3,785 matches
-
ale văilor și pe clinurile dealurilor cu puțin soare. Exploatarea sistematică a pădurilor a început în jurul anului 1950 de către societatea româno-sovietică în condiții dificile, cu forță de muncă redusă și sezonieră, cu mijloace de muncă precare, până în 1955. Locuri de pășunat și păduri bogate în jir (fructul fagului) fiind suficiente, creșterea animalelor-oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi și cai a fost nu doar o ocupație lesnicioasă ci și de mare folos. În anul 1957 au fost înființate întovărășiri zootehnice, tpzuri
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
a avut și cosecințe pozitive: a fost construită o rețea de drumuri sporind nivelul de viață al locuitorilor. În prezent se ocupă de exploatarea și comercializarea lemnelor pentru foc și destinații industriale, patru societăți comerciale cu 19 angajați. Locuri de pășunat și păduri bogate în jir fiind suficiente, creșterea animalelor - oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi, căi, a fost nu doar o ocupație lesnicioasa ci și de mare folos. În anul 1957 au fost înființate întovărășiri zootehnice, forme de organizare socialistă
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
pășuni și fânețe pe linia de cea mai mare pantă, în dorința de a scurta distanțele. Toate acestea se datorează și fărâmițării terenurilor după aplicarea Legii Fondului Funciar și au ca efect o degradare accentuată a solurilor. În cazul pășunilor, pășunatul excesiv pe terenurile în pantă a provocat modificarea profilului de sol și a proprietăților fizice în orizontul superior prin eroziune și tasare. În zonă au fost executate lucrări de îmbunătățiri funciare (sisteme de irigație, lucrări de drenaj, terasare și combaterea
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
reprezentata prin : asociații de plante xerofile dintre care amintim : Festuca valesiaca (păiuș), Andropogon ischaemum (bărboasă), Stipha joannis (colilie), Artemisia austriaca (pelin), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui). În prezent pajiștile naturale sunt din ce în ce mai rare ca urmare a artificializării pajiștilor, cât și datorită pășunatului intensiv, nerașional, in sensul numărului mare de animale pe unitate de suprafață, precum și folosirea pășunatului în perioadele umede sau primăvara devreme. În zonele cu eroziuni avansate și cu expoziții însorite sunt întâlnite specii de tipul Andropogon, în asociații cu alte
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Stipha joannis (colilie), Artemisia austriaca (pelin), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui). În prezent pajiștile naturale sunt din ce în ce mai rare ca urmare a artificializării pajiștilor, cât și datorită pășunatului intensiv, nerașional, in sensul numărului mare de animale pe unitate de suprafață, precum și folosirea pășunatului în perioadele umede sau primăvara devreme. În zonele cu eroziuni avansate și cu expoziții însorite sunt întâlnite specii de tipul Andropogon, în asociații cu alte specii de graminee, în general pe locuri sărăcite în humus. Pe solurile interzonale de tipul
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
păioase, carpenul, salcâmul, parul sălbatic, plopul, păducelul etc. Pajiștile în general sunt cultivate cu ierburi din categoria păiușului și a coliliei cu predominanță ierburile din categoria păiușului. O mare parte a pajiștilor este degradată datorită alunecărilor de teren și a pășunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase se întâlnește vegetația specifică alcătuită din iarba sărată, limba peștelui și altele. Fauna este specifică vegetației de silvostepă fiind reprezentată în special prin rozătoare ca: popândăul, cățelul de pământ, șoarecele de stepă, șobolanul de câmp, iepuri
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
istorice. Așezările rurale au evoluat în principal sub acțiunea factorilor social - economici, dar s-au dezvoltat și sub influența mediului natural, a localizării în raport cu posibilitățile de alimentare cu apă, cu existența unor resurse (lemn, piatră, loc de cultivat și de pășunat), a unor microclimate de adăpostire, a terenurilor prielnice pentru extinderea vetrelor, etc. Dovezile identificate pe teritoriul comunei Todireni atestă vechimea acestei așezări. În urma săpăturilor arheologice efectuate pe teritoriul comunei s-au descoperit urme ale culturii materiale din cele mai vechi
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. Vegetația este specifică de câmpie. Marea majoritate a terenurilor sunt ocupate de culturi agricole, iar o mică parte sunt izlazuri folosite pentru pășunat. Exceptând terenurile cultivate, habitatele întâlnite sunt de tip ruderal. În lunca râului Călmățui, ca și pe văile fără scurgere permanentă, se întâlnesc terenuri, pajiști si mlaștini sărăturate panonice si ponto-sarmatice, cu o vegetație moderat până la slab halofilă. Fauna de nevertebrate
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
o constituie lunca râului Călmățui (zona Filiu-Lișcoteanca), formată din soluri halomorfe de tipul solonceacurilor, soluri sărăturoase datorate existenței unei pânze de ape freatice cu mineralizare ridicată, la adâncime foarte mică (1-1,5 m). Aceste suprafețe sunt folosite în special pentru pășunat. În a doua parte a anilor 1960 pe teritoriul comunei au fost descoperite importante zăcăminte de petrol și gaze naturale (gaze asociate) în perimetrele Bordei Verde-Est, Bordei Verde-Vest, Lișcoteanca și Filiu. Exploatarea acestora a contribuit la dezvoltarea generală a zonei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
satul ajunge să fie dat prin donații succesive către nobili mărunți, nu mai puțin de 31 de proprietari nobili de origine maghiară. Satul este iobăgit. Au loc defrișări masive pentru extinderea suprafețelor agricole lucru care a redus substanțial suprafețele de pășunat. Gospodării țărănești au împânzit locurile și urmele trudei lor de veacuri se mai văd și azi prin răzoarele ce se întind peste tot pe Maotea, coborând pe la Pilei, Motrici, Rupturi, Solnici, Motroapa, Poieni și Gropi pe de altă parte venind
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
zona era înpădurită, primi locuitori ai satului foloseau o tehnică prin care curățau scoarță copacilor care în timp se uscau și apoi erau tăiați iar locurile rămase astfel libere erau utilizate pentru cultivarea cerealelor necesare traiului sau că locuri de pășunat. Localitatea este situată în partea nord est a județului Sălaj, la sud de Podișul Purcăreț - Boiu Mare - Jugrăsteni, într-un bazinet format de valea Săcăturii un mic afluent a râului Someș. Accesul rutier se face prin Băile Bizușa din drumul
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
50 hectare pregătite pentru cultura vitei de vie, orientare sud-est.. Una din marile resurse ale satului o reprezintă cele patru mari pășuni ale satului (Contenit, Coasta, La pădure și Dos) cu o suprafață totală de circa 250 hectare, care asigură pășunatul necesar la circa 2500 ovine și 500-600 cornute mari. În perioada 1700-1920 la nivelul satului au existat 3 mari ferme, din care două zootehnice și una de cultură vegetală și pescuit. În localitate există stufăriș, care se poate preta pentru
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
palatul prezidențial din piața centrală a noii capitale kazahe, Astana. Gumiliov a încercat să explice valurile de migrații ale nomazilor Eurasiei prin influența factorilor geografici, așa cum erau variațiile anuale ale radiației solare, care ar fi determinat suprafața pășunilor disponibile pentru pășunatul șeptelului. Conform acestor teorii, când pășunile de stepă se reduceau drastic, nomazii din Asia Centrală se strămutau în regiuni mai prielnice din Europa și China. Pentru a descrie modul în care ideile sale se aplică la evoluția etnosurilor, Gumiliov a introdus
Lev Gumiliov () [Corola-website/Science/300423_a_301752]
-
umană permanentă a perturbat mult ecosistemul izolat de soluri vulcanice în strat subțire și biodiversitatea deja redusă. Pădurile au fost exploatate masiv de-a lungul secolelor pentru lemne de foc și cherestea. Despădurirea, deteriorarea climei în timpul Micii Ere Glaciare și pășunatul excesiv al turmelor de oi importate de coloniști au produs o pierdere critică de sol vegetal în urma eroziunii. Astăzi, multe ferme au fost abandonate. Trei sferturi din suta de mii de kilometri pătrați ai Islandei sunt afectați de eroziunea solului
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
cu fost descoperite impresionante vestigii ale trecutului geologic îndepărtat al Pământului. Ele includ păduri pietrificate, urme fosile de dinozauri și cel mai mare meteorit din fier din lume Circa 70% din populația Namibiei trăiește din agricultură, constând în principal din pășunatul vitelor. Industria majoră a țării este mineritul. Bogăția de resurse minerale a țării include uraniu, diamante, metale neferoase și prețioase. Diamantele au început să fie extrase din Namibia de mai mulți ani, fiind acum principalele produse de export. Dar întrucât
Namibia () [Corola-website/Science/297899_a_299228]
-
și a soției sale, Sară, ferind-o du un astfel de ultraj și a întors totul spre binele lui Abraam. Întors în Canaan, să evite neînțelegerile și certurile cu nepotul său Lot (datorită turmelor numeroase și, legat de acestea, necesitatea pășunatului) Abraam i-a propus o despărțire pașnică, lăsându-l pe nepot să aleagă: a ales teritoriul Pentapoli (cele Cinci Cetăți: Sodoma, Gomora, Țoar, Adma și Țeboim). Încă odată cu acea ocazie, Dumnezeu a reînnoit promisiunile sale (cf. Gn 13,14-17). După ce
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
satul Stâna de Jac. Dela Jurteana hotarul se suie pe Vârful Dealului (414 m) (cunoscut și ca Dealul Rușilor), coborând prin pădure spre Valea Stânii (hotarul cu Chichișa). La hotarul de sud se află Delnița, locul folosit de stâneni pentru pășunat. Deasupra Delniței, pe cumpăna de ape dintre Stâna și Valea Ciumărna, se află hotarul cu comuna cu același nume. În general el urmează șoseaua europeană ce leagă orașul Cluj de Zalău, pe la Popasul Romanilor. De la Popasul Romanilor, în sus (pe lângă
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
numărului de turiști mai ales în perioada caldă. Vulnerabilitatea ariei naturale se datorează mai multor factori umani; astfel: drumul național DN66 ce străbate o parte a parcului, turismul necontrolat (campare în locuri neamenajate, poluare cu resturi menajere, zgomot), braconajul, pescuitul, pășunatul, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole și practicarea sporturilor extreme (mountain-bike, zbor cu
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
Nou, nu a fost folosită ca un animal de povară până în perioada târzie. De asemenea, există dovezi care sugerează că elefanții au fost utilizați pentru scurt timp, în ultima perioadă, dar în mare măsură abandonați din cauza lipsei de teren pentru pășunat. Câinii, pisicile și maimuțele erau animale de companie comune, în timp ce animalele de companie mai exotice importate din inima Africii, cum ar fi leii, erau rezervați pentru nobili și curtea regală.Herodot observa că egiptenii au fost singurii oameni care creșteau
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
etajul alpin cuprinde plaiurile Neteda și Scânteia, cu pajiști înierbate cu țepoșică, păiușul roșu, și iarba mieilor, printre care crește afinul, jnepenul și mușchiul de turbă. Aici doar ursul se încumete să ajungă vara, când turmele de mioare urcă la pășunat. Istoricul localității este atestat din punct de vadere arheologic încă din epoca de început a bronzului (circa 2500-2000 ani î.H.). Astfel, în punctul Cârlige de la baza muntelui Cacova a fost descoperit întâmplător un topor de aramă cu gaură de
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
Terenurile degradate ocupă mici porțiuni de-a lungul râului Dâmbovnic, râu ce se găsește situat pe latura de est a localității și în locurile mlăștinoase situate pe vechiul curs al acestuia, cea mai mare parte fiind incluse în suprafețele pentru pășunat. Fiecare dintre proprietarii de pământ încearcă să realizeze producții cât mai bune, atât din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ. Munca lor este sprijinită din plin de existența unor tractoare și mașini agricole, care depășesc acum numărul de
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
de fonduri, lucrările nu s-au executat. În septembrie 1849 Departamentul Lucrărilor Publice constata că dezvoltarea parcului continuă să fie deficitară: zona încă nu era împrejmuită, iar arborii nu fuseseră plantați, motive pentru care localnicii începuseră să folosească zona pentru pășunatul animalelor. Aceste evenimente au determinat municipalitatea să solicite o împrejmuire temporară, urmând să aloce fonduri pentru construirea unui gard adecvat. În ianuarie 1850 Wilhelm Rach menționa nevoile de însămânțare de primăvară ale grădinii: 600 de trandafiri din soiul cultivat la
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
un astfel de mediu nu sunt foarte favorabile. Totuși, în jur de 7800 de locuitori trăiesc din pădurit, mici ferme sau servicii legate de mediu. Deoarece solul este atât de dificil de cultivat, marea parte a pământului este folosită pentru pășunat. Regiunea Ardenilor include și Parcul Național Upper Sûre, o importantă zonă de conservare . La sud de Sûre Riverd, regiunea este cunoscută sub numele de Gutland. Ea acoperă puțin peste două treimi din țară. Terenul urcă și coboară lin cu o
Geografia Luxemburgului () [Corola-website/Science/302921_a_304250]
-
cetățenie austriacă care făceau negoț cu vitele, în fapt reînnoirea unui alt hrisov, iscălit de unchiul principelui, Ioan Nicolae Mavrocordat. Erau întărite, astfel, vechile privilegii și adăugate altele, printre care interdicția ca localnicii să perceapă armenilor chirii prea mari pentru pășunat sau să le producă alte neplăceri, iar ispravnicilor li se lua dreptul de a-i pedepsi personal pe armeni, urmând ca delincvenții să fie predați curții de judecată domnești, singura care îi putea sancționa. O dată de excepție în istoria de
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Gagarin, străzile 31 August 1989, Mitropolit Varlaam, București, M. Kogălniceanu, Alexe Mateevici, Vlaicu Pârcălab, Mihai Eminescu, Armenească, Vasile Alecsandri, Bulgară, Ismail ș.a. Sectorul Centru a fost înființat la începutul secolului al XIX-lea pe locul unor terenuri agricole și de pășunat. Documentele atestă aici unele vechi puncte de reper: Galbena - în regiunea actualei Universități de Stat, Șleahul Renilor (numit și Drumul Hânceștilor), Șleahul Tighinei sau al Căușenilor - orientate spre localitățile cu aceste denumiri. Ca unitate administrativ-teritorială în componența orașului Chișinău, sectorul
Centru (sector din Chișinău) () [Corola-website/Science/304715_a_306044]