10,542 matches
-
tot mai puțini dintre ei ajung să guste din divina substanță a adevăratei fericiri, o fericire în așteptare pe drumul anevoios spre desăvârșire. E drept că mai există și categoria deloc neglijabilă a căldiceilor (credincioșii fără credință și ateii religioși pomeniți de scriitorul suedez Pär Lagerkvist), despre care Apostolul Ioan spune următoarele în Apocalipsa (3/16): „Dar, fiindcă ești căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea”... Cu speranța că voi izbuti să îmbogățesc cu o
FERICIREA-N BANI SCĂLDATĂ E-N ESENŢA EI RATATĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375554_a_376883]
-
imagini: prima, o mamă tânără lângă copilașii care dorm în pătuț și a doua, soțul ei bărbos pe front. Desenele purtau titlul “De ce ne batem”. Aceste imagini au fost însoțite de alta, intitulată ” Santa Klaus în tabără” cu chipul personajului pomenit mai sus: bătrânul durduliu împărțind daruri în tabăra soldaților. Așa a devenit acel SANTA KLAUS simbolul fericirii în familie, adoptat de întreaga Americă într-un sfârsit de decembrie încărcat cu maxime emoții omenești. Mai târziu simbolul American a fost adoptat
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
România, o să trăiască ! "Vă rugăm : lăsați mâhnirea, murit-am ca niște Eroi ! Păstrați-ne amintirea ! Atâta cerem de la voi..." ..................................................,................. Pe toți ce i-am scris în versuri, evlavios vor fi citiți Pe Pământ, dar și în Ceruri, mereu fi-vor Pomeniți ! Rog Preoții și sătenii, Primarul, doamna Directoare, Recunoștința să rodească și la noi în Valea Mare ! P.S. : Acest simbol Monumental, fu zidit cu stăruire, La "nouăsutedouășcinci", spre a Eroilor cinstire : Ionică : Florea, Ion, Petre ; I.Turie, Ion Popescu, Ioniță : Florea
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
am răspuns gândindu-mă cât am suferit eu, de fapt, în această perioadă. - Bine, Natalia, dacă nu vrei nu-mi spune. Lasă-mă să-ți spun eu: te iubesc, te doresc, te vreau! - Și cu nunta cum rămâne? m-am pomenit întrebând, agitată de declarația lui de dragoste, care venea într-un moment nepotrivit, învolburându-mi gândirea, fantezia, sentimentele și dorințele. - Lasă-o încolo de nuntă! O amânăm, le spunem a lor mei că ne-am decis să mai așteptăm sau
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
luase în seamă până atunci vânzoleala panicată de la doi pași de ea. Dar acum își strecură capul printre privitorii adunați în cerc, hipnotizați de ceva încă nezărit de ea. Îndeobște sensibilă și plină de compasiune, acum se dovedi altfel. Se pomeni zâmbind a înțelepciune la vederea celor căzuți și ascunși de curioșii înspăimântați. Erau câțiva dintre avizii cumpărători ai anticarului. Zăceau pe jos contorsionați, însoțiți de răvășeala cărților cumpărate, strângând în spasme înghețate ceasurile primite cadou de la ciudatul anticar. Pe față
CEASUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371858_a_373187]
-
de botez, de nuntă ori de-nmormântare și el bate crângul! se-nciudă vecina, aplecată asupra coșului cu pere strânse spre mulțumirea grabnică a celor doi godaci din coteț. -L-a și botezat popa! lămuri prima. -Așa ceva n-am mai pomenit! Izvor botezat?! se ridică din șale, mirată, surata cu perele. -Da, da... Apa Sâmbetei i-a zis! Că sâmbăta s-a-ntâmplat minunea! -Halal să-i fie! Nu putea găsi nume mai cu noroc?! Sâmbăta se sfârșesc toate... se oțărî
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
adevărat călugăr. Până ca boala să-l răpună, programul său era după tipicul pravilei călugărești. Când se petreceau întâmplări nu tocmai plăcute, Vlădica Gherasim zicea că trebuie să le ducem toate cu răbdare și cu credință. Când cineva greșea, îl pomenea pe Mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei și Sucevei, care spunea: „Nu puteți voi greși cât pot eu ierta“. În încheiere vin să întreb, ce ar zice și cum ar analiza Preasfințitul Părinte Episcop Gherasim Cucoșel mersul și evoluția Bisericii astăzi
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
prietene! răspunse Gaius. Nu sunt supărat. Dar dacă ai să te întreci în meșteșug am să țin această suliță pe lângă mine ca un obiect de preț și îți voi plăti cât îmi vei cere. Cât despre sinucidere dacă tot ai pomenit de ea, să-ți spun ceva prietene... Am auzit de la niște iudeii cum că a-ți lua viața singur este de fapt o mare ofensă adusă Dumnezeului lor care le-a dat viața și doar el are dreptul să le-
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
și Călin Țiganu. Dar cea mai interesantă poveste care mi-a încântat copilăria a fost a lui Călin, pe care vreau să v-o spun acum: Pe seama lui Călin Țiganu’(așa i se spunea și eu tot așa l-am pomenit), circulau fel de fel de legende. Deseori venea la noi o vecină de pe ulița lui, o tânără focoasă cu bărbatul cam molâu. Se plângea maică-mii: -Auzi, ghea țățică, auzi!? Ticălosu’ de Călin iar a adus una. A treisprezecea, țațăă
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
fericitul Călin. Dar acele ore de intensă trăire îl secătuiau de energie pe focosul artist. Atunci, Călin se refăcea din nou la horele duminicale sau la nunți. Biata femeie nu înțelegea că focul lui Călin se stinsese pentru ea. Se pomenea certată, apoi gonită, sau cu altă femeie adusă-n casă de el. Iar ea?.. Cu, sau fără ceartă, cu sau fără păruială, cu scandal sau fără, era nevoită să plece, plângându-și norocul și greșeala. Își amintea că are un
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
dușmanul de veacuri al poporului nostru. Iată de ce trebuia ucis fără întârziere acel Agag al amaleciților! Ei! Cam așa și cu Iisus ăsta, ne-ar fi făcut necazuri mari dacă nu l-am fi înlăturat. Și acum că tot ai pomenit de Gamaliel îți voi spune un cuvânt desprins cumva din chiar cuvintele lui. Dacă acesta ar fi fost fiul lui Dumnezeu nimeni nu i-ar fi putut face nimic fiindcă nimeni nu se poate pune cu Dumnezeu, dar nefiind acesta
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
S-au mirat chiar că unii ca noi sunt în stare să „tango”. Am plecat bucuroși de acolo, așa că a doua zi am recidivat. La fel cum „junkies" se întorc tremurând să ia doza de narcotice, așa și noi, ne pomenim din nou pe scările metalice ce ne duc la etaj, la ringul de dans, ținându-ne de mână, ca niște adicți. „We’re hooked!". Ultima lecție ne-a dus iar la „basics", la mersul normal, la pășitul cu „poise”, cu
EL TANGO ARGENTINO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372294_a_373623]
-
unei noi parcări sau unei noi clădiri. Tot ceea ce se construiește prin majoritatea orașelor țării, este atât de important pentru public, încât niciun copac nu va mai rămâne “în picioare” în anii ce vor urma. Se pare că ne-am pomenit cu o nouă modă pe plaiurile mioritice: marea betonare! Oriunde întorci capul, vezi numai beton. Până și câmpurile care deunăzi aveau destinație agricolă, acum sunt betonate pentru parcări auto sau spații pentru diferite companii private (supermarket-uri, spații de prezentare
TĂIEREA COPACILOR, UN NOU SPORT NAŢIONAL de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372446_a_373775]
-
avea „iarba fiarelor” care descuia orice lacăt. Astăzi are clește. Iar tu tot te încui de te omori singur dacă Dumnezeu te procopsește cu un foc sau apă mare și nu găsești cheia potrivită. Și ești „om bun” adică faci pomeni, ții posturi și rogi pe Dumnezeu să-ți dea „pâinea cea de toate zilele” deoarece nu ai timp să ți-o câștigi din muncă. Numai cine nu vrea nu-și găsește de lucru. Gura rea spune că sas-ul își
CIVILIZAŢII EXTRATERESTRE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372551_a_373880]
-
neamului românesc. --Ooof! El și vița de erou al neamului românesc! Lasă prostiile și vezi-ți de treabă! Singurul act de proprietate e ăla pe care ți l-am dat. Mărășteanu se dezumflă. Înțelese că nu mai este cazul să pomenească de obârșia de eroi ai neamului său. Luă actul de proprietate pe care îl pusese într-o geantă și mormăi: --Am plecat la primărie! --Mă, tu mă sperii! S-a întâmplat ceva și nu spui. Nici măcar n-ai mâncat. --Stai
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
netezișul terenului, ușor accidentat de mușuroaie de pământ, dâmburi și gropi, în pantă lină către firul subțire al Călmățuiului, aproape secat. În zare nu se vedea decât o coșmelie acoperită cu stuf , cu o îngrăditură. O târlă, își zise.Te pomenești că aia o fi o târlă de-a lui Casapu, de care pomenea mama. Da’...e departe, prea departe, ca să fiu vecin cu târla lui. Și ce-mi place panta asta cu fața la soare! Ideală pentru plantat cătină. Să vezi ce
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
lină către firul subțire al Călmățuiului, aproape secat. În zare nu se vedea decât o coșmelie acoperită cu stuf , cu o îngrăditură. O târlă, își zise.Te pomenești că aia o fi o târlă de-a lui Casapu, de care pomenea mama. Da’...e departe, prea departe, ca să fiu vecin cu târla lui. Și ce-mi place panta asta cu fața la soare! Ideală pentru plantat cătină. Să vezi ce treabă fac! --Ce te uiți așa, vericule? Vrei să-ți vezi locul? Facem
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
drag, iar vocea lui îmi sună și acum în minte. Fluierul îl mai am și acum, după aproape treizeci de ani de la vizita în munții Cibinului, pe care îl privesc cu nostalgie și cu multă plăcere și, de fiecare dată, pomenesc numele baciului Ioan cu mare evlavie. Iau în mâinile mele fluierul, așa cum l-am luat atunci, demult, în seara aceea de vară, când mâna prietenoasă a bătrânului sihastru s-a îndreptat către mine, dăruindu-mi-l. Note: 1. sine, pron
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
problemele fundamentale ale gîndirii omenești. Cine suntem? De unde venim? Unde ne îndreptăm? Și celelalte probleme, de acum obișnuite printre filozofi, care încearcă dintotdeauna să definească aceste lucruri și pe care și noi aici ni le punem. Lucruri care le-ați pomenit deja și pe care le-am ascultat cu mare interes, drept pentru care aduc mulțumire tuturor, chiar și celor mai sceptici, care prin scepticismul lor ne pun în situația pe noi ceilalți care credem în postura de a aduce argumente
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele dumneavoastră va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-ați făcut atâtor oameni și care fapte, fiți sigur, că sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
făcut concesii veacului, statului, dar nu concesii care să compromită corpul, trupul Bisericii. Există însă și sfera duhovnicească, mistică, ascunsă, neștiută. Aceasta este forța cea mare a Bisericii. Aici și pretutindeni există mari rugători, cei mai mulți neștiuți. În istoria Bisericii sunt pomeniți așa-numiții "nebuni pentru Hristos", despre care lumea zice că-s proști ori nebuni; însă ei sunt mari duhovnici, sfinți, iar lumea nu-și dă seama. Rugăciunile lor sunt atât de plăcute lui Dumnezeu, încât pentru ruga acestora ține Dumnezeu
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
întotdeauna cheia spre Dumnezeu. - Care sunt categoriile sociale cele mai năpăstuite în vremea noastră și către care ar trebui îndreptată, cu precădere, atenția milostivirii noastre? - Mereu ni se spune "să vă fie milă de bătrâni, copii, bolnavi", dar n-am pomenit până acum să se spună "să vă fie milă de tineri". Ei sunt o categorie foarte chinuită astăzi. În primul rând față de copii avem obligația să le dăm dreptul să se nască, dreptul la viață. Apoi trebuie să organizăm societatea
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
-n patru ani, care tot ne orbecăie prin întunericul interminabilei tranziții, aproape că ne-am uitat istoria și faptele eroilor noștri, din care am avea ce învăța. Poate ne-ar limpezi drumul prin această continuă bâjbâială. Să mă explic: Romanul pomenit mai sus al domnului dr. Gheorghe Chirtoc zugrăvește legendara epopee a ostașilor români, care au luptat în al doilea război mondial pe frontul antisovietic. Este un roman complex, în care autorul a înlănțuit un număr mare de evenimente, printr-o
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
și a vitejii nu li-i preget, nici de trudă, nici de cheltuială, ce încunjură țările de învață, ca să deprinză tinerețile truda și la bătrânețe înțelepciunea, de care au nevoință mai mare..” Despre tătari aflăm următoarele: „... Aicea nu multu vom pomeni de tătari, carei se află că suntu limbă bătrână și din ceput viteji și până astăzi vedem că s-au ținut tot în ce au apucatu. Tartariia sau cumu-i zicu unii Țara Tătărească, este împărăție mare, că nu numai ceasta
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
emisiuni care să aducă un aport pozitiv telespectatorului, cultural sau educativ. Apoi dacă urmărim posturile de știri, devenim deprimați și nefericiți. Realitatea face ca rareori să auzim știri pozitive, iar în timp, subconștientul omului lucrează și se degradează. Ne putem pomeni cândva, că vom avea nevoie chiar de ajutorul psihologului, cel care ne-ar fi putut salva încă de la început, dacă am fi aflat despre această boală a secolului XXI. 5) Gadget-urile. Mai ales tinerii, dar și persoanele de vârsta
CÂND TEHNOLOGIA NE AMENINȚĂ SĂNĂTATEA ȘI VIITORUL de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372993_a_374322]