coborâtoare (descendente) din acești frați au subîmpărțit, cu trecerea generațiilor, "bătrânii" lor în părți inegale, după numărul copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe 45 bătrâni, ce reprezintă părți egale de la prima împărțire a pământului. Nu este vorba de o împărțire în hectare, ci în cote-părți de drepturi asupra fiecărei zone economice: câmp, ape, izlaz, pădure. Pe baza organizării pe bătrâni, pământul satelor (obștilor) se împarte în fâșii lungi de pământ, cuprinzând de la munte până la câmpie, participarea la toate zonele economice. Pentru fiecare linie de pământ, subîmpărțită la rândul ei în "curele de pământ", corespund mai multe familii descendente din moșul respectiv.17 Memoria
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
umblătoare pe bătrâni se poate urmări prin ființarea unor sate mai simple ca organizare. În locul împărțirii pe bătrâni și pe curele, satul se divide în părți ce corespund drepturilor fiecărei familii. Fără a intra în alte detalii referitoare la organizarea obștei țărănești, se poate spune că satele umblătoare pe bătrâni s-au organizat mai târziu, printr-o reglementare a drepturilor, deși nu toate obștile au suferit această transformare. Erau sate agricole sau agricole-păstorești care nu erau împărțite pe bătrâni, drepturile la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
divide în părți ce corespund drepturilor fiecărei familii. Fără a intra în alte detalii referitoare la organizarea obștei țărănești, se poate spune că satele umblătoare pe bătrâni s-au organizat mai târziu, printr-o reglementare a drepturilor, deși nu toate obștile au suferit această transformare. Erau sate agricole sau agricole-păstorești care nu erau împărțite pe bătrâni, drepturile la folosirea diferitelor zone economice și părțile de pământ arabil erau distribuite inegal între locuitori, fixate prin moștenire și care n-au păstrat tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
erau distribuite inegal între locuitori, fixate prin moștenire și care n-au păstrat tradiția unui moș comun. Numeroase sate de acest fel se află în diferite părți ale țării, de pildă în Țara Făgărașului. Dintre formele de sate, ctitorite de obștile țărănești, acestea din urmă, prin structura lor primordială, reprezintă forma cea mai veche a satului românesc, sate ce descind direct din cele dacice și daco-romane. Satele acestea, cu tradiția stinsă datorită vechimii, trebuie să-și aibă originea în satele dacice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Aceste sate pot fi recunoscute (identificate) după numele lor-plural al unui onomastic (Onești, Albești, Berivoești), numele propriu este al moșului, adică al conducătorului (întemeietorului) genealogic al cetei colonizate (apoi, al boierului). Această denumire denotă că numele se referă la oamenii obștei, nu la pământul stăpânit de ea. Aceste nume sunt răspândite pe întreg pământul românesc, ceea ce arată (indică) generalitatea stăpânirii obștilor, în istoria românilor-în Muntenia, aceste sate se află mai ales în zona deluroasă. Satele medievale de moșneni alcătuiesc o zonă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
adică al conducătorului (întemeietorului) genealogic al cetei colonizate (apoi, al boierului). Această denumire denotă că numele se referă la oamenii obștei, nu la pământul stăpânit de ea. Aceste nume sunt răspândite pe întreg pământul românesc, ceea ce arată (indică) generalitatea stăpânirii obștilor, în istoria românilor-în Muntenia, aceste sate se află mai ales în zona deluroasă. Satele medievale de moșneni alcătuiesc o zonă oarecum unitară în regiunea deluroasă, pe pământurile cucerite asupra pădurii desțelenite-astfel sunt cele mai multe sate de deal, acoperite odinioară de păduri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
reglementare a hotarelor stabilite de o autoritate superioară, recunoscută de toți. Întemeierea statelor medievale românești, în secolul al XIV-lea, a găsit satele cu hotarele lor stabilite din "veci", cum spun hrisoavele. Așezarea hotarelor satului se datorește vremii în care obștile (satele) erau reunite sub o conducere militară, a unui voievod sau județ. Voievodatele anterioare întemeierii statelor românești au reprezentat prima organizare politică a satelor libere din regiuni diferite, în Muntenia, Moldova și Transilvania.19 Structuri politice-uniuni de obști, "romanii populare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în care obștile (satele) erau reunite sub o conducere militară, a unui voievod sau județ. Voievodatele anterioare întemeierii statelor românești au reprezentat prima organizare politică a satelor libere din regiuni diferite, în Muntenia, Moldova și Transilvania.19 Structuri politice-uniuni de obști, "romanii populare" Organizarea politică în societatea autohtonă carpato-dunăreano-pontică, în epoca "marilor tăceri", a migrațiilor, cristalizarea formațiunilor statale, prin evoluția de la forme inferioare la cele superioare, reprezintă problema fundamentală a permanenței istorice românești. Închegarea statală a fost rezultatul capacității și efortul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tăceri", a migrațiilor, cristalizarea formațiunilor statale, prin evoluția de la forme inferioare la cele superioare, reprezintă problema fundamentală a permanenței istorice românești. Închegarea statală a fost rezultatul capacității și efortul continuu de organizare politică, pornind de la forme inferioare-obști și uniuni de obști, până la cele superioare-cnezate și voievodate. Aceasta denotă caracterul statornic al populației românești în "mileniul tăcerii". Au fost atestate structurile fundamentale ale societății autohtone, în cei peste o mie de ani, care separă momentul dispariției suprastructurii politice romane în Dacia de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
autohtone, în cei peste o mie de ani, care separă momentul dispariției suprastructurii politice romane în Dacia de constituirea statelor medievale de-sine-stătătoare. Recapitulând, am văzut că după 275, forma generală de organizare social-politică pe teritoriul vechii Dacii a constituit-o obștea sătească, apoi uniunile de obști, care au preluat funcții importante ale structurilor statale anterioare. Mărimea acestor organisme social-politice era variată, în funcție de densitatea concentrărilor demografice și gradul de organizare politică a acesteia. Dinamica demografică-concentrări de așezări urbane: pentru secolele III-V
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mie de ani, care separă momentul dispariției suprastructurii politice romane în Dacia de constituirea statelor medievale de-sine-stătătoare. Recapitulând, am văzut că după 275, forma generală de organizare social-politică pe teritoriul vechii Dacii a constituit-o obștea sătească, apoi uniunile de obști, care au preluat funcții importante ale structurilor statale anterioare. Mărimea acestor organisme social-politice era variată, în funcție de densitatea concentrărilor demografice și gradul de organizare politică a acesteia. Dinamica demografică-concentrări de așezări urbane: pentru secolele III-V, avem peste 25 de grupări
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
extind ca suprafață și număr de locuitori, pentru secolele VIII-X, asistăm la o și mai mare concentrare a așezărilor, concentrări ce se identifică cu formațiunile politice (cnezate, voievodate, țări). În secolele precedente, grupările demografice îmbrăcau forme inferioare de organizare social-politică, obști sătești teritoriale reunite politic în uniuni de obști, mai mari sau mai mici. Existența unor structuri social-economice specifice genera forme de organizare politică aparte. Concret, apariția, în aceste secole, a proprietății private, a diferențierii sociale, a unor pături suprapuse deținătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolele VIII-X, asistăm la o și mai mare concentrare a așezărilor, concentrări ce se identifică cu formațiunile politice (cnezate, voievodate, țări). În secolele precedente, grupările demografice îmbrăcau forme inferioare de organizare social-politică, obști sătești teritoriale reunite politic în uniuni de obști, mai mari sau mai mici. Existența unor structuri social-economice specifice genera forme de organizare politică aparte. Concret, apariția, în aceste secole, a proprietății private, a diferențierii sociale, a unor pături suprapuse deținătoare de bunuri făceau necesară organizarea lor pentru reglementarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
social-economice specifice genera forme de organizare politică aparte. Concret, apariția, în aceste secole, a proprietății private, a diferențierii sociale, a unor pături suprapuse deținătoare de bunuri făceau necesară organizarea lor pentru reglementarea relațiilor sociale și economice dintre diversele categorii ale obștii, ca și a raporturilor dintre comunitățile autohtone și forța politică-militară dominatoare a migratorilor (alogenilor). Era necesară o "forță publică" alcătuită din oameni de frunte ai obștii, însărcinați cu funcții comunitare de conducere, pentru păstrarea ordinei, strângerea dărilor, înfăptuirea dreptății, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
făceau necesară organizarea lor pentru reglementarea relațiilor sociale și economice dintre diversele categorii ale obștii, ca și a raporturilor dintre comunitățile autohtone și forța politică-militară dominatoare a migratorilor (alogenilor). Era necesară o "forță publică" alcătuită din oameni de frunte ai obștii, însărcinați cu funcții comunitare de conducere, pentru păstrarea ordinei, strângerea dărilor, înfăptuirea dreptății, așadar atribuții juridice, fiscale și militare.20 În toate obștile existau anumite interese comune a căror apărare era încredințată anumitor persoane, învestite cu funcții și puteri (atribuții
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
forța politică-militară dominatoare a migratorilor (alogenilor). Era necesară o "forță publică" alcătuită din oameni de frunte ai obștii, însărcinați cu funcții comunitare de conducere, pentru păstrarea ordinei, strângerea dărilor, înfăptuirea dreptății, așadar atribuții juridice, fiscale și militare.20 În toate obștile existau anumite interese comune a căror apărare era încredințată anumitor persoane, învestite cu funcții și puteri (atribuții), ce constituie începuturile puterii de stat. Până în secolele VI-VII, o asemenea "forță publică" era reprezentată de sfatul adunării obștii, alcătuit din "oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
20 În toate obștile existau anumite interese comune a căror apărare era încredințată anumitor persoane, învestite cu funcții și puteri (atribuții), ce constituie începuturile puterii de stat. Până în secolele VI-VII, o asemenea "forță publică" era reprezentată de sfatul adunării obștii, alcătuit din "oameni buni și bătrâni", adică oameni cu experiență, drepți, cinstiți, credincioși. Aceste funcții existau în fiecare uniune teritorială de obști. Gruparea populației și organizarea acesteia este ceva intrinsec, inerent persoanei și societății însăși, izvorât din sentimentul de siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
constituie începuturile puterii de stat. Până în secolele VI-VII, o asemenea "forță publică" era reprezentată de sfatul adunării obștii, alcătuit din "oameni buni și bătrâni", adică oameni cu experiență, drepți, cinstiți, credincioși. Aceste funcții existau în fiecare uniune teritorială de obști. Gruparea populației și organizarea acesteia este ceva intrinsec, inerent persoanei și societății însăși, izvorât din sentimentul de siguranță, în ceea ce privește munca, apărarea comună în fața stihiilor naturale sau primejdiilor de orice fel. Apărarea acestor interese colective ale comunității era încredințată unor persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în ceea ce privește munca, apărarea comună în fața stihiilor naturale sau primejdiilor de orice fel. Apărarea acestor interese colective ale comunității era încredințată unor persoane, care îndeplinesc funcții sociale (comunitare) și care sunt învestite cu atribuții ce reprezintă germenii puterii de stat. Aceste obști existau dinainte de 106 (cucerirea romană) și au dăinuit după această dată, iar după 275 (retragerea romană), au devenit singurele forme de organizare social-politică ale autohtonilor pentru următoarele secole. Actul patristic din 374 menționează existența obștii sătești autohtone, adunarea și sfatul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]