4,413 matches
-
Elenă Nastase și soțul au ținut în secret decesul ei, ocupându-se de procedurile funerare, ieftin și rapid, prin incinerare la Crematoriul "Cenușă". Nici un alt nepot dintre ceilalți 4 ai Elenei Ciolan nu a știut nimic, nici macar despre dispariția ei pământeasca. Desigur, este o faptă imorală ,ilegală, condamnabila și nedemna aceea de a profita în defavoarea celorlalți frați ai Elenei Nastase, fostă Dragomirescu, care și ei ar fi avut, din punct de vedere juridic, acelasi drept de moștenire. Dar acesta este stilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
însuși, s-ar referi numai la antichitate. "Pentru ce întreaga istorie este spre laudă Romei?"12 Astfel s-a născut în Europa de Vest ideea potrivit căreia căderea Romei a marcat un punct de cotitură mult mai definitiv, cel puțin pentru cetatea pământeasca (civitas terrena ), decat a făcut-o Anul Unu. Petrarca a fost, de asemenea, un critic textual formidabil. El a lucrat pe textul lui Titus Livius, ajungând la concluzii importante și el a putut utiliza texte care au supraviețuit din timpul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
iubirea", nu cunosc "variata desfășurare de stări ale simțirii proprii sufletului omenesc". Eseistul își propune să urmărească astfel raportul dintre cele două spațialități umană și astrală în Luceafărul. Drama hyperionică rezultă din neputința schimbării unui "neconținut etern" într-un "conținut pământesc, dar extatic". De aici se ajunge la impasul de natură ontologică a timpului însuși: "impas în înțelesul că nici una dintre cele două formule, nici cea a timpului efemer, dar "fericit", specific condiției umane, nici timpul imuabil și etern, dar anistoric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de istoricitate, de culoare și vibrație existențială, prin lipsa participării afectuoase, duc la înțelegerea din perspectiva umană că sunt niște morți ("căci eu sunt vie, tu ești mort"). În Luceafărul, zice George Popa, se încearcă soluția unor antinomii efemeritate/veșnicie, pământesc/ceresc prin "sintetizarea celor două forme ontologice de tip: ieșirea dintr-o veșnicie imuabilă și trecerea către o eternitate în mișcare, adică spre o veșnicie care se poate autoneînnoi perpetuu prin infuzarea cu viață". Dar concluzia este că "cele două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
aceasta ne lămurește ea însăși:"Elementul principal al acestei noi interpretări îl realizează argumentarea tezei că cenzura ontologică între cele două lumi ale poemului, nu se legitimează, așa cum au presupus majoritatea eminescologilor de până acum, la granița dintre "o lume pământească" (a "fetei de împărat" și a lui Cătălin), pe de o parte, și lumea cealaltă, a Luceafărului (și a Demiurgului), pe de altă parte. Prin intenție expresă, cartea mea argumentează, dimpotrivă, cu o largă aparatură conceptuală, că lumile celebrului poem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mai cu samă, căci totdeauna trebuie să fie una care să aibă o înrâurire mai hotărâtoare, ne stimula și ne încălzea inima cu farmecul cuvintelor și al ochilor ei. Ei! Sunt mulți ani de când frumoasa femeie a trecut hotarul vieței, pământești, dar chipul ei mi-a rămas și acum în minte ca o plăcută vedenie din zorile tinereților mele. Acum eram dezlegat de orice rezervă față cu grecoteiul și hotarât pe luptă pănă în pânzele albe. Dar n-avurăm noi nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sclipitul stelelor, fosforescențile nopții produc pe luciul ei transparent adevărate feerii ce uimesc închipuirea. Frumoși sunt și munții cei mari cu formele lor fantastice, cu ghețarii, cu pădurile lor seculare, cu lacurile și cascadele lor, dar nici un spectacol de pe globul pământesc nu e mai măreț, mai impunător ca spectacolul mării. Cel puțin așa e impresiunea mea. Unde pot eu să descriu zguduirea ce simți când te afli pentru prima oară dinaintea acestei țări a naturii! E infinitul, eternitatea care ți se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rădice astfel de munți la așa colosală înălțime. Închipuiți-vă peste Carpații noștri alt rând de Carpați și veți avea abia altitudinea acestor munți. Sunt 37 de ani de când n-am mai pus piciorul în acea vale a marilor minuni pământești, și totuși mi-a rămas viu întipărită în memorie întreaga siluetă a munților ce o înconjoară cu vârfurile lor ascuțite cu boldul 200, care răsfrâng lumina soarelui în nenumărate nuanțe. Iar în fundul văiei, acolo unde se încheie cercul munților, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de un fel de bucurie pe care nu pot să o definesc, o bucurie, sau mai bine zicând, o stare de extaz, cum ar simți cineva, când, înzestrat cu aripi, s-ar vedea deodată plutind în sferile senine, deasupra păcătoșiilor pământești, ei bine, într-o astfel de stare sufletească anormală m-am întors acasă și, fără să vreu, luat de apa gândurilor, am luat și eu condeiul în mână și am început să scriu iute, iute, pe nerăsuflate, de m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Mare ne Întâmpină românul și prietenul său, calul. Calul mitologiei române nu e doar sfânt, dar și complex, complexitate care mă face să nu rezist tentației de a comenta, chiar dacă cu aspecte speculative. Anume, el are o dublă ipostază, chtoniană, pământească, respectiv uraniană, cerească. Primul, malefic, celălalt benefic; primul creat de Nefărtat, celălalt de Fărtat, adică de acele două forțe antagonice, similare chinezeștilor Yin și Yang, care au creat lumea. Este o confruntare fără Învinși și Învingători, adică veșnică; la fel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a trăi în adevăr și bine. Spiritul omenesc apare, așadar, într-una din viețile sale, ca o continuare a trăirilor din cursul vieților anterioare (cf. 10, p. 85). În consecință, explicația anumitor fenomene din viața omului trebuie căutată în viețile pămîntești anterioare; acestea hotărăsc destinul (Karma) din cursul unei vieți. În concepția lui Steiner, cursul vieții unui om, între naștere și moarte, este condiționat de trei factori: trupul supus legilor eredității mendeliene; sufletul supus destinului pe care omul și l-a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în special în opera de maturitate. Fragmentul cheie care l-a interesat în mod deosebit pe scriitor, a fost așa numita „săptămâna fierbinte”, pe baza căruia a scris povestirea Săptămâna patimilor și în care sunt descrise ultimile zile ale vieții pământești ale lui Iisus Hristos. Explicația acestui fragment apare în povestirile Studentul, Arhiereul și în alte povestiri ale anului 1890, în care vorbește despre legătura ce există între trecut și prezent: . Virtute și păcat Viața fiecărui creștin trebuie să fie o
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
religie și stat nu constituiau o chestiune de importanță majoră. Sultanul era în egală măsură conducătorul religios și politic al statului, cu toate conflictele cu ulema despre care am vorbit deja. Biserica ortodoxă combina și ea îndatoririle spirituale cu cele pămîntești. Mai mult, instituțiile creștine și musulmane ajunseseră la o înțelegere; ele nu au declanșat un război religios deschis una împotriva celeilalte. Ura ortodocșilor avea în general drept țintă mai curînd interferența catolică din afară decît cea musulmană din interior. În
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Apocalips pe care dezagregarea nucleară le poate oferi acestei nefericite omeniri fie amenințată de către Ucenicii Vrăjitoriei a se rostogoli, cu tot globul pămân tesc, În afara orbitei siderale, fie Îndrumată de Omul Provi dențial, mult așteptat, spre noi forme de existență pământească, scăpată, În sfârșit, de blestemul biblic al trudei de până acum prin negrele uzine și pe asprul Întins al ogoarelor. și-n zilele acelea și după suferința ceea, soarele se va Întuneca, luna nu va mai lumina, stelele vor cădea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai mirăm că generațiile ce urmară s au aruncat și ele, dezgustate de școală și speriate de decadentismul nostru, În brațele Gazetei Sporturilor, unde Învățară pe de-a rostul compunerea și valoarea echipelor de football de pe Întreaga suprafață a globului pământesc? O Întrebare pusă de mine, prin 1940, elevilor mei din clasa a VIII-a a liceului „Aurel Vlaicu“ mi-a arătat că nu citeau nici o revistă literară și nu știa nimeni unde este Academia Română. La același liceu am primit un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
funcționar de birou În laboratorul de analize medicale al doctorului G. Robin, acesta prieten - [erau] socialiști amândoi - cu tata și dascăl al vieții mele În multe privinți, dar mai ales În ce privește rezerva cu care trebuie să privim, Îndeobște, acele legături pământești zise sacre și inviolabile. Doctorul Gabriel Robin era un bărbat Înalt și spătos, un gros bonhomme cu bărbuță și privire insistentă aplicată la treburile cele mai mărunte, dar și la marile curente generoase ale timpului. Socialist Încă din tinerețea lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
neputințele acestuia de a fi măcar la nivelul de creație al primei sale tinereți. [...] Care psiholog literar al viitorului va analiza vreodată această dramă intimă și profundă a spiritului creator românesc, neputincios să urce peste o anume limită a vieții pământești, [limită] care, foarte adesea, prin alte părți, nu Înseamnă decât o etapă spre alte realizări ale maturităților depline? Dar o să-mi spuneți că Mihail Smolsky, semnând În literatură Sorbul, nu este chiar al nației noastre, cu fața lui scofâlcită, părul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rămânem cu brațele încrucișate și să ne prefacem că răul n-ar fi. Trebuie să intervenim... Lazarus zâmbește: -Ceea ce încă nu realizezi tu, Veniamin, este că noi existăm acum într-o altă ordine, într-un univers diferit de cel pământesc... -Diferit, diferit, dar nu fără legătură. Trebuie să găsim o legătură și trebuie măcar să le dăm un semn, să ne facem datoria, să-i avertizăm: e greșit, e pierzător, e inacceptabil ce se întâmplă. Trebuie să ne punem de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și să sperăm că vor găsi măcar ei mijloacele nimerite, ca râvnita clădire să nu lipsească României sine die!... PRIMUL TESTAMENT AL LUI GEORGE ENESCU În conformitate cu ultima dorință, inițiatorii MANIFESTULUI PENTRU ENESCU au avut în vedere și problema repatrierii rămășițelor pământești ale marelui muzician. Reproducem mai jos copia olografă a documentului, cu precizarea că la cererea soției, George Enescu a semnat pe patul de suferință alte două variante testamentare. CARMEN SYLVA CĂTRE GEORGE ENESCU ...Nu din întâmplare te-ai născut pe
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Dumnezeu să-i dea iertare și ușurință, să o așeze în ceata celor drepți și pe noi bunul Dumnezeu să ne păzească, să ne ajute în toate, să ne dea tot ce noi dorim, ca să putem trăi în această viață pământească. Iată că este mare jale și-i tare dureros că astăzi deținutului politic, patriotul Ilie Ilașcu nu i s-a permis să vină astăzi să-și conducă mama pe ultimul drum.” Vasile Nedelciuc, deputat: „Stimați Compatrioți, Doamnelor și Domnilor! Sunt
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
șlefuite sugerează că acesta este un loc foarte important. Trei ferestre trapezoidale ce privesc În depărtare, dincolo de rîu, tipice pentru arhitectura quechua, sînt identificate de Bingham cu ferestrele prin care frații Ayllus, din mitologia incașă, Își făceau apariția pe lumea pămîntească pentru a-i arăta poporului ales drumul spre Țara Făgăduinței. După părerea mea, argumentul e un pic cam tras de păr. Desigur, aceeastă interpretare a fost contestată de un mare număr de cercetători renumiți. De asemenea, există o dezbatere de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Liturghia înmormântării a fost celebrată de Pr. Mihai Dămoc în căsuța în care a locuit cel mort, iar înmormântarea a avut loc în cimitirul din Fundata, la care au luat parte un număr mare de preoți. După 7 ani osemintele pământești ale Pr. Anton Bișoc au fost deshumate la 28 mai 1968 și aduse la Hălăucești, satul său natal și puse alături de părinții săi. La reînhumarea osemintelor pământești la Hălăucești, a luat parte un mare număr de preoți și de credincioși
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
care au luat parte un număr mare de preoți. După 7 ani osemintele pământești ale Pr. Anton Bișoc au fost deshumate la 28 mai 1968 și aduse la Hălăucești, satul său natal și puse alături de părinții săi. La reînhumarea osemintelor pământești la Hălăucești, a luat parte un mare număr de preoți și de credincioși veniți din multe sate, așa cum merita acest curajos mărturisitor al credinței și fost Superior al Provinciei franciscane din Moldova, care a slujit la altarul Domnului peste 30
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de înfrânat, pentru care se cere luptă, se cere suferință! Dar trebuie să știm că Dumnezeu n-a făcut pe om pentru suferință. El l-a făcut pentru fericire. L-a creat pe Adam și l-a pus în raiul pământesc, unde i-a dat de toate. L-a înzestrat cu calități deosebite. N-avea să moară niciodată; n-avea să sufere nimic. Nici de frig, nici de căldură, nici de vreo boală. Dar Adam păcătuiește. Prin păcat își pierde toate
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tot acest timp mi-a fost călăuză, bucurie și îmbărbătare pe drumul presărat cu spini al vieții mele. Deo gratias! Pr. Anton Demeter Barticești, 14.03.1992 București - Lourdes jurnal de călătorie Tot ce ni se întâmplă în viața noastră pământească, se întâmplă prin dispoziția și cu permisiunea divină. Atunci când Dumnezeu ne încearcă cu boli sau nenorociri, el are în vedere niște scopuri pline de înțelepciune și bunătate, căci suferințele primite cu credință din mâna Domnului, devin pentru cei încercați prin
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]