8,430 matches
-
modelul praxiologic apropie interpretarea actelor, a faptelor-puzzle (Kuhn) ale educației, de criteriile științei acțiunii (praxiologia), ceea ce mărește gradul de obiectivitate și făcând ca educația să nu mai beneficieze doar de prescripțiile clasice, ci să poată primi explicații, argumente, interpretări paradigmatice. ► Paradigma și modelul câmpului real pot fi aplicate și câmpului educativ școlar, unde se pot formula continuu reflecții asupra activităților specifice, a situațiilor concepute și desfășurate, a acțiunilor educatorului și ale educaților, a interacțiunilor promovate de instruirea constructivistă ș.a. Încât regăsim
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
complexității contextului pedagogic, în elaborarea științifică, profesionistă a unui model aplicativ, în proiectarea și proiectul conceput și apoi adaptat în realizarea lui la acest câmp real, iar nu după un model imitat, neadaptat și cu alte oportunități, străine obiectivelor stabilite. Paradigma și modelul cercetării-acțiune reamintesc că educația este și un câmp de cercetare intenționată a diferitelor ipoteze-problemă, care caută soluții mai eficiente și care nu se pot rezolva decât tot în cadrul acțiunii directe, în câmpul practic educațional, în condițiile reale ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
schimbarea stilului de abordare a profesiunii. Aceasta înseamnă să imprime practicii sale reale o manieră reflexivă, să acorde o valoare mai mare conceperii și realizării științifice a activității sale curente, să-și îndeplinească mai eficient rolurile de educator potrivit noii paradigme constructiviste. Sens în care poate să-și adapteze strategia, stilul de a vedea și a rezolva probleme ale acțiunilor, ale practicii în mod oportun, să facă comparații între soluții la rezolvări variate, să-și perfecționeze stilul de proiectare ș.a. Așa
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la rezolvări variate, să-și perfecționeze stilul de proiectare ș.a. Așa considerăm că este o cale eficientă de autodezvoltare a competențelor formative, prin dublarea acțiunii, cu reflecția asupra practicii lor, cu cercetarea ameliorativă și nu numai în formă instituționalizată. Aceste paradigme și modele de abordare a educației ca acțiune pot să atragă, în prim planul interpretării sale specifice, atenția asupra unor cerințe prioritare, raportate mai ales la acțiunile educatorului de pregătire, concepere, desfășurare, ameliorare a ei prin construcția, reconstrucția proiectării și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ales la acțiunile educatorului de pregătire, concepere, desfășurare, ameliorare a ei prin construcția, reconstrucția proiectării și a produsului ei proiectul, chiar în alternative metodologice, ca o matrice a practicii educative, în diferite situații și contexte. 1.3.2. Praxiologia și paradigma educației ca acțiune eficientă Astfel aplicând știința acțiunii și metaparadigmele pedagogice, educația practică, efectivă poate deveni mai rațională, mai favorabilă realizării scopurilor, prin raportare la sistem, la context și la obiective clare. În funcție de care poate formula apoi ipoteze privind construcția
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ipoteze privind construcția soluțiilor prin situații și oportunități adecvate, prin sistematizarea actelor elementelor și actorilor implicați, prin definirea argumentată a cadrului strategic de realizare a lor, prin verificarea alternativelor eficiente, prin conturarea și valorificarea câmpului interrelațional. Este firesc ca aceste paradigme și modele interpretative, importante pentru orientarea spre schimbare a metodologiei educației, datorată mai ales așteptărilor practicii socio-profesionale, să atragă atenția spre analiza ei și ca acțiune practică reală. Și nu numai de pe pozițiile câștigurilor teoretice în istoria pedagogiei, dar și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de satisfacții, ca răspuns la condițiile de mediu în care se manifestă, la situațiile date. Ele pot fi adecvat proiectate, pentru o astfel de ghidare a realizării sale, cu antrenarea strategică a elementelor componente. Atunci, în interesul valorizării schimbărilor de paradigme din metodologia educației, putem să deosebim aici ca sensuri: ► Acțiunea educațională să o analizăm sau să o proiectăm, ca fiind faptul concret desfășurat, iar practica ei să o abordăm ca ansamblul condițiilor, demersurilor în desfășurarea faptelor de influențare formativă, unde
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dialog cu acțiunile, cu practica realizării lor, cu proiectarea, cu adaptarea și dezvoltarea lor, cu decizia și intervenția conștientă, rațională, autonomă, eficientă și eficace, adică face apel la știința acțiunii educative reale praxiologia (educațională). Și încă: este aici trecerea de la paradigma educației ca acțiune, la paradigma praxisului educațional, fiind expresia unei relații între general (teoria, știința despre educația ca acțiune) și particular (situația concretă, faptul, actul component). Deosebim atunci acțiunea de practica, pragmatica desfășurării educației și de praxisul educației, ca fondul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realizării lor, cu proiectarea, cu adaptarea și dezvoltarea lor, cu decizia și intervenția conștientă, rațională, autonomă, eficientă și eficace, adică face apel la știința acțiunii educative reale praxiologia (educațională). Și încă: este aici trecerea de la paradigma educației ca acțiune, la paradigma praxisului educațional, fiind expresia unei relații între general (teoria, știința despre educația ca acțiune) și particular (situația concretă, faptul, actul component). Deosebim atunci acțiunea de practica, pragmatica desfășurării educației și de praxisul educației, ca fondul pentru obținerea eficienței lor și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
completările de sens, aduse de către economistul L. von Mises (1949, în Acțiunea umană), filosoful T. Kotarbinski (1976, Tratat despre lucrul bine făcut), sociologul P. Bourdieu (1972, Schiță a unei teorii practice) ș.a. După principiile conceptuale afirmate în această schimbare de paradigmă aici, s-ar contura o schemă generală a unei analize praxiologice, pe care s-o facă educatorul practician și să o concretizeze în proiectarea profesionalizată, devenită mai științifică, rațională, eficientă și chiar creativă. Într-o aplicație anterioară de fundamentare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2008), aceste principii ale conduitei eficiente și constructiviste ale educatorului se pot manifestata prin calitatea dezvoltării competențelor educative așteptate, pentru a micșora distanța între teoria și practica educațională. Însuși profilul de competență conturat astfel (Joița, 2008, pp. 70-85) reflectă dominarea paradigmei praxiologice în construcția lui, inclusiv cu sesizarea efectelor subiective: satisfacție, automotivare, multiplicarea căutărilor, documentare echilibrată, adaptarea critică a normelor acțiunii la condițiile concrete, acceptarea complexității educației, formularea de ipoteze de soluționare prin alternative, schimbarea stilului de pregătire și de acțiune
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alternative, schimbarea stilului de pregătire și de acțiune cu elevii, eficientizarea întregii sale practici educative, curajul abordării și rezolvării dificultăților, orientarea către căutarea și introducerea de oportunități, obiectivizarea criteriilor de autoevaluare, inițierea de acțiuni-cercetare pentru dezvoltarea profesională. Aplicând tezele (macro)paradigmei praxiologice, în lucrarea anterior menționată, am putut stabili relația acesteia cu o altă paradigmă de bază, aceea a complexității, concretizată în utilizarea modelului analizei de sistem (Joița, 1998, 2009) și găsi că într-o proiectare a acțiunilor educative, din această
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educative, curajul abordării și rezolvării dificultăților, orientarea către căutarea și introducerea de oportunități, obiectivizarea criteriilor de autoevaluare, inițierea de acțiuni-cercetare pentru dezvoltarea profesională. Aplicând tezele (macro)paradigmei praxiologice, în lucrarea anterior menționată, am putut stabili relația acesteia cu o altă paradigmă de bază, aceea a complexității, concretizată în utilizarea modelului analizei de sistem (Joița, 1998, 2009) și găsi că într-o proiectare a acțiunilor educative, din această perspectivă, ca metodologie specific formativă, educatorul: ► Întâi să analizeze scopurile acțiunilor, determinarea lor de către
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
eficiența profesională. Or, tocmai această competență relațională permite afirmarea rolului colaborării, ca atitudine, ca un tip particular de relaționare în realizarea calitativă a obiectivelor, în îndeplinirea rolurilor specifice, mai ales în situațiile dificile, prin dialog. Praxiologia pedagogică, ca știință, (macro)paradigmă și metodă se învață, căci ea schimbă paradigma clasică a conceperii acțiunilor educaționale, iar competențele educatorului-praxiolog ca practician-cercetător, nou abordate, trebuie să vizeze, chiar din perioada pregătirii inițiale (Y. St-Arnaud, 2003, pp. 50-60): cunoștințe despre esența, regulile, baza psihopedagogică a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
afirmarea rolului colaborării, ca atitudine, ca un tip particular de relaționare în realizarea calitativă a obiectivelor, în îndeplinirea rolurilor specifice, mai ales în situațiile dificile, prin dialog. Praxiologia pedagogică, ca știință, (macro)paradigmă și metodă se învață, căci ea schimbă paradigma clasică a conceperii acțiunilor educaționale, iar competențele educatorului-praxiolog ca practician-cercetător, nou abordate, trebuie să vizeze, chiar din perioada pregătirii inițiale (Y. St-Arnaud, 2003, pp. 50-60): cunoștințe despre esența, regulile, baza psihopedagogică a practicii și a acțiunilor, documentarea asupra situațiilor și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și interlocutori, exersarea de tipuri de dialog, formularea de ipoteze și interpretări, conceperea și aplicarea de modele în situații variate, studierea și cercetarea explicită a tipurilor de erori, verificarea tehnicilor de autoreglare a praxisului educațional. 1.4. Pentru schimbări de paradigme și în metodologia educației Complexitatea realității vieții sociale, a mediului, a evoluției personale generează o cerere pe măsură a formării, o prelungire a învățării de-a lungul întregii vieți, a noi competențe, dar și a noi instrumente de adaptare. În
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Complexitatea realității vieții sociale, a mediului, a evoluției personale generează o cerere pe măsură a formării, o prelungire a învățării de-a lungul întregii vieți, a noi competențe, dar și a noi instrumente de adaptare. În esență, schimbările astfel de paradigmă atrag atenția asupra rolului unui ansamblu de norme, reguli, privind realitatea problemei abordate, a cum să fie organizate elementele acestuia în interiorul său, pentru a rezista în timp și a face față noilor provocări. În caz contrar, sunt necesare modificări, introduceri
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezista în timp și a face față noilor provocări. În caz contrar, sunt necesare modificări, introduceri de noi caracteristici, noi instrumente, conturându-se o fază de tranziție spre o altă structură și funcționalitate internă a ansamblului reconstruit, adaptat. Astfel o paradigmă conturată din interiorul domeniului, problematicii poate influența viziunea asupra lumii sale exterioare, arătând schimbarea vechii paradigme (paradigm shift) asupra faptelor, privite altfel acum, utilizarea altor abordări ale problemei și căutându-se noile avantaje, roluri, efecte, acumulări posibile. Atunci și fiecare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de noi caracteristici, noi instrumente, conturându-se o fază de tranziție spre o altă structură și funcționalitate internă a ansamblului reconstruit, adaptat. Astfel o paradigmă conturată din interiorul domeniului, problematicii poate influența viziunea asupra lumii sale exterioare, arătând schimbarea vechii paradigme (paradigm shift) asupra faptelor, privite altfel acum, utilizarea altor abordări ale problemei și căutându-se noile avantaje, roluri, efecte, acumulări posibile. Atunci și fiecare practician al educației trebuie să-și formeze capacitatea de a sesiza, a accepta critic, a folosi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
focalizarea pe înțelegere, • raportarea la performanța superioară versus raportarea la învățarea de bază, • raportarea la standardizare versus raportarea la aprecierea diversității, • focalizarea pe produs versus focalizarea pe proces (Jacobs și Farrell, 2001). Constatăm, ca și în analiza anterioară a evoluției paradigmelor esențiale, care definesc identitatea științei educației, că schimbarea de paradigmă este pregătită progresiv în timp, prin acumulări de tensiune între diferitele ei elemente (Th. Kuhn). Și în educație, ele se conturează și acționează inegal, ca adevărate motoare, cu acumulări progresive
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățarea de bază, • raportarea la standardizare versus raportarea la aprecierea diversității, • focalizarea pe produs versus focalizarea pe proces (Jacobs și Farrell, 2001). Constatăm, ca și în analiza anterioară a evoluției paradigmelor esențiale, care definesc identitatea științei educației, că schimbarea de paradigmă este pregătită progresiv în timp, prin acumulări de tensiune între diferitele ei elemente (Th. Kuhn). Și în educație, ele se conturează și acționează inegal, ca adevărate motoare, cu acumulări progresive, până la starea de criză, așa cum este situația pedagogiei încă și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acționează inegal, ca adevărate motoare, cu acumulări progresive, până la starea de criză, așa cum este situația pedagogiei încă și astăzi, dar cu semne de tranziție către revenirea la statutul de știință normală și matură (dacă aplicăm modelul epistemologic kuhnian). Schimbarea de paradigme trebuie interpretată atunci ca un fapt ireversibil, pe care se construiește viitorul problemei, folosind și deconstrucția, ca și reconstrucția, iar nu ca întoarcere la "paradisul pierdut", care a avut rolul său în evoluția științei sau a practicii educației. Ca sintagmă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
atunci ca un fapt ireversibil, pe care se construiește viitorul problemei, folosind și deconstrucția, ca și reconstrucția, iar nu ca întoarcere la "paradisul pierdut", care a avut rolul său în evoluția științei sau a practicii educației. Ca sintagmă, schimbarea de paradigmă este utilizată prima dată de către Th. Kuhn, în sens epistemologic, pentru a defini evoluția istorică, dialectică a diferitelor concepte, teorii științifice și a sublinia conceptul de știință normală. Introducerea conceptului de paradigm shift este o consecință a introducerii celui de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
este o consecință a introducerii celui de revoluție științifică, în știința cunoașterii, introdus de către Th. Kuhn. Este o modificare majoră, dramatică în fond a gândirii, a metodologiei, a planificării sau a practicii într-o problemă de actualitate, aceasta fiind noua paradigmă, cu conturarea și a unui nou model, acceptat apoi, ca rezultat al cercetărilor, descoperirilor, experiențelor reale. Ea ar fi ca o reașezare conceptuală asupra realității, care cere o metamorfoză esențială, conceptuală și aplicativă, prin cercetare, ca o transformare conștientă, un
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noile instrumente, ci marchează o revoluție științifică, după un îndelungat proces de construcție, de tranziție. Sintetizând preocupările în temă, ne sunt relevate, ca note caracteristice ale acestei sintagme esențiale, elemente regăsibile între semnele schimbării paradigmatice în practica educației, sesizate anterior: ► Paradigma schimbată reprezintă o nouă viziune asupra realității educaționale, rezultată din interpretările asupra acumulării de date, ipoteze asupra unei probleme recunoscute ca acceptată până atunci, dar devenită critică în noi condiții. Ea naște nemulțumiri asupra obținerii eficienței scăzute acum, în rezolvarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]