5,611 matches
-
ele ravene păroase". Și acest tablou, somnul ucigașului Dragomir, tatăl lui Stan: "Și, luând din vatră un tăciune aproape stins căruia suflarea lui îi reda strălucirea, o trase pe Ileana, care se împotrivea, și plimbă făclia improvizată peste grămada de paie unde zăcea bărbatul, scuturat de spasme, cu maxilarul convulsiv și fruntea sclipindu-i de sudoare. Iar tăciunele brăzda întunericul ca o sabie pe care sângele vreunei victime străpunse se răspândea în mii de scântei pe fața ucigașului, o față îngrozită
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sursa vie a cuvântului, trebuie să se ducă departe de orașe, deoarece aici amestecul graiurilor și al semințiilor se simte prea mult. Locurile cele mai ferite, provinciile cele mai îndepărtate sunt cele mai potrivite căutărilor lor. acolo, sub acoperișul de paie al țăranului, ascultându-i jelaniile și doinele, spun ei că regăsesc adevărata pecete a limbii strămoșești; și e neîndoielnic că au și adus, de pe urma acestor comunicări cu păstorii, părți uitate ale limbii lor. ce par a se adăpa pe de-a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vorbești însă cu artiștii, afli că libertatea nu e nici pe departe totuna cu ne-munca; și e tot ce poate fi mai departe de posterele cu insule caraibiene, pe care se plimbă dame în bikini, cu pahare sondă cu pai și umbreluță. În plus, dintre artiști, foarte rari sunt aceia care încearcă cu adevărat și cu consecvență să-și asume libertatea ca pe un mod de-a respira: adică despărțind în mod clar, fără să se păcălească pe sine, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
puține . Cine intra într-o casă țărănească cu vreo 40-50 de ani în urmă,vedea că mai tot ce era în casă ca mobilier, era din lemn. Patul alcătuit din două capre și câteva scânduri acoperit cu o saltea din paie de ovăz și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în el erau butoaiele pentru vin, teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
obicei casele se construiau din furci de stejar care erau pârlite și îngropate în pământ, fără niciun fel de temelie, de furci erau prinse brâiele și după aceste brâie erau împletite în picioare nuiele printre care se prindea lutul cu paie. Casele aveau 1-2 camere și o tindă sau erau case într-un perete cu o singură cameră și tinda. Familiile care locuiau în asemenea case erau numeroase și aveau 5-6 copii și chiar mai mulți. Acoperișul era înalt din paie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
paie. Casele aveau 1-2 camere și o tindă sau erau case într-un perete cu o singură cameră și tinda. Familiile care locuiau în asemenea case erau numeroase și aveau 5-6 copii și chiar mai mulți. Acoperișul era înalt din paie de secară sau mai rar din stuf, prispele mari și late, ușa de la intrare era din scânduri cu încuietori din lemn, ferestrele cu ochiuri mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
încuietori din lemn, ferestrele cu ochiuri mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o laiță de scânduri acoperită cu un lăincer. Focul se făcea cu paie, ciocani de la strujeni, bețe de răsărită, tezic și ieșea prin cahlă în podul casei sau în tindă, iar în zilele cu moloșag, fumul se lăsa în jos, umplea tinda de fum și mai intra și în camera de locuit. Lemne
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se numește Pădurea de la Găureanca și în care se găsesc gropile de pâine. în timpul invaziilor străine, locuitorii din acest sat făceau gropi în pădure în care făceau focul ca să se usuce pereții și ascundeau acolo cerealele, astupându-le apoi cu paie și cu brazde de pământ deasupra. Ghețărie (La Ghețărie) î teren situat în partea de nord a Dealului Crucii,unde existau niște bordeie săpate sub pământ, erau puse paie și se punea gheața scoasă din Calul Alb. Deasupra, ghețăria era
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se usuce pereții și ascundeau acolo cerealele, astupându-le apoi cu paie și cu brazde de pământ deasupra. Ghețărie (La Ghețărie) î teren situat în partea de nord a Dealului Crucii,unde existau niște bordeie săpate sub pământ, erau puse paie și se punea gheața scoasă din Calul Alb. Deasupra, ghețăria era acoperită cu mult stuf. Gârla Ghidului-gârlă formată de un pârâiaș ce izvorăște din Dealul Grâie și se varsă în iazul Calul Alb. Denumirea vine de la locuitorul ce avea misiune
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
puternic în gospodăriile țărănești, în această perioadă mulți oameni și mai ales copii au murit otrăviți cu bureți culeși din pădure pe care îi mâncau nealeși și fără mămăligă. Din lipsă de iernatic, oamenii descopereau șurele de stuf sau de paie și dădeau la vite să mănânce, alții tăiau vitele, uscau carnea în cuptor care era mâncată de cei ai casei. Prin lunile ianuarie-februarie mulți țărani au măturat ultimele grăunțe de prin podurile caselor, le-au măcinat la râșniță transformându-le
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a bătut pe aici? Mai există o serie de țărani care își lucrează pământul cu caii. Ară, seamănă și prășesc cu caii. Căruțele care altă dată erau la modă au ieșit din uz, au apărut faitoanele cu care se cară paie, fân și celelalte produse furajere. E o perioadă de așteptare. Ca om, din mijlocul țăranilor, rămân la părerea ca pământul bun pentru agricultură să fie lucrat în comun, iar cel de pe pante și locuri neproductive să fie folosit pentru fânețe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au fost tăiate spre a fi mâncate de oameni, iar multe au murit de foame. Spre toamnă și iarna, oamenii le dădeau iernatic de 2-3 ani în urmă, iar înspre primăvară descopereau grajdurile și chiar casele spre a le da paiele și chiar stuful să-l mănânce. Au fost primele pachete cu alimente din SUA care s-au distribuit oamenilor necăjiți. Un asemenea pachet a primit și mama care a fost desfăcut de față cu noi. îmi amintesc că erau în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
neașteptat au cuprins și fetele. E o modă, e un moft ? Poate. în școli, la orele de lucru manual, băieții învățau să împletească potnoaje (ștergători) din pănuși de porumb sau din papură de baltă. Alții își procurau din timpul verii paie de ovăz sau de secară și împleteau panglici care apoi erau asamblate pentru pălării de paie ce îi apărau de căldură vara pe țăranii hudeșteni. Cele mai reușite lucrări erau prezentate la expoziția școlară de la sfârșitul anului școlar. Dacă cineva
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de lucru manual, băieții învățau să împletească potnoaje (ștergători) din pănuși de porumb sau din papură de baltă. Alții își procurau din timpul verii paie de ovăz sau de secară și împleteau panglici care apoi erau asamblate pentru pălării de paie ce îi apărau de căldură vara pe țăranii hudeșteni. Cele mai reușite lucrări erau prezentate la expoziția școlară de la sfârșitul anului școlar. Dacă cineva ar intra prin casele țăranilor din Vatra sau din Alba în zadar ar încerca să găsească
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Baranca. Cele mai reușite garduri erau cele din nuiele de răchită împletite în mod artistic „în coada rândunelei cum ziceau localnicii, adică: orizontal, pe țăruși bătuți în pământ și cu o apărătoare în formă de „V după care se puneau paie mărunte sau uneori unse cu lut cu paie. La casele care au început să fie acoperite cu tablă era ornamentată coama cu flori din tablă, steluțe și păsărele așezate față în față. La fel erau împodobite cu flori metalice și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nuiele de răchită împletite în mod artistic „în coada rândunelei cum ziceau localnicii, adică: orizontal, pe țăruși bătuți în pământ și cu o apărătoare în formă de „V după care se puneau paie mărunte sau uneori unse cu lut cu paie. La casele care au început să fie acoperite cu tablă era ornamentată coama cu flori din tablă, steluțe și păsărele așezate față în față. La fel erau împodobite cu flori metalice și burlanele. Ornamentare mai bogată s-a făcut și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un specific aparte în construcțiile gospodărești vechi. Pentru construcția caselor materialul de bază a fost lutul (argila) pe un schelet de lemn, cu nuiele împletite în picioare, cu acoperișul realizat din căpriori de tei sau de plop și acoperit cu paie de secară sau de stuf care crește din belșug pe valea Bașeului și chiar a Prutului. într-o primă perioadă, pe un loc neted se îngropau în pământ 10-12 furci care erau de stejar în general, înalte de 3,5-4
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
camerei și a tindei. Pereții erau construiți din nuiele împletite în picioare între cele trei chingi prinse în scobiturile făcute în furci. Se lăsau locurile goale pentru uși și ferestre și apoi se trecea la încărcat pereții cu lut cu paie călcat atât pe dinăuntru cât și pe dinafară. După ce se uscau pereții, erau fețuiți în primul rând cu lut cu pleavă și apoi cu lut amestecat cu bălegar de cal. După uscare se dădea cu var. După uscarea pereților încărcați
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dinăuntru cât și pe dinafară. După ce se uscau pereții, erau fețuiți în primul rând cu lut cu pleavă și apoi cu lut amestecat cu bălegar de cal. După uscare se dădea cu var. După uscarea pereților încărcați cu lut cu paie se trecea la acoperiș. Pe căpriorii puși pe capetele grinzilor se puneau la distanțe mici (20-30 cm) leaturi cioplite cu barda. Peste acestea se așeza stuful, mai întâi de la poale cu vârful în sus și apoi de pe vârf spre poale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
puneau la distanțe mici (20-30 cm) leaturi cioplite cu barda. Peste acestea se așeza stuful, mai întâi de la poale cu vârful în sus și apoi de pe vârf spre poale. Stuful era cusut cu sârmă. în unele cazuri se acoperea cu paie de secară care sunt mai lungi și care erau prinse tot cu sârmă. Majoritatea caselor erau într-un perete adică tinda și o cameră. Podul era făcut din nuiele care erau așezate peste grinzile casei și lipit cu lut pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de ploi. în jurul casei se amenaja prispa lată de vreo 40 cm cu scopul de a apăra pereții casei de umezeală. La acoperiș, pe leatul de jos se fixau niște cuie de stejar cu vârful în sus ca să poată ține paiele. Cuiele de fier apar după 1877. La asemenea case, de jur împrejur s-au pus mai târziu niște stâlpi care aveau rolul de a susține streașina casei. Camera de locuit avea două geamuri mici cu un singur ochi iar în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de zi și cealaltă, fără încălzire era „cas‘ cei mare unde se ținea zestrea și unde fetele cele mari primeau vizitatorii. în comuna Hudești, după cel de-al doilea război mondial au apărut chirpicii. Aceștia erau făcuți din lut cu paie și pleavă, se uscau la soare și nu trebuiau arși. Tehnologia cu chirpici excludea scheletul de lemn și a dus la economisirea materialului lemnos. O gospodărie țărănească la începutul sec. al XX-lea mai avea șura fără geamuri sau cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se lasă fumul în jos, se schimbă vremea. Când se umezește sarea pe masă e semn că va ploua. Dacă te mănâncă mâna dreaptă, ai să iei bani. Dacă te mănâncă mâna stângă, ai să dai bani. Dacă porcul duce paie în gură în coteț, va fi vreme rea, dacă le scoate afară va fi vreme bună. Când ușa casei se deschide singură, vor veni musafiri. Dacă îți cântă cucul în prag, vei primi musafiri. Dacă primăvara îți cântă cucul în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Să-i duc ceva de mâncare Să-i sucesc mustățile, Să-l placă nevestele, Să i le sucesc mai bine, Să mă placă și pe mine. Nașule, mâncați-aș gura, Cu mata m-aș da de-a dura Și pe paie și pe fân Nu mă uit că ești bătrân. Și după ce om termina, Om vedea ce s-o întâmpla. Oi, saraca, nună mare, Că-i frumoasă ca o floare, Dar și nașu îi mai tare, C-are punga cu parale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]