4,267 matches
-
avea motive de cercetări meticuloase asupra unor aspecte în care se confruntau puncte de vedere contradictorii; pedagogia românească, dominant filosofică, avea nevoie de cercetători experimentaliști, capabili să impună noi adevăruri, verificabile și la îndemîna practicii educative. Chiar atitudinea de frondă, polemică a cercului era binevenită. Catedrele de pedagogie ale universităților de atunci își constituiau sau dezvoltau fiecare propriul său sistem, fără a purta între ele un dialog un dialog științific. O incitare la dezbateri largi era necesară. Ce a reușit să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
alta a axei edificiului, cu două cripte situate exact în mijlocul naosului - cel al lui Vladislav I, ctitorul dintîi al bisericii și celălalt, socotit a fi al lui Radu Negru. Nu vom intra în amănunte de ordin istoric și arheologicteren al polemicilor și supozițiilor, deoarece ne interesează numai specificul și mentalitatea artistică in secolele XIVXV, în acel loc de răscruce a interferențelor stilistice în spatiul artistic autohton: arta bizantină canonică, al cărei mesaj a fost preponderent moral, arta occidentală, care a asimilat
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
soi de ființă cu o alcătuire bizară. Nici/nici. Între și între. Și/și. O ființă contradictorie. Un caz. De aici vin și belelele profesionale. Necazurile pe care le am cu profii de antropologie, sociologie, care mă acuză că literaturizez, polemicile cu prozatorii care, dimpotrivă, consideră că teoretizez excesiv, că mă dau științific, iar ceea ce fac eu aduce a muncă de saltimbanc cultural. Că teoria nu se topește deloc în textul literar, iar reciproca scârțâie și ea. Unii profi mă consideră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nu, mă, lasă-l, că suntem vecini, mă-sa a fost profesoară la copiii mei! Mă rog, procesul ar fi semănat cu Procesul maimuțelor. O dispută textuală. Un atac textual nu putea fi anulat decât de un răspuns pe măsură. Polemică scripturală. Ar fi fost cel mai penibil proces posibil. Ce să demonstreze că are 18 trepte la casă. Farmacistu ar fi trebuit să demonstreze la proces că nevastă-sa nu se uita la telenovele. Bine, la tirajul viitor pot schimba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Împrejurare care te apropia cumva de el, ca pentru o cunoștință greu aflată, ca pentru o desco perire, În viața noastră, pe care o așteptăm de mult. Îl recunoșteai dintr-odată și de departe În poezie, proză, recenzii, note și polemici; o convorbire cu el la un colț de stradă nu era niciodată vreme pierdută; co respondența lui cu scris filigranat mai păstra pentru noi ceva-ceva din savoarea și interesul permanent al scrisorilor lăsate de oamenii veacului al XVII-lea și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Antena 3, cu numărul de înregistrare 2719/04.03.2008, nu a fost încă soluționată, vă aducem la cunoștință că invitatul emisiunii, Mădălin Voicu, se face vinovat și de apologia ceaușismului, nu doar de jignirea memoriei marelui exilat Virgil Ierunca. Polemica în jurul Antologiei rușinii s-a declanșat ca urmare a articolelor lui Adrian Majuru din Adevărul, 25 februarie 2008, și Mirelei Corlățean din Cotidianul, 27 februarie 2008. V-am ruga să parcurgeți și aceste materiale împreună cu reclamația noastră. Noi fiind îngrijitorii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
deștepți (eseuri, Polirom, 2004; ediția a II-a, 2005); Fairia - o lume îndepărtată (roman, Polirom, 2004); DEX-ul și sexul (publicistică, Polirom, 2005). Radu Pavel Gheo este inclus în câteva antologii de proză și studii literare sau eseistică: Cazul Eminescu. Polemici, atitudini, reacții din presa anului 1998 (Paralela 45, 1999); oZone friendly. Iași. Configurări literare. O antologie (Editura T, Iași, 2002); Cartea roz a comunismului (Versus, Iași, 2004); Cartea cu bunici (Humanitas, București, 2007); Povești erotice românești (Trei, București, 2007). A
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Modificarea sistemului și a programului era încă de pe atunci o problemă veche și gravă, care, înainte de a se fi pus la noi, se pusese aiurea în Apus. Multă vreme după diversificarea programelor, în Franța, controversa aceasta a provocat discuțiuni și polemici de o importanță remarcabilă. Haret, care, ca profesor, ca inspector, ca vrednic și luminat colaborator al lui Mitiță Sturdza, studiase datele problemei și pregătise în curs de două decenii reforma sa (două decenii pentru un fleac de lege; vedeți cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
M. Strajan. Jumătate din ei dispăruți. La 14 Ianuarie 1905, Prasin moare în plină tinerețe și vigoare, victimă a generozității și cavalerismului său. Provocat la duel de ziaristul Scântee, pentru o ripostă, poate cam aspră, totuși meritată, în cursul unei polemici în legătură cu o recentă conferință literară a lui Catulle Mendès la Iași, Prasin acceptă cartelul și întâlnirea avu loc a doua zi dimineața, într-una din aleile Copoului. Scântee era miop; mâna lui nesigură; ceața, care se lăsase în aerul rece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
vederi aproape că trebuie să uite că este scriitor, săși descopere calitățile de actor și să ofere un spectacol. Altfel e absolut neinteresant la televizor (chiar dacă este fascinant în scris). Pe de altă parte, emisiunile noastre „culturale“ trebuie să descopere polemica. Deocamdată, ele nu știu cei aia. Oamenii noștri de cultură, deși mulți dintre ei au opinii divergente (ca să nu mai vorbim de antipatii și umori), când se întâlnesc pe platourile televiziunii pupă cu toții Piața Endependenți. E vorba de lașitate, e
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în public...“ La televizor, cu toții ne zâmbim chinezește și ne pupăm țocțoc pe ambii obraji. Iar moderatorul ne încurajează să facem asta, ba chiar se arată speriat și schimbă imediat subiectul când se văd în zare norii negri ai unei polemici. Emisiunea culturală nu poate fi altceva decât o colecție de monologuri triumfaliste, care să vorbească despre minunea că existăm - noi și operele noastre. Iar cultura este un câmp de floricele pe care noi zburdăm, ca niște mielușei nevinovați ce suntem
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
împărat, dar numai pentru a i se opune stupefiant și soporific. Căci Mutra lui dom Virgil, neputând fi, în mod logic, reprezentativă ea nu poate reprezenta o abstracție înlocuind-o printr-un poncif , va fi, în consecință, intertextuală ; va fi polemică ; se va opune atât ideii de domvirgilism (materializată în domvirgilismul vizibil, actant), cât și complicelui său latent (domvirgilismul imprevizibil, șiret, fără chip). Oricum ar fi, Mutra va afirma persoana, iar persoana va afirma Mutra, într-un amalgam caracterologic gen turcul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
din canonul cultural obligatoriu. “i poate că nu este chiar o întâmplare că singurii cineaști pe care îi valorizează paradigma sus-menționată sunt nu doar regizori de film, ci mai ales de teatru : Liviu Ciulei și Lucian Pintilie. La noi, marile polemici cinematografice au fost jurnalistice, punctuale și legate cu precădere de malversațiunile financiare ale juriilor CNC ; singurul critic care a început un travaliu salutar de repunere în discuție a canonului de ieri și de azi este Valerian Sava, în a sa
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
artificiale care vorbesc ca din cărțile proaste. Posibil ca frustrarea mea cinematografică, acumulată în mulți ani, să fie unul dintre motivele pentru care îmi doresc să fac cinema direct și frust, dar nu e în nici un caz vorba despre o polemică. E o miză mult prea mică. Nu e neapărat rău ca spectatorii să se simtă agresați, e oricum mult mai bine decât să nu simtă nimic. E nevoie de un șoc pentru a trezi nițel din amorțeală spectatorul român. Cred
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
realității în acest moment este o formă de miopie, din punctul meu de vedere. De unde vine domnul Bebe ? (dialog cu Alexandru Budac) Alex. Leo Șerban : într-un număr mai vechi din Idei în Dialog, Horațiu Pepine schița un început de polemică în legătură cu filmul lui Cristian Mungiu 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, reproșând criticii de la noi că a cantonat discuția despre film în zona (fără mare impact societal) a relevanței estetice. Recent, într-o discuție privată, Mungiu a făcut aluzie
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
tema din 4, 3, 2 : avortul. Nu știu dacă știi, dar în cronica din suplimentul Evenimentului zilei, care a însoțit premiera și caravana filmului, am prevenit clar, încă din titlu, că Acesta nu este un film despre avort !. Era o polemică explicită cu toți cei care s-au grăbit să pună etichete ferme și paradoxale pe acest film (Film pro sau contra avort), uneori înainte de a-l vedea (sau nevăzându-l deloc !), și un mod poate brutal și reductiv de a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în jur. Apoi, am observat că la noi, dar și în afară, printre românii din diaspora critica mizerabilismului este aproape un passage oblige : parcă, infierându-l, dovedești că ești bun român, că te situezi ipso facto de partea bună în această polemică devenită inevitabilă... Ai perfectă dreptate să susții că și în Grațian, și (mai ales) în Podul de flori partea mizerabilistă este accesorie, reducându-se pur și simplu la cadrul de viață al personajelor (reale, în ambele cazuri) ; la setting. Și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
rezoneze cu povestea... Pentru că e vorba, până la urmă, despre ce s-a întâmplat cu viețile lor (după Revoluție) și pentru că este vorba despre oameni obișnuiți. Nu este nimeni excepțional în această poveste și aici am putea vedea încă o eventuală polemică (implicită) cu ceea ce era cinemaul românesc până în 89, adică nu prea se mai fac ecranizări, nici filme istorice (slavă Domnului !), care erau pline de personaje excepționale, exemplare ș.a.m.d. Acum avem oameni obișnuiți și cred că aceștia sunt lucrul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și absurd În două-trei spirale, prinși mereu În panică parcă ar fi veșnic În Întârziere. Sunt evreii cărora vârsta și o mizerabilă experiență nu le mai permit nici o iluzie” <endnote id="(418, p. 262)"/>. Într-o carte de Amintiri și polemici publicată În 1942, Victor Eftimiu notează următoarele : „Ei [= scriitorii evrei Ion Trivale, Felix Aderca, Benjamin Fundoianu, Alfred Hefter, Aureliu Weiss, Mihail Sebastian] m-au atacat paralel cu dreptcredincioșii creștini antisemiți de la foile naționaliste, tradiționaliste și ortodoxe, În frunte cu răposatul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
7.000), dintre care foarte multe erau minore <endnote id="(420, p. 149)"/>. În 1933, Adolf Hitler Însuși s-a referit extrem de acid la prostituția și proxenetismul practicate de Ostjuden la Viena. Aflat la Londra, Moses Gaster a intrat În polemică cu Hitler, publicând În ziarul britanic Pearson’s Weekly (mai 1933) un articol intitulat „Îl demasc pe Hitler” <endnote id="(882, pp. 216-217)"/>. Fenomenul prostituției și al proxenetismului practicate de unii evrei nu a trecut neobservat nici În România. El
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-au adăugat la calitățile „pe care evreii le vor fi având ab antiquo, de la strămoșii lor” <endnote id="(285, p. 184)"/>. Aceeași discuție se purta, cam În aceeași perioadă, În spațiul cultural german. În 1888, de pildă, Într-o polemică purtată cu Richard Wagner, scriitorul Gustav Freytag se Întreba ce trăsături intelectual-morale se vor dovedi a fi „inerente” evreului (de exemplu, marea lui capacitate de a practica sofismul și dialectica) și care sunt doar rezultatul unor condiții istorice nefavorabile <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a ne scăpa repede de ei” <endnote id="(cf. 67, pp. 48- 50)"/>. Pentru o radiografie exactă a oribilelor stereotipuri evreofobe vehiculate de doctorul Nicolae Paulescu În opera sa, vezi recenta lucrare monografică semnată de Peter Manu și Horia Bozdoghină, Polemica Paulescu <endnote id="(877)"/>. A.C. Cuza și, mai ales, N.C. Paulescu sunt cazuri maligne de protocronism : suntem cu două-trei decenii Înaintea sinistrei Conferințe de la Wannsee (Berlin, 20 ianuarie 1942), În cadrul căreia s-a hotărât ca, „În conformitate cu voința lui Adolf Hitler
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înfloreau, iar În centrul Bucureștiului se scanda „Moarte jidanilor !”, În timp ce oamenii treceau indiferenți, „fără ca nimeni să Întoarcă măcar capul” <endnote id="(219, p. 205)"/>. Bineînțeles, toate aceste elemente apar În „romanul evreiesc” al lui Mihail Sebastian, roman care a generat polemica pur teologică rezumată mai sus. În fine, trecând de la un fin eseist (profesorul Nae Ionescu) la un militar de carieră (mareșalul Ion Antonescu), subtilitatea demonizării evreului dispare fără urmă. Concluzia Însă este aceeași : „Satana este evreul”, deci acesta trebuie alungat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dar pentru a Înțelege asta, exilatul trebuie să fie capabil să pătrundă sensul ascuns al rătăcirilor sale și să le conceapă ca pe o lungă serie de Încercări inițiatice...” <endnote id="(829, p. 350)"/>. Peste 30 de ani, intrând În polemică postumă cu mentorul său Eliade, Ioan Petru Culianu - un alt autoexilat din România - credea că „orice exilat trebuie să se identifice cu Elie Wiesel”, nu cu Ulise. Culianu a Înlocuit un rătăcitor legendar cu unul real, dându-i totuși acestuia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au pus pe ochii lui și când a vrut să se apere de ele, a căzut În apă și s-a Înecat.” „Așa s-a pierdut neamul jidovesc” <endnote id="(56, pp. 171- 172 ; 162, p. 279 ; 269, p. 138)"/>. Polemici Între savanți De-a lungul timpului, savanții au avut păreri diferite În ceea ce privește originea și semnificația acestor motive mitice. O scurtă trecere În revistă a principalelor opinii va fi, cred, profitabilă. În 1868, polemizând cu cei care considerau că toponimele gen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]