13,698 matches
-
ți cată carnea moale prin vise hăituite; Și lasă-mi lăcomia privirilor deșarte Să-ți deie nemurirea în raiul după moarte. Ignoră-mi umilința, când banul nu-ți ajunge, Surâde-mi printre lacrimi, când vorba te împunge; Cuvintele pe buze, obrajii să-mi roșească, Abia ieșit pe ușă, să-nceapă să-mi lipsească. Tu iartă-mi nepăsarea, când frântă ești de trudă, C-atunci, ingrata-mi fire, dorințele-mi asudă; Veșmintele-ți curate mă-ndeamnă la păcate, În dorul meu satanic
SĂ TE SMEREŞTI, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348240_a_349569]
-
camera mea doarme. Se așează la capătul patului la picioarele mele și acolo doarme, iar puiul său de vreo șapte luni în partea cealaltă a patului. Când are nevoie să iasă afară vine și începe să-și frece boticul de obrazul meu, până mă scoală să-i dau drumul afară. Cred ca până la 1 martie va da naștere unei alte generații de “teroriști” așa cum i-am numit și mai sus. De ce? Pentru că imediat ce încep să iasă din cușca lor, îmi invadează
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347497_a_348826]
-
din întâmplare, să-i cadă niște șuvițe blonde de sub baticul legat cochet la spate și sorbea delicios din ceașca de cafea, ținând cu eleganță degetul mic ridicat, precum coada unui cățel. Istrate, ce-i drept având o culoare omenească în obraji, povestea detașat despre călătoria cu trenul și luase hotărârea de a completa formularele la întoarcere, că și așa nu le citea nimeni. Ce nu-și putea explica era o senzație necunoscută de căldură care îl invada în partea de sub curea
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
și copiii, care, spre deosebire de ce știa Istrate, nu s-au bătut, nu au scâncit și chiar cel mic, de doi anișori, mânca fără să dea pe el. La sfârșit spuseseră „sărut-mâna pentru masă“, iar ghindocul îl pupă pe „tăticu“ pe obraz, ungându-l cu grăsime, ceea ce îi produsese lui „tăticu“ o lacrimă la fiecare ochi. În timp ce Istrate era tratat ca un pașă și se familiariza cu oamenii și locurile, o mașinărie bine condusă, foarte silențioasă, derula evenimentele în sensul dorit, deci
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
caii și cum este acolo. - Când? - Eu știu? Luni după amiază de exemplu. - Vom vedea ce va fi luni și dacă Ștefan are timp. În principiu nu am nimic împotrivă. - Vino să te pup. Înmoa, o pupă ea zgomotos pe obraz, alintându-se ca o copiliță. - Stai mai departe de mine. Cred că am răcit în mașină cât am stat cu fereastra deschisă. M-a tras curentul. Mai bine îl rugam pe Ștefan să dea drumul la aerul condiționat. Simt cum
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
ca un copil în somn, se ruga și se zvârcolea în pat. Nu putea să scape de sub greutatea lui Viorel care îi supunea cu forța corpului său. Îi simțea răsuflarea fierbinte pe față. Cu limba sa aspră o rănea pe obraji, încercând să o sărute. Se trezi brusc din coșmar. Era toată transpirată și speriată, iar peste ea stătea pisica, care venise să se ceară afară cum făcea de obicei noaptea. Îi venea să o sărute de bucurie că nu era
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
Era toată transpirată și speriată, iar peste ea stătea pisica, care venise să se ceară afară cum făcea de obicei noaptea. Îi venea să o sărute de bucurie că nu era Viorel, ci doar pisicuța sa, care o lingea pe obraz. Parcă nici nu mai avea curajul să se culce la loc, după ce a deschis ușa să iasă pisica afară. Îi era teamă să nu-i revină coșmarul. Doamne ce a putut visa... Cum să o omoare? Mai ales pe Mircea
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
alții cum se distrează. Valentina, după un tur printre dansatori și-a descoperit colegul într-un colț unde se întreținea cu alți băieți din același sat cu el. Bucuria întâlnirii a fost manifestată de amândoi prin îmbrățișări și pupături pe obraji. Desigur că Valentina era cea cu inițiativa, doar ea îl invitase pe tânăr la bal. Eleonora era nervoasă. La început nu reușise să-și descopere iubitul printre dansatori, când la un moment dat l-a observat în brațele altei fete
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
o să pleci La fel de nepătrunsă, la fel de-mbietoare, O insulă ciudată cu drumuri și poteci Ce nu duc nicăierea sărmana mea plimbare.”( Poem) Adesea intimitatea afectivă devine tulburătoare când iubita este asociată umbrei nemiloase a morții: „O, dacă moartea ar avea paloarea Obrajilor tăi dragi, înfiorarea Buzelor tale umede și calde M-aă învoi în unda-i să mă scalde.”( O, dacă moartea...) O altă față a poeziei lui Radu Stanca este aceea a solidarității cu idealurile colective, sau orfismul fascinant al forțele lui
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
Iubirii: • Fiecare Cer angelic vădit îmbujorat, pregătește princiara Caleașcă de Aur, aleasă să poarte Mirii luminii ce și-au brodat taina trăirii lor dragi în legământul de șoaptă plin de azur. • Fiecare zâmbet de Soare pune fiorul lui șegalnic în obrajii catifelați de trandafir ai frumoaselor și invincibilelor Amazoane dace. • Fiecare Nour călător poartă în caierul său de nea, Dorul din care se toarce Iubirea, această Maramă celestă a sufletului dumnezeiesc. • Fiecare legănare a Lunii e ca o unduire serafică, ca
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
dragoste sinceră, aprofundată de un devotament deosebit al unuia față de celălalt. Asistența încântată de această apariție neașteptată, începu să aplaude intrarea sa în incinta barului, de parcă au văzut o vedetă de la Hollywood pășind pe covorul roșu la decernarea premiilor Oscar. Obrajii fetei s-au îmbujorat de plăcere. În sufletul său exista o mare satisfacție și în același timp uimire, iar în cea a familiei o mare mândrie. Nu au dat niciodată importanță impactului fiicei lor în societate așa cum era acum, îmbrăcată
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
de prietenie. Fata îi înmână un pachețel și îl sărută pe colțul gurii. Îmbarcați amândoi în limuzină, prima grijă a lui Cris a fost să se uite în oglindă ca nu cumva să-i fi rămas urme de ruj pe obraz. Neobservând nimic, porni motorul mașinii și demară spre oraș. Era atent la circulația din ce în ce mai aglomerată odată cu înmulțirea autovehiculelor, dar privirea îi era atrasă ca un magnet spre picioarele fetei, neacoperite de scurtimea rochiței ce o purta, cu toate că încerca să mai
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
prezenți când îl felicitau îi și înmânau cadoul, singura care nu mai avea cadoul în mână era Andrada, care i-l dăduse în timpul urcării în mașina. De aceea a vrut să fie și ultima și după ce l-a sărutat pe obraz îmbrățișându-l timid, l-a luat de mână și l-a tras puțin mai departe de grupul compact din jurul familiei sale, dorind să-i facă o urare personală și să poarte prima discuție cu cel de care era invitată la
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
băț de prăjină. Era atât de aproape de semnul destinului, încât bătrânul avu timp doar să-și ridice mâinile pe piept, să-și încleșteze degetele unele întraltele, să respire adânc de trei ori, în timp ce două lacrimi simetrice i se prelingeau pe obrajii dezgoliți de carne, dar luminați îndeaproape de nouă lumânări tremurânde... Referință Bibliografică: CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂȚ DE PRĂJINĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1091, Anul III, 26 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
a luat de mână pe mine și pe mama a îmbrățișat-o spunându-i: «Mămica mea, mi-ai adus surioara înapoi și tu te-ai întors cum mi-ai promis! Îți mulțumesc!». În acel moment am văzut o lacrimă pe obrazul mamei și am înțeles de ce m-a luat cu ea. Nu știam cum să facem să-i comunicăm Mariei că trebuie să plecăm. Nu a fost nevoie, ea a înțeles imediat și s-a desprins cu greu de noi, făcându
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
analizat starea fetei și când a aflat și motivele ce au adus-o în această stare, i-a făcut o injecție intravenoasă de întărire, care a început în câteva minute să-și facă efectul. A mai adus puțină roșeață în obrajii pământii ai pacientei sale matinale. Cum fata și-a revenit din starea de șoc și inginerul șef Tudorache putea să comunice cu ea, au părăsit dispensarul și au revenit la gospodărie. Aici a dat dispoziție ca un camion să se
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
mai contează poveștile se repetă gândurile se repetă omul este o mașină care merge în gol plinul rămâne undeva la final când din el răsar rădăcinile anilor goi în ei el nu mai este decât amintire sau palidă mângâiere pe obrajii copilei cu ochii din cărbunele acestei ierni în care a dansat dansează și poate va dansa cu șerpii nu-mi promit să scriu vesel voi scrie cum sunt în secunda creației am mai spus: sunt actor prost și de câte ori apar
CAUT UN PORTATIV LIZIBIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350043_a_351372]
-
Mă-ntreb fără cuvinte, ce s-a întâmplat? Cum de ai trecut al Veșniciei prag? Aduceri aminte răscolesc în suflet Jarul neputinței sufletul mi-l arde. Mama mi-a rămas, acum, s-o ocrotesc Lacrima să-i șterg, când pe obraz îi cade. Odihnește-n pace, în lumea Veșniciei! Te vom purta cu noi, în suflet și în gând Uniți vom fi pe Lumea, în care-acum te afli, Când Timpul va sosi, să ne ia... pe rând. In amintirea ta, Tătic
ODIHNEȘTE ÎN PACE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350084_a_351413]
-
simt fericiți când mai sunt vizitați De un fiu sau o fică...de vecini sau de frați... Să le-ntindem o mână cât încă-i avem... În ochi să-i privim cât încă putem... Să le dăm un sărut pe obrazul slăbit Căci doar pentru noi au muncit și-au iubit! Cine n-are părinți și-ar dori să mai poată Să-i vadă din nou așteptându-i la poartă Să le-asculte suspinul și glasul duios Vorbind despre cer...despre
DOR DE MAMA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350065_a_351394]
-
nimeni la durere și să nu fie singur nimeni la fericire. Căci, într-un trup nu poate să doară un picior, iar capul să se destindă senin, nu pot lăcrima ochii și surâde gura, nu poate fi inima rănită și obrazul vesel, nu poate cădea speranța iar optimismul să debordeze, nu poate suspina sufletul iar gândul să zboare...! Actorii sunt de partea inimii trupului acestuia omenesc, prin natura funcției lor relaționare. De fapt, actorii sunt chiar inima, într-un sens, iar
NAE ALEXANDRU. REGULA OMULUI DE OMENIE ŞI ARTISTULUI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350091_a_351420]
-
mirosind a flori de tei, Amintește de veșnice primăveri. Pe fata de o frumusețe rară O-nfioară tot ce o-nconjoară, Fată simplă și modestă, Dorul ei și-l manifestă, Neștiutoare de multă carte, De greutăți a avut destulă parte. Cu obraji îmbujorați de-al iernii frig, Se uită-ndelung la al lumânării pâlpâit, Își are privirea fixată, Căldura de sufletu-i e emanată. Cu ochii ei albaștri-azur, Nu are nevoie de abajur, Regăsindu-și pacea interioară, Văzându-și toată viața de-
MELANCOLICA de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350098_a_351427]
-
lacrimile după clipele pierite în neantul Timpului. Degeaba ne privea îndurerat, reproșându-ne că în toate zilele vieții lui ne-a dăruit atâtea clipe de fericire, de bucurii, atâtea dorințe împlinite, atâtea... Nepăsarea planetară îl sfida și îi arunca în obraz cioburi de pahare sparte, îl lovea în moalele capului cu petarde asurzitoare, îl șfichiuia cu pocnete de bice și chiuituri de bucurie. Se veseleau că el, generosul care dăduse atâtea zile acestor obraznici nerecunoscători, pleacă, dispare în neant...Răutăcioșii nerecunoscători
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
-ți m-ating cu șoapte fine - fior din rouă nepierdut. Îmi rog iubirea-n trup să înnopteze, îmi picure în suflet zori, pe pleoape netrezite Soare-așeze, să-mi guști sfiala, să m-adori. O lacrimă, cât un surâs, iubire, pe-obrazul dimineții blând, sărută clipa vieții cu uimire și-mi pune stavilă pe gând. Îți murmur numele-n silabe frânte, te chem timid și te dezmierd, te strâng dorind ca brațele să-ncânte și trupul tău, să nu îl pierd. Mă
IUBINDU-TE... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350116_a_351445]
-
Acasa > Impact > Relatare > CÂND CUMPLITUL DEVINE LAIT MOTIV Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Lacrima își face drum pe obraji, în inimă și iarăși sunt nopți de gânduri sfâșietoare neterminate. Ochii mi-i opresc pe lună și am impresia că Sfinxul s-a născut din privirea mea. Cumplit! Abia când se anunță zorii prin vreun cocoș mai exact decât ceasul
CÂND CUMPLITUL DEVINE LAIT MOTIV de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350137_a_351466]
-
m-a țintuit în loc, dar nu în acela cu stejari și flori. Au dispărut păsările și nu mai este cântec. Nu mai curge izvorul și se moare de sete. Cumplit! Parcă răsfoiesc o carte plină cu amintiri dureroase. Ating un obraz catifelat și-mi place, privesc doi ochi superbi și simt bucurie, țin în mâna mea o altă mână și-i netezesc asperitățile și cad în genunchi. Mă trezesc și este cumplit! Cum să uit că moartea vine fără veste? Și
CÂND CUMPLITUL DEVINE LAIT MOTIV de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350137_a_351466]