5,742 matches
-
pe sobe cu combustibil solid: [eta](sobe) = 0,50 Anexă ÎI.5.A Caracteristicile termofizice echivalente ale materialelor care intră în componență elementelor de construcție opace afectate de punți termice 1. Conductivitatea termică În cazul elementelor de închidere de tip omogen conductivitatea termică echivalentă se determina cu relația: f2δ este grosimea materialului omogen, în m; f2δ(i) este grosimea stratului de protecție/finisaj (tencuiala), în m; R' este rezistență termică corectata a elementului de închidere, în mpK/W; R(și) este
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
A Caracteristicile termofizice echivalente ale materialelor care intră în componență elementelor de construcție opace afectate de punți termice 1. Conductivitatea termică În cazul elementelor de închidere de tip omogen conductivitatea termică echivalentă se determina cu relația: f2δ este grosimea materialului omogen, în m; f2δ(i) este grosimea stratului de protecție/finisaj (tencuiala), în m; R' este rezistență termică corectata a elementului de închidere, în mpK/W; R(și) este rezistență termică superficială la fața adiacenta mediului interior, în mpK/W; R
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
grosimea straturilor de material altele decât stratul termoizolant, în m; lambda(i) este conductivitatea termică a straturilor de material altele decât stratul termoizolant, în W/(mK). Restul notațiilor se păstrează că și în cazul 1. 2. Densitatea Elemente de închidere omogene: M ── - Σ δ(i) * rho(i) . A i rho = ─────────────────────── ( A.3) δ în care: δ(i) este grosimea stratului de finisaj/protecție, în m; δ este grosimea stratului de material omogen, în m; A este aria suprafeței de transfer de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
și în cazul 1. 2. Densitatea Elemente de închidere omogene: M ── - Σ δ(i) * rho(i) . A i rho = ─────────────────────── ( A.3) δ în care: δ(i) este grosimea stratului de finisaj/protecție, în m; δ este grosimea stratului de material omogen, în m; A este aria suprafeței de transfer de căldură, în mp; rho(i) este densitatea stratului de material de finisaj/protecție, în kg/mc; M este masă totală a elementului de închidere, în kg. Elemente de închidere neomogene (multistrat
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
masă totală a elementului de închidere, în kg. Elemente de închidere neomogene (multistrat): M ── - Σ δ(i) * rho(i) . A i rho(iz) = A.4) δ(iz) în care notațiile sunt cele anterioare 3. Căldură specifică masică Elemente de închidere omogene: ┌ ┐ │Σ M(j) * c(j) - Σ M(i) * c(i)│ └j i ┘ ─────────────────────────────────── . A.5) M ── - Σ δ(i) * rho(i) A i în care: M(j) este masă fiecărui strat de material din structura reală, în kg; c(j) este
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
mai puțin cel din stratul termoizolant, în J/(kgK); (ro)(i) este densitatea fiecărui material din straturile paralele mai puțin cel din stratul termoizolant, în kg/mc. Anexă ÎI.5.B Transformarea unei structuri neomogene (multistrat) într-o structură echivalentă omogena. Metodă aproximativa Simbolul "M" semnifică structura echivalentă modificată. Restul indicilor se referă la structura reală multistrat. Structura echivalentă omogena este caracterizată de o succesiune de straturi ale căror proprietăți termofizice sunt identice, respectiv lambda(M), rho(M), c(M). Straturile
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
puțin cel din stratul termoizolant, în kg/mc. Anexă ÎI.5.B Transformarea unei structuri neomogene (multistrat) într-o structură echivalentă omogena. Metodă aproximativa Simbolul "M" semnifică structura echivalentă modificată. Restul indicilor se referă la structura reală multistrat. Structura echivalentă omogena este caracterizată de o succesiune de straturi ale căror proprietăți termofizice sunt identice, respectiv lambda(M), rho(M), c(M). Straturile reale sunt caracterizate de valorile lambda(j), rho(j), c(j). - Conductivitatea termică echivalentă lambda(M) se determina cu
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
δ(j) Σ ─────────── j lambda(j) în care: δ este grosimea oricărui strat de material din structura, în m; lambda(j) este conductivitatea termică a straturilor de material cu valorile reale pentru materialele straturilor de finisaj/protecție din componența structurilor omogene, respectiv ale tuturor straturilor din structurile neomogene cu exceptia stratului termoizolant și cu valorile echivalente (determinate conform Anexei A.15.1) ale straturilor de material omogen din structurile omogene, respectiv ale stratului termoizolant din structurile multistrat, în W/mK: a(j
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
straturilor de material cu valorile reale pentru materialele straturilor de finisaj/protecție din componența structurilor omogene, respectiv ale tuturor straturilor din structurile neomogene cu exceptia stratului termoizolant și cu valorile echivalente (determinate conform Anexei A.15.1) ale straturilor de material omogen din structurile omogene, respectiv ale stratului termoizolant din structurile multistrat, în W/mK: a(j) este difuzivitatea termică a materialului din fiecare stat "j" determinată cu relația: lambda(j) a(j) = ─────────── [mp/s] (B.2) rho(j)*c(j) în
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cu valorile reale pentru materialele straturilor de finisaj/protecție din componența structurilor omogene, respectiv ale tuturor straturilor din structurile neomogene cu exceptia stratului termoizolant și cu valorile echivalente (determinate conform Anexei A.15.1) ale straturilor de material omogen din structurile omogene, respectiv ale stratului termoizolant din structurile multistrat, în W/mK: a(j) este difuzivitatea termică a materialului din fiecare stat "j" determinată cu relația: lambda(j) a(j) = ─────────── [mp/s] (B.2) rho(j)*c(j) în care ro(j
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
j) a(j) = ─────────── [mp/s] (B.2) rho(j)*c(j) în care ro(j) și c(j) sunt densitatea și căldura specifică masică a straturilor de material din structura reală (cu valori echivalente după caz ale stratului de material omogen și ale stratului de termoizolație). Valorile echivalente ro(M) și c(M) ale structurii omogene echivalente se aleg arbitrar (se recomandă să fie ale unui material real de construcție). - Grosimea echivalentă a fiecărui strat de material omogen corespunzător fiecărui strat
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
și c(j) sunt densitatea și căldura specifică masică a straturilor de material din structura reală (cu valori echivalente după caz ale stratului de material omogen și ale stratului de termoizolație). Valorile echivalente ro(M) și c(M) ale structurii omogene echivalente se aleg arbitrar (se recomandă să fie ale unui material real de construcție). - Grosimea echivalentă a fiecărui strat de material omogen corespunzător fiecărui strat de material real se determina cu relația: ┌lambda(M) rho(j) * c(j)┐^0,50
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
stratului de material omogen și ale stratului de termoizolație). Valorile echivalente ro(M) și c(M) ale structurii omogene echivalente se aleg arbitrar (se recomandă să fie ale unui material real de construcție). - Grosimea echivalentă a fiecărui strat de material omogen corespunzător fiecărui strat de material real se determina cu relația: ┌lambda(M) rho(j) * c(j)┐^0,50 δ(M(j)) = δ(j) *│─────────── * ───────────│ (B.3) └lambda(j) rho(M) * c(M)┘ - Difuzivitatea termică a materialului din care este confecționata structura
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
corespunzător fiecărui strat de material real se determina cu relația: ┌lambda(M) rho(j) * c(j)┐^0,50 δ(M(j)) = δ(j) *│─────────── * ───────────│ (B.3) └lambda(j) rho(M) * c(M)┘ - Difuzivitatea termică a materialului din care este confecționata structura omogena echivalentă se determina cu relația: lambda(M) a = ─────────── (B.4) rho(M)*c(M) Anexă ÎI.5.C Temperatura exterioară de referință modificată a unui element de închidere opac adiacent mediului exterior Temperatura exterioară de referință este proprie transferului de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
k", în W/mp; α(e) este coeficientul de transfer de căldură superficial către mediul exterior, în W/(mpK); 2α este coeficientul de absorbție a radiației solare; Coeficientul de absorbție a radiației solare depinde de culoarea și starea (netedă sau omogena) suprafeței elementului de construcție opac. C(u(k)) este coeficientul de umbrire a planului orientat "k" (se poate utiliza valoarea zilnică constantă). Temperatura exterioară de referință modificată a unui element de închidere opac adiacent mediului exterior se determina cu relația
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
relația: δ(M) R = R(și) + R(se) + ───────── (C.3) lambda(M) în care: lambda(M) este conductivitatea termică a materialului din structura echivalentă (conform Anexă ÎI.5.B), în W/(mK): δ(M) este grosimea structurii realizată din material omogen echivalent (conform Anexă ÎI.5.B), în m. Densitatea de flux termic la suprafață interioară a elementului exterior opac cu azimut "k" se determina cu relația: q(k)[ț(j)] = q(k)[ț(j-1)] * exp[A(1) * Delta(ț)] + B
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
sau 25°C, valoarea puterii calorifice superioare astfel determinată se corectează ținând cont de factorul de corecție specificat în SR ISO 13443:2000. ... 7.21. (1) Zona de calitate gaze (ZCG) reprezintă zona pentru care calitatea gazelor naturale se considera omogena și constantă pentru o perioadă determinată de timp, alimentată prin una sau mai multe SRM-uri sau panouri de măsurare, prin SNT sau direct de la producători. Pentru fiecare ZCG se aloca lunar o putere calorifica superioară. (2) ZCG sunt propuse
REGULAMENT din 30 noiembrie 2006 de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate pe piaţa angro. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183545_a_184874]
-
mai reprezentativă posibil și să fie descrisă și documentată complet. 4.5. Metoda de prelevare de probe pentru produsele derivate și alimentele combinate 4.5.1. Produsele derivate cu dimensiunea particulei foarte mică, de exemplu făină, unt de arahide (distribuire omogenă a contaminării cu aflatoxină) Numărul de probe elementare; 100; pentru loturi de sub 50 tone, numărul de probe elementare este de la 10 la 100, depinzând de masa lotului (a se vedea tabelul 3). Tabelul 3. Numărul de probe elementare ce se
ORDIN nr. 617 din 30 august 2006 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 1.050/97/1.145/505/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182720_a_184049]
-
forma în care este comercializat produsul. În cazul produselor lichide în vrac, lotul trebuie să fie amestecat cu atenție, pe cât posibil fără să fie afectată calitatea produsului, manual sau mecanic imediat înainte de prelevarea de probe. Astfel se asigură o distribuție omogenă a aflatoxinei M1 la nivelul lotului. În acest caz este suficient să se preleveze trei probe elementare dintr-un lot care ulterior vor forma proba globală. Probele elementare, care ar putea fi frecvent o sticlă sau un ambalaj, trebuie să
ORDIN nr. 617 din 30 august 2006 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 1.050/97/1.145/505/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182720_a_184049]
-
produsele în cauză sunt comercializate. În cazul produselor lichide în vrac, lotul trebuie amestecat cu atenție, cât mai bine posibil, astfel încât să nu afecteze calitatea produsului, manual sau mecanic, imediat înainte de prelevarea probelor. În acest caz, se asigură o distribuție omogenă a ochratoxinei A și a patulinei la nivelul întregului lot. În acest caz este suficient să se preleveze trei probe elementare dintr-un lot pentru a forma proba globală. Probele elementare, care ar putea fi frecvent o sticlă sau un
ORDIN nr. 617 din 30 august 2006 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 1.050/97/1.145/505/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182720_a_184049]
-
de probe elementare ce se prelevează dintr-un lot sunt prezentate în tabelul 1. În cazul produselor lichide lotul se amestecă, cât de mult posibil, prin mijloace manuale sau mecanice imediat înainte de prelevarea probelor în acest caz, se asigură distribuția omogenă a patulinei într-un lot dat. De aceea, este suficient să se preleveze trei probe elementare dintr-un lot pentru a forma proba globală. Probele elementare trebuie să aibă mese similare. Masa unei probe elementare trebuie să fie de cel
ORDIN nr. 617 din 30 august 2006 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 1.050/97/1.145/505/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182720_a_184049]
-
mai reprezentativă posibil și să fie descrisă și documentată complet. 4.5. Metoda de prelevare de probe pentru produsele derivate și alimentele combinate 4.5.1. Produsele derivate cu dimensiunea particulei foarte mică, de exemplu făină, unt de arahide (distribuire omogenă a contaminării cu aflatoxină) Numărul de probe elementare; 100; pentru loturi de sub 50 tone, numărul de probe elementare este de la 10 la 100, depinzând de masa lotului (a se vedea tabelul 3). Tabelul 3. Numărul de probe elementare ce se
ORDIN nr. 264 din 12 septembrie 2006 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 1.050/97/1.145/505/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182726_a_184055]
-
forma în care este comercializat produsul. În cazul produselor lichide în vrac, lotul trebuie să fie amestecat cu atenție, pe cât posibil fără să fie afectată calitatea produsului, manual sau mecanic imediat înainte de prelevarea de probe. Astfel se asigură o distribuție omogenă a aflatoxinei M1 la nivelul lotului. În acest caz este suficient să se preleveze trei probe elementare dintr-un lot care ulterior vor forma proba globală. Probele elementare, care ar putea fi frecvent o sticlă sau un ambalaj, trebuie să
ORDIN nr. 264 din 12 septembrie 2006 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 1.050/97/1.145/505/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182726_a_184055]
-
produsele în cauză sunt comercializate. În cazul produselor lichide în vrac, lotul trebuie amestecat cu atenție, cât mai bine posibil, astfel încât să nu afecteze calitatea produsului, manual sau mecanic, imediat înainte de prelevarea probelor. În acest caz, se asigură o distribuție omogenă a ochratoxinei A și a patulinei la nivelul întregului lot. În acest caz este suficient să se preleveze trei probe elementare dintr-un lot pentru a forma proba globală. Probele elementare, care ar putea fi frecvent o sticlă sau un
ORDIN nr. 264 din 12 septembrie 2006 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 1.050/97/1.145/505/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182726_a_184055]
-
de probe elementare ce se prelevează dintr-un lot sunt prezentate în tabelul 1. În cazul produselor lichide lotul se amestecă, cât de mult posibil, prin mijloace manuale sau mecanice imediat înainte de prelevarea probelor în acest caz, se asigură distribuția omogenă a patulinei într-un lot dat. De aceea, este suficient să se preleveze trei probe elementare dintr-un lot pentru a forma proba globală. Probele elementare trebuie să aibă mese similare. Masa unei probe elementare trebuie să fie de cel
ORDIN nr. 264 din 12 septembrie 2006 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 1.050/97/1.145/505/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182726_a_184055]