KorAP: Find »[drukola/base=periferic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...145 146 147 ...535 >

13,371 matches

Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407

cardiac, cât și a scăderii rezistenței periferice, este anemia. La pacientul cu IRC moderată, hipertensiv, debitul cardiac este, de obicei, crescut, rezistența periferică este, inadecvat, normală, iar, pe măsură ce IRC progresează, debitul cardiac scade (fără a reveni la normal) și rezistența periferică crește. Rezistența periferică crescută, neadaptată la debitul cardiac este elementul hemodinamic esențial în patogeneza HTA din IRC avansată [Covic et al., 1997]. Mecanisme fiziopatologice 1) Retenția hidrosalină Retenția hidrosalină reprezintă mecanismul cel mai important în patogenia HTA. în IRC, din cauza

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
a scăderii rezistenței periferice, este anemia. La pacientul cu IRC moderată, hipertensiv, debitul cardiac este, de obicei, crescut, rezistența periferică este, inadecvat, normală, iar, pe măsură ce IRC progresează, debitul cardiac scade (fără a reveni la normal) și rezistența periferică crește. Rezistența periferică crescută, neadaptată la debitul cardiac este elementul hemodinamic esențial în patogeneza HTA din IRC avansată [Covic et al., 1997]. Mecanisme fiziopatologice 1) Retenția hidrosalină Retenția hidrosalină reprezintă mecanismul cel mai important în patogenia HTA. în IRC, din cauza reducției nefronice, există

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
Mecanismele prin care retenția hidrosalină poate induce HTA sunt încă insuficient cunoscute. La om, ca și la animal, o nefrectomie subtotală asociată cu o dietă bogată în sare antrenează, inițial, o creștere a debitului cardiac și a volemiei, cu rezistență periferică normală sau chiar scăzută, iar, ulterior, o creștere a rezistenței periferice, responsabilă de menținerea HTA. Această creștere a rezistenței periferice se poate explica prin următoarele mecanisme: Tulburarea autoreglării [Guyton, 1987]. Întrucât expansiunea volemică la pacienții cu sindrom nefrotic, de pildă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
cunoscute. La om, ca și la animal, o nefrectomie subtotală asociată cu o dietă bogată în sare antrenează, inițial, o creștere a debitului cardiac și a volemiei, cu rezistență periferică normală sau chiar scăzută, iar, ulterior, o creștere a rezistenței periferice, responsabilă de menținerea HTA. Această creștere a rezistenței periferice se poate explica prin următoarele mecanisme: Tulburarea autoreglării [Guyton, 1987]. Întrucât expansiunea volemică la pacienții cu sindrom nefrotic, de pildă, nu se însoțește întotdeauna cu HTA, este posibil ca hipervolemia la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
subtotală asociată cu o dietă bogată în sare antrenează, inițial, o creștere a debitului cardiac și a volemiei, cu rezistență periferică normală sau chiar scăzută, iar, ulterior, o creștere a rezistenței periferice, responsabilă de menținerea HTA. Această creștere a rezistenței periferice se poate explica prin următoarele mecanisme: Tulburarea autoreglării [Guyton, 1987]. Întrucât expansiunea volemică la pacienții cu sindrom nefrotic, de pildă, nu se însoțește întotdeauna cu HTA, este posibil ca hipervolemia la pacienții uremici hipertensivi să fie asociată cu perturbarea 235HIPERTENSIUNEA

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
al., 1992]. Dar argumentul principal în favoarea rolului sistemului simpatic în geneza HTA din uremie constă în faptul că blocarea sa cu medicamente ca beta-blocantele, alfa-blocantele [McGrath et al., 1977] sau clonidină [Ligtenberg et al., 1999] duce la scăderea rezistenței vasculare periferice, fără modificarea SRA. 2.3. Endotelina Endotelina-1 circulantă este crescută la pacienții cu IRC [Koyama et al., 1989] și ar putea fi implicată în patogeneza HTA la acești pacienți. Utilizarea în viitor a blocanților receptorilor endotelinei ar putea contribui la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
intra- și extracelulare ale calciului, secundare aportului oral sau din soluția de dializă, sunt implicate în modularea TA la pacienții hemodializați. Creșterea bruscă a nivelului plasmatic al calciului ionizat induce o creștere a TA, prin creșterea fie a rezistenței vasculare periferice, fie a fracției de ejecție ventriculare stângi și a debitului cardiac [Fournier et al., 1992]. Hemodializa cu o soluție bogată în calciu (1,75 mmol/l) induce o scădere semnificativă a complianței arteriale, față de soluția de dializă cu concentrație redusă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
indusă de EPO are drept substrat patogenic creșterea masei eritrocitare. Diverse mecanisme au fost propuse în acest sens: creșterea viscozității sangvine, anularea vasodilatației hipoxice sau consumul NO derivat din endoteliu de către hemoglobină, toate acestea putând duce la augmentarea rezistenței vasculare periferice. Rezistența periferică crescută, împreună cu expansiunea volemică legată de creșterea masei eritrocitare au fost considerate mecanismele de producere a HTA induse de EPO. Totuși, cercetările clinice și experimentale ale lui Vaziri et al. au demonstrat clar că această hipertensiune este independentă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
EPO are drept substrat patogenic creșterea masei eritrocitare. Diverse mecanisme au fost propuse în acest sens: creșterea viscozității sangvine, anularea vasodilatației hipoxice sau consumul NO derivat din endoteliu de către hemoglobină, toate acestea putând duce la augmentarea rezistenței vasculare periferice. Rezistența periferică crescută, împreună cu expansiunea volemică legată de creșterea masei eritrocitare au fost considerate mecanismele de producere a HTA induse de EPO. Totuși, cercetările clinice și experimentale ale lui Vaziri et al. au demonstrat clar că această hipertensiune este independentă de creșterea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
hematocrit de 36%. în cazul apariției HTA secundare tratamentului cu EPO, se scad dozele sau se întrerupe administrarea acesteia, urmând a fi reluată ulterior în doză inferioară. Se poate asocia un tratament antihipertensiv oral, cu vasodilatatoare, pentru reducerea rezistenței vasculare periferice, și beta-blocante, pentru scăderea debitului cardiac. în toate cazurile, se va avea în vedere eventualitatea unei hiperhidratări, ce va fi corectată printr-o depleție lentă, în cursul a două-trei ședințe de dializă consecutive. Hipertensiunea malignă impune oprirea tratamentului cu EPO

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
a greutății corporale, urmată, după o perioadă de latență de câteva săptămâni sau luni, de scăderea progresivă a TA [Charra, 1993]. Apoi, TA continuă să scadă, fără ca starea de hidratare să se mai modifice, scădere explicată prin diminuarea rezistenței vasculare periferice [Donohue et al., 1997]. Monitorizarea respectării dietei hiposodate se poate face prin determinarea greutății corporale sau, dacă există diureză reziduală, a natriurezei [Hörl et al., 2002]. Printr-o restricție sodată sub 100 mmol/zi (sub 6 g/zi), la 67

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
a se preveni hipotensiunea. Greutatea uscată trebuie reevaluată periodic. Eficiența hemodializei în controlul stării de hidratare și al TA depinde de o serie de factori: 1. Durata ședinței de dializă. Dializele prelungite, lente, determină scăderea TA prin scăderea rezistenței vasculare periferice. Experiența grupului de la Tassin a demonstrat că dializele lungi (8 h × 3/săptămână) controlează mai bine TA decât dializele scurte. Dacă la intrarea în studiu 89% dintre pacienți se aflau în tratament antihipertensiv cronic, după 3 luni numai 3% mai

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
arătat că tratamentul cu beta-blocante a scăzut semnificativ riscul de mortalitate, cu 9% la pacienții dializați hipertensivi și cu 13% la cei cu cardiopatie ischemică [Bragg et al., 2001]. Blocantele canalelor de calciu induc dilatație arteriolară și scăderea rezistenței vasculare periferice. De asemenea, ele pot reduce HVS la pacienții dializați [Whelton et al., 1987]. Sunt foarte eficiente, bine tolerate [London et al., 1990] și nu necesită suplimentarea dozei postdializă. Unele blocante ale canalelor de calciu, ca verapamilul și diltiazemul, pot avea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449

medii, reprezintă un element de prognostic favorabil. Tromboza acută a arterei mezenterice superioare -„bolnav vasculopat” Reprezintă aproximativ 25-30% dintre cauzele de ischemie acută intestinală, vârsta pacien- ților afectați fiind de peste 60 de ani (2). Pacientul prezintă în antecedente afectare vasculară periferică în cadrul bolii aorto-iliace tip III și, adesea, crize postprandiale de angor abdominal. Tromboza acută reprezintă o complicație a evoluției plăcilor de aterom (stenoza, ulcerația, tromboza) și apare de regulă la originea AMS. Extensia leziunilor este mai mare decât în embolie

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434

la pacienții vârstnici poate fi însoțită de regurgitare aortică; prin comparație, regurgitarea- aortică izolată datorată bolii valvulare aortice este rară (9,10). Frecvent, pacienții vârstnici cu stenoză aortică asociază boală coronariană (61%), afectare vasculară în alte teritorii (carotidiană - 6%, arterială periferică la membrele inferioare - 8%), dis - funcție renală (4%). BPOC și disfuncția cognitivă apar în procente semnificative (17%, respectiv 9%) (3). Factorii de risc pentru apariția stenozei aortice degenerative sunt: vârsta - fiecare creștere a vârstei cu 10 ani se asociază cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează, VS devine mai puțin compliant și presiunea telediastolică crește, chiar dacă dimensiunea ventriculului rămâne normală. Funcția diastolică anormală contribuie la apariția simptomelor, care pot persista chiar i după rezolvarea terapeutică a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445

obstructive cronice. La auscultația cordului sunt evidente întărirea zgomotului 2 în focarul pulmonarei, suflul sistolic de regurgitare tricuspidiană, audibil în spațiul V, parasternal stâng, galopul ventricular drept. În stadiile avansate apar cianoza, distensia venelor jugulare, hepatomegalia de stază și edemele periferice (30). 33.4.2. Electrocardiograma Suprasolicitarea ventriculară dreaptă și dilatarea atriului drept (AD) sunt principalele modificări. La vârstnici cu HTPA, hipertrofia ventriculară dreaptă poate fi prezentă într un procent de 87%, iar deviația axială dreaptă la aproximativ 79% dintre pacienți

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
intravenoasă, treprostinilul se poate administra subcutanat, iar iloprost este disponibil pentru administrarea intravenoasă, sub cutanată și inhalatorie. Terapia inhalatorie are avantajul că este mai bine tolerată, fiind selectivă pentru circulația pulmonară. Au fost menționate ca efecte adverse și tusea, vasodilatația periferică sau durerile osteoarticulare (36,37). Antagoniștii receptorilor de endotelină sunt indicați la pacienții cu IC clasa III NYHA, ca alternativă la prostanoizi, sau la pacienții care nu au răspuns la terapia cu blocante ale canalelor de calciu. Bosentan este un

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432

majore, mai ales în condițiile în care procedurile de revascularizare miocardică se desfășoară obligatoriu sub tratament anticoagulant și antiagre- gant (3,8). Pe de altă parte, ateroscleroza vârstnicului reprezintă o provocare pentru inter - vențiile percutane. Ateroscleroza aortei și a vaselor periferice, creșterea gradului de rigiditate și tortuozitate a arterelor periferice fac abordul procedural dificil și cu risc de complicații vasculare și hemoragice majore mai ridicat (3) ( figura 20.1 ). De asemenea, acești pacienți se prezintă cu leziuni severe, cu afectare vasculară

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
revascularizare miocardică se desfășoară obligatoriu sub tratament anticoagulant și antiagre- gant (3,8). Pe de altă parte, ateroscleroza vârstnicului reprezintă o provocare pentru inter - vențiile percutane. Ateroscleroza aortei și a vaselor periferice, creșterea gradului de rigiditate și tortuozitate a arterelor periferice fac abordul procedural dificil și cu risc de complicații vasculare și hemoragice majore mai ridicat (3) ( figura 20.1 ). De asemenea, acești pacienți se prezintă cu leziuni severe, cu afectare vasculară multiplă ( figura 20.2) și grade ridicate de calcificare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415

1995 reunirea celor două entități sub numele de sick vessel syndrome (39). Vasele vârstnicului se caracterizează prin creșterea rigidității arteriale la nivelul aortei și arterelor de conductanță, fără a lipsi afectarea arterelor mici, tradusă prin remodelare și creștere a rezistenței periferice. Arterele mari, elastice, au două tipuri de modificări structurale, care se influențează reciproc (40):-ateroscleroza (ATS) accelerată, însoțită frecvent de calcificare - proces primar, evident în intimă;-arterioscleroza, un proces difuz, la nivelul mediei, responsabil de remodelarea și rigidi - zarea arterială

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
al unui stil de viață nesănătos sunt de asemenea discutați (45). Procesul de arterioscleroză se regăsește precoce și în arterele mici. La acest nivel determină reducerea raportului medie/lumen (remodelare vasculară) corelat cu presiunea pulsului și cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Modificările definesc arterioscleroza hiperplastică sau angioscleroza benignă. O particularitate pentru hipertensivul vârstnic este predilecția leziunilor la nivelul coronarelor și al vaselor poligonului lui Willis, ceea ce explică frecvența mare a bolii coronariene, a microramolismentelor și lacunarismului cere - bral (49). Creșterea RA

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
diferențială). Consecința scăderii TAD este afectarea perfuziei coronariane și miocardice. Din punct de vedere clinic, modificările hemodinamice se transpun în agravarea afectării subclinice de organ și promovarea complicațiilor cardiovasculare. Din punctul de vedere al caracterizării HTA, simpla măsurare a TA periferice subestimează TA centrală care reflectă adevărata vârstă arterială. Clasificarea HTA în populația geriatrică numai după nivelurile TAS/TAD supraestimează rezistența vasculară periferică și subestimează RA. De aceea, caracterizarea optimă rămâne TA diferențială aortică, alături de scăderea TAD. 3.4.2. Modificarea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
subclinice de organ și promovarea complicațiilor cardiovasculare. Din punctul de vedere al caracterizării HTA, simpla măsurare a TA periferice subestimează TA centrală care reflectă adevărata vârstă arterială. Clasificarea HTA în populația geriatrică numai după nivelurile TAS/TAD supraestimează rezistența vasculară periferică și subestimează RA. De aceea, caracterizarea optimă rămâne TA diferențială aortică, alături de scăderea TAD. 3.4.2. Modificarea funcției și hemodinamicii renale (1,52-54) Este consecința rigidizării arteriale cu creșterea locală a presiunii pulsului și a modificărilor degenerative de arterioscleroză

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
prevalența stenozelor crește cu vârsta de la 4 la 50% (1). Prevalența raportată clinic la pacienți peste 65 de ani explorați prin Doppler vascular este de 6,8% (75). Se remarcă prevalența crescută la pacienții vârstnici, explorați angiografic, cu boală arterială periferică (BAF) a membrelor inferioare (35-50% până la 87% > 75 de ani) și anevrisme de aortă abdominală (38%) (76,77). Importantă este însă nu simpla depistare a stenozei, ci funcționalitatea sa, de altfel neclară la vârstnici (1). Informațiile despre istoria naturală a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]