5,361 matches
-
de-ale gurii, un prosop, un săpun, două perechi de ciorapi și un schimb de lenjerie de corp. La marginea orașului, lângă spital, s-a întâlnit cu Stan. El avea un rucsac de pânză, mai încăpător și mai bogat: pe lângă pistolul cel grozav, mai deținea briceag, lanternă, o busolă, plus o carte de Jules Verne, plus pâine și o bucată de slănină afumată și una de salam uscat. Până-n pădurea Galimea, unde sperau să-i întâlnească pe partizani, erau cam cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dând repede din aripi și țipând cu un glas aproape omenesc. Când s-au convins că sunt singuri acolo, Stan și Victor s-au apropiat tiptil de colibă și au deschis ușa cu infinită precauție: Stan pășea în față cu pistolul în mână gata încărcat, fratele meu venea după el ținând strâns cealaltă armă de care dispuneau, mult mai puțin eficientă, briceagul cu lama ascuțită. Așa cum prevăzuseră, nici în cabană nu se afla nimeni. Au aprins lanterna: nici un semn nu arăta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
băga-i-aș în pizda mamii lor de bandiți... În același timp, în orașul Serenite, Gabi Papadopol trecea prin niște chinuri de neîndurat. Imediat după trocul cu Stan, Gabi Papadopol fusese tare încântat de sine însuși: dându-i amicului său pistolul, contribuia și el la o treabă tare de tot, ca-n filme, periculoasă - Stan pleca la luptă și pleca înarmat cu pistolul său; și apoi, tranzacția încheiată i se părea avantajoasă în sine: de mult își dorise un radio de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
neîndurat. Imediat după trocul cu Stan, Gabi Papadopol fusese tare încântat de sine însuși: dându-i amicului său pistolul, contribuia și el la o treabă tare de tot, ca-n filme, periculoasă - Stan pleca la luptă și pleca înarmat cu pistolul său; și apoi, tranzacția încheiată i se părea avantajoasă în sine: de mult își dorise un radio de-ăla a-ntâia și acum îl avea, căpătând pe deasupra și un ceas de mână pe cinste. Curând însă, starea lui sufletească s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
lui, un sentiment care la început era ceva firav, ca o boare și repede a crescut în el, a prins rădăcini și l-a subjugat - frica. Frica a început cu o întrebare: dacă prinde taică-său de veste că lipsește pistolul, că el a umblat la ascunzătoarea din pivniță și a luat pistolul; taică-său nu are habar că el știe de existența armei îngropate de bunicu-său în pivniță... Dacă îl prinde? Pe urmă și-a făcut curaj singur: n-are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și repede a crescut în el, a prins rădăcini și l-a subjugat - frica. Frica a început cu o întrebare: dacă prinde taică-său de veste că lipsește pistolul, că el a umblat la ascunzătoarea din pivniță și a luat pistolul; taică-său nu are habar că el știe de existența armei îngropate de bunicu-său în pivniță... Dacă îl prinde? Pe urmă și-a făcut curaj singur: n-are cum să descopere taică-său absența armei, de unde și până unde să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
colibei și au ieșit. Victor avea în mână briceagul său, Stan ținea revolverul. Nici n-au apucat să schițeze vreun gest că vocea dinainte a și ordonat, la același megafon: -Foc! Bandiții, legionarii, foc! Rafale au pornit din zeci de pistoale automate. Victor și Stan au căzut ciuruiți. Dar armele nu se opreau: focul a continuat până încărcătoarele s-au golit. Atunci, din mulțimea de militari, milițieni și securiști care înconjuraseră coliba, s-a desprins Fanache. S-a apropiat de cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
lumină și cea a făpturilor de întuneric, sub comanda lui Apolion, soarta bătăliei e pecetluită... În primul moment, reacția toarășului Cameniță, supărat și pe ce bălmăjea ăla, dar supărat și că fusese sculat brusc din somn, a fost să scoată pistolul și să-i tragă ăluia un glonț în frunte. Pe urmă și-a simțit tălpile noduroase în pantofii de piele confecționați chiar de nărodul ăla, și-a amintit că, de când poartă încălțările făcute de Tomiță, a scăpat și el de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fără glorie și cu dureri de cap. Fanache și-a suflecat mânecile, și-a pus mintea la contribuție și a început să completeze lotul de bandiți. Primul care a căzut a fost Gabi Papadopol: nu doar că le vânduse ălora pistolul, dar sigur era de-al lor. L-au arestat. Strâns cu ușa, el le-a spus că știa că fratele meu avea o prietenă, Monica, elevă din orașul capitală a regiunii, care-și petrecuse întreaga vacanță de vară aici, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
vrăjit, stăteau și ei smirnă, aproape își țineau respirația: să nu-l supere cumva pe șef și să se năpustească ăsta asupra lor și să-i zboare din funcții. Se mijea de ziuă, când Fanache (care, vigilent, cu mâna pe pistolul încărcat, șezuse mai aproape de „obiectiv“), și-a luat inima în dinți și i-a întrerupt tovarășului Cameniță reveria: -Tovarășe prim, permiteți să raportez. Se petrece ceva ciudat. Obiectivul susură pe la margini și dispare. Cameniță a ridicat privirea nedumerit. Directorul liceului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Apoi s-a pierdut În descrieri euforice ale numeroaselor sale fapte eroice, fălindu-se cu frica și respectul pe care i-l poartă oamenii din regiune pentru faptul că este un țintaș extraordinar. Pentru a o dovedi, și-a scos pistolul și i-a spus lui Alberto: — Fii atent, cheee, Îndepărtează-te douăzeci de metri cu o țigară În gură și dacă nu ți-o aprind cu primul foc de armă, Îți dau cincizeci de soli. Lui Alberto nu-i plac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
inocentă, că a rămas fără. Polițistul l-a avertizat În legătură cu aprinderea petardelor În locuri publice, apoi l-a anunțat pe proprietar că incidentul luase sfîrșit; nu vedea nici un semn pe perete cum că În acel loc se trăsese cu un pistol. Femeia s-a Îndreptat spre sergent pentru a-i spune să se mute cîțiva centimetri din locul În care se afla, sprijinindu-se amețit de perete, dar un calcul făcut rapid În minte Între șansele de reușită și cele care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
comuniști a fost un corp delict bine venit, pregătire paramilitară. Din cauza aceasta m-au luat drept șef, cap de lot. Armă după altar Într-o bună zi, vine clopotarul și mă anunță că după altar este o armă. Era un pistol turcesc, ruginit de vreme. N-a ruginit acolo. O mână criminală a voit să dea motiv de acuză dacă se află la o eventuală percheziție. Am dispus ca numaidecât să fie aruncată într-o fântână. Incidentul de la primărie Cineva a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Seminarul din Luizi-Călugăra și după desființarea Seminarului în 1948. În primăvara lui 1949 a fost chemat Pr. Gheorghe Patrașcu de Pr. Hajdeu și nu s-a mai întors. Un milițian ascuns în fânărie a pus în cărare o țeavă de pistol automat rusesc: când m-am aplecat să o dau la o parte a sărit din fânărie și m-a dus la primărie. Notarul Ceandac (?) i-a zis că nu e armă și m-a lăsat în pace. Activistul din partea MADOS
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
enoriași tocmai când începeau ședințele de partid; că opresc tinerii de la căminul cultural etc. unde primeau instructaj și educație comunistă. Tinerii puteau fi oriunde afară de biserică. Ce am suferit timp de 5 ani și jumătate e de la sine înțeles, cu pistoalele încărcate la cap precum și suferința celorlalți pe care îi vedeam în cea mai neagră mizerie, triști și deprimați. De la sine se înțelege chinul nemăsurat al celor cu familie părăsită de ani și ani! Am fost pus în libertate la data
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
acestei făpturi miraculoase descinsă parcă din sferele extraterestre. Așteptam cu înfrigurare emiterea unui ordin de luptă, de asalt, asupra unei cetăți inexpugnabile, cu mușchii încordați la maximum pentru momentul declanșator, ca sprinterii pe linia de start ciulind urechile la pocnetul pistolului. Spre marea noastră bucurie, detensionarea s-a produs rapid, prin formularea unui elogiu care ne-a lăsat cu gura căscată, mângâind cu blândețe și alinând sufletele noastre amărâte, greu încercate. Vai dhagă doamnă Hozalie, dar ce copii fhumoși ai și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lumină spre geamuri. Apoi, au încercat ușa și au deschis-o larg, pătrunzând toți trei în hol cu lanternele aprinse. Deschide! În aceeași clipă au tras ivărul ușii, iar aceasta s-a deschis larg spre tindă, pe când securiștii scoteau rapid pistoalele din buzunarele scurtelor. În timp ce ei au deschis ușa, tata s-a ridicat și acum era în picioare lângă intrare. În numele legii ești arestat! N-are rost să te opui s-a răstit un securist și a îndreptat ostentativ pistolul spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
rapid pistoalele din buzunarele scurtelor. În timp ce ei au deschis ușa, tata s-a ridicat și acum era în picioare lângă intrare. În numele legii ești arestat! N-are rost să te opui s-a răstit un securist și a îndreptat ostentativ pistolul spre pieptul lui. Somația a fost făcută cu voce tare, sonor, fără menajamente, așa că ne-am trezit cu toții, și mama și noi, copiii. Nici un pic de bun-simț, gingășie ori delicatețe din partea acestor intruși. Țineau pistoalele îndreptate spre niște copii nevinovați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
securist și a îndreptat ostentativ pistolul spre pieptul lui. Somația a fost făcută cu voce tare, sonor, fără menajamente, așa că ne-am trezit cu toții, și mama și noi, copiii. Nici un pic de bun-simț, gingășie ori delicatețe din partea acestor intruși. Țineau pistoalele îndreptate spre niște copii nevinovați și înfricoșați dormind pe dușumea alături de mama lor. Ce-i, Vasilică? Ce se întâmplă? Cine sunteți și ce vreți de la soțul meu? Lăsați-l în pace! Unul dintre ei, rânjind într-un mod animalic, i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
între armă (în cea mai mare parte AK 47 obosite, de la sfârșitul anilor '60) și iubită, între cultivarea memoriei celei dragi rămase acasă și pasiunea pusă în curățirea, gresarea, asamblarea etc. obiectului care a fost botezat cu numele sale. Toate pistoalele mitralieră din dotarea plutonului au gravate pe patul de lemn un nume de fată; al meu are gravat două, "Diana" și "Enikö", frumos exemplu de coabitarea etnică. Toleranță pe patul armei. Observație banală: sunt răcit "cobză" (expresie bizară, oare de unde
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
schimba spiritul locului, un aer greu de viespar comunist și de microfoane AGFA ascunse în farfurie stăruie în aer. Aici Războiul Rece parcă nu a luat sfârșit. Nu mai lipsește decât să apară în cadrul ferestrei James Bond în misiune cu pistolul său cu amortizor. Pe perete, într-un colț, un magnific tablou ce reprezintă o mahala bucureșteană a anilor '30 (Lucian Grigorescu?). Plin de farmec și culoare tabloul acela. Mă întreb cum de s-a rătăcit acolo. Iar ca să fiu răutăcios
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
societatea lor și au decis să o curme. Jucăriile copiilor sunt sexiste. Se manifestează intens la Paris în fața marilor magazine de jucării care vând păpuși în această perioadă de sărbători, cerându-se "să se renunțe la jucăriile care modelează destine". Pistoalele cu apă și machetele de avioane și tancuri duc la violență și agresivitate sexistă, iar păpușile Barbie, roz-bombon, duc direct la "oala din bucătărie". Dacă aș fi copil, i-aș întreba cu ce jucărie mi-ar recomanda totuși să mă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de alta, simt că poziționarea vesticilor față de estici intră într-o dulce armonie: noi le culegem căpșunile în patru labe, ei ne împușcă mistreții în poziția șezut. În sfârșit, ceea ce nici Fane Spoitoru n-ar îndrăzni, adică să tragă cu pistolul în cerbii de pe carpeta părintească, a izbutit Năstase, predându-ne pe viu lecția europeană de cum se poate vâna în cotețul porcului." O imagine care m-a aruncat înapoi în timp, în anii studenției. În sala de lectură a căminului studențesc
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dat „lovitura secolului”, atacând trenul poștal Glasgow-Londra - omul invidiat de toți autorii de romane polițiste ai lumii, niciodată capabili să scrie ce a „scris” într-o singură noapte acest fost distins anticar fără să apeleze la ficțiune, la metafore și pistoale, fără să ucidă, doar cu mâinile înmănușate și o cheie franceză cu care i-a dat în cap mecanicului de locomotivă, amenințându-l atât cât trebuia. Atunci ce i-a pierdut pe acești domni după ce geniul lor a triumfat? Vasăzică
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
gheață este un yeti, „omul zăpezilor”; b) ființa este un descendent mai mult sau mai puțin direct al omului din Neanderthal; c) totul e o șmecherie de bâlci - dovadă cele două urme foarte clare, prin gheață, a două gloanțe de pistol cu care „omul” a fost împușcat. Enigma continuă. 18: André Malraux inaugurează apartamentul (restaurat) al lui Napoleon la Malmaison - locuința pe toată durata Consulatului. La Roma se fură din biserica Santa Maria della Scala piciorul sfintei Teresa d’Ávila, expus
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]