5,162 matches
-
a fost la fel de liberă estetic ca și în Occident, în ciuda cenzurii. Suprarealism, neo-avangarde, postmodernism - nimic din experiențele firești din "lumea civilizată" nu au fost "altfel" la noi. Cea mai bună proză românească din ultimele două decenii este profund influențată de postmodernii americani: Barth, Pynchon, Coover. în cei mai negri ani ai dictaturii lui Ceaușescu cercurile literare studențești produceau o extraordinară literatură underground, liberă de orice constrângere. Nici un vers și nici o frază din scrierile mele de până în 1989 nu le-aș fi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și a nu le repeta, încă nu sîntem deplin îndreptățiți să ne celebrăm europenismul. în orice caz, nu oricum. Valurile de relativism cultural, de multiculturalism și de corectitudine politică din ultimele decenii, produse de ineluctabila noastră alunecare spre o lume postmodernă, ne-au deprins, în ciuda exagerărilor și aspectelor lor uneori caricaturale, să fim circumspecți în privința afirmării dreptului nostru de întîi născuți întru marea cultură. Dacă filozoful grec citat de Diogenes Laertios putea spune cu trufie: "Sînt fericit că m-am născut
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în mod sigur în marele subconștient colectiv al operei de artă, în "filozofia" acestui domeniu al cunoașterii, așa cum a fost el întemeiat de anticii greci. în presupoziții, în ceea ce nu este exprimat dar este determinant pentru o scriere literară. Gândirea postmodernă se străduiește să arate, de cî-teva decenii încoace, ce nu este în regulă cu arta înaltă: aroganța, autarhia, elitismul ei. închiderea în muzee, îndepărtarea de viața nemijlocită. într-un strălucitor eseu, Walter Benjamin arăta cum "aura" operei de artă se
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Din această perspectivă, a rațiunilor care stau la baza consultării magicienilor și prezicătorilor, atât magia, cât și divinația se aseamănă foarte mult. Cele două se bazează pe un alt principiu de explicare a fenomenelor, diferit de modelele științifice moderne și postmoderne. Concluzionând, raportul divinație magie ar putea fi reprezentat schematic în felul următor: SUPRANATURALUL MAGIA DIVINAȚIA impunerea voinței inteligența instrumente specifice instrumente specifice ASEMĂNĂRI Diferențele dintre magie și divinație sunt mai mult de ordin teoretic. În practică, cele două se întrepătrund
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Frankfurt, care își extrage multe din ideile sale din dialogul cu marxismul ortodox, el este de asemenea puternic asociat cu postmodernismul, o perspectivă care este profund suspicioasă în ceea ce privește pretențiile emancipatoare ale marxismului clasic. În Capitolul 7, Richard Devetak explică turnura postmodernă în științele sociale luând în considerare scrierile lui Derrida, Foucault și Lyotard, și analizează influența acestora asupra relațiilor internaționale începând cu anii '80. Critica sa la adresa "proiectului Iluminist" al emancipării umane universale este un element important al acestui capitol, după cum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
abordările principale și în multe din alternativele critice a fost unul din motivele dezvoltării literaturii feministe. Totuși, perspectivele feministe nu au fost mai omogene decât alte puncte de vedere teoretice. Unii feminiști, precum Christine Sylvester (1994a, 2002) au folosit abordări postmoderne pentru a pune sub semnul întrebării descrieri "esențialiste" ale femeilor, ale drepturilor și intereselor lor. Una din preocupări a fost să se pună sub semnul întrebării enunțul potrivit căruia concepțiile dominante occidentale privind "femeia" sunt valide pentru femeile de pretutindeni
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și 7 din acest volum) s-au fundamentat și ele pe scrierile Școlii Engleze (Der Derian, 1987; Linklater, 1998). Membrii Școlii Engleze au fost interesați multă vreme de diversitatea culturală în politica internațională și au precedat, într-un fel, cercetările postmoderne spre "alteritate" (otherness). Cel de-al patrulea capitol al lucrării lui Wight International Theory: Three Traditions (1991) demonstrează un interes particular pentru studiul colonizării. După cum notam, analizele lui Bull și Wight asupra expansiunii societății internaționale demonstrează o preocupare specială pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
iar uneori ferindu-se de orice fel de etichetare. Acest capitol va propune o abordare pragmatică și nominalistă a postmodernismului, în locul unei definiții clare și acceptate a conceptului. Teoreticienii care sunt considerați, sau care își consideră ei înșiși lucrările drept postmoderne, poststructuraliste sau deconstructiviste vor fi tratați aici drept teoreticieni ai postmodernismului. Acest capitol este împărțit în patru secțiuni principale. Prima tratează relația dintre putere și cunoaștere în studierea relațiilor internaționale. Cea de-a doua subliniază strategiile textuale folosite în abordările
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
absența ei (sau, altfel spus, de prezența mai multor suveranități). Pe scurt, atât teoria cât și practica relațiilor internaționale sunt condiționate de principiul constitutiv al suveranității. Genealogia Înțelegerea noțiunii de genealogie este importantă, deoarece a devenit crucială în multe perspective postmoderne asupra Relațiilor Internaționale. Genealogia este, simplu spus, un stil de gândire istorică ce expune și înregistrează importanța relațiilor putere-cunoaștere. Este poate cel mai bine cunoscută prin atacul radical a lui Nietzsche asupra conceptului de origini. După cum explică Roland Bleiker (2000
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
opoziție cu anarhia). Deconstrucția încearcă să arate că astfel de opoziții nu se susțin, deoarece fiecare termen depinde deja, întotdeauna, de celălalt. Într-adevăr, termenul privilegiat își câștigă poziția doar prin negarea dependenței sale de termenul subordonat. Dintr-o perspectivă postmodernă, ceea ce vrea să pară o opoziție clară între doi termeni nu este nici clară și nici măcar opoziție în sine. Derrida vorbește adesea de această relație în termenii unui parazitism structural și a unei contaminări, deoarece fiecare termen este legat în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de politica de putere? Problematizarea statelor suverane Statele, suveranitatea și violența sunt teme cu o existență îndelungată în tradiția Relațiilor Internaționale, teme ce au câștigat în importanță după atacurile teroriste din 11 Septembrie. Ele sunt și teme centrale în abordările postmoderne din relațiile internaționale. Totuși, în loc să le preia necritic din abordările tradiționale, postmodernismul le revizuiește folosindu-se de genealogie și deconstrucție. Postmodernismul caută să abordeze o problemă esențială privind interpretările și explicațiile statelor suverane, pe care abordările centrate pe stat au
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
omite o astfel de abordare? Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului Una dintre implicațiile centrale ale postmodernismului este că paradigma suveranității ne-a sărăcit imaginația politică și ne-a restrâns înțelegerea dinamicii politicii mondiale. În această secțiune vor fi prezentate încercările postmoderne de a dezvolta un nou limbaj conceptual pentru reprezentarea politicii mondiale dincolo de termenii statocentrismului, pentru a regândi conceptul de politică. Campbell (1996: 19) pune următoarea întrebare: "putem reprezenta politica mondială într-o manieră mai puțin dependentă de problematica suveranității?" Provocarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
19) pune următoarea întrebare: "putem reprezenta politica mondială într-o manieră mai puțin dependentă de problematica suveranității?" Provocarea este de a crea un limbaj conceptual ce poate transmite mai bine noile procese și noii actori din politica mondială modernă (sau postmodernă). Campbell (1996: 20) recomandă "gândirea în termenii unei prozaici politice care să înțeleagă natura transversală" a politicii mondiale. Conceptualizarea politicii mondiale în termeni de "prozaică politică" atrage atenția asupra multitudinii de erori și interacțiuni produse de globalizare, ce trec dincolo de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu critica deconstructivă a totalizării și a efectului deterito-rializant al luptelor transversale. Am explicat deja că deconstrucția este o strategie de interpretare și critică ce vizează conceptele teoretice și instituțiile sociale care încearcă obținerea totalizării sau a stabilității totale. Critica postmodernă a suveranității statului, este important de observat, se centrează pe suveranitate. Statul suveran este într-adevăr modul dominant de subiectivitate în relațiile internaționale de astăzi, însă este discutabil dacă pretenția sa de a fi subiectul politic primar și exclusiv este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și Connolly, este interesat de dezvoltarea unui spirit de pluralitate democratică ce ar promova toleranța și multiculturalismul în cadrul și dincolo de granițele statului. Promovând o afirmare activă a alterității, acest spirit ar rezista logicii statului suveran, de teritorializare și captură. Etica postmodernă Postmodernismul pune următoarea întrebare: ce s-ar întâmpla cu semnificația eticii în afara paradigmei subiectivității suverane? Există două variante legate de etică ce se dezvoltă ca urmare a reflecțiilor postmoderne asupra relațiilor internaționale. Una dintre ele contestă descrierea ontologică pe care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
spirit ar rezista logicii statului suveran, de teritorializare și captură. Etica postmodernă Postmodernismul pune următoarea întrebare: ce s-ar întâmpla cu semnificația eticii în afara paradigmei subiectivității suverane? Există două variante legate de etică ce se dezvoltă ca urmare a reflecțiilor postmoderne asupra relațiilor internaționale. Una dintre ele contestă descrierea ontologică pe care se bazează argumentele etice tradiționale. Ea avansează o noțiune de etică ce nu se sprijină pe o limitare rigidă și fixă între interior și exterior. Cealaltă idee se centrează
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
identității politice, sunt văzute de postmodernism drept rezultate contingente din punct de vedere istoric, și extrem de ambigue (Ashley și Walker 1990). Ca atare, ele nu au un statut transcendental. Ca o provocare adusă delimitărilor etice impuse de suveranitatea statală, etica postmodernă "etosul diplomatic", așa cum îl numesc Ashley și Walker nu este limitată spațial și teritorial. Ea caută să "facă posibilă practicarea riguroasă a acestei etici într-o sferă cât se poate de largă" (1990: 395). Nu ar trebui să existe nicio
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
comunitate, identitate, etică și democrație sunt regândite pentru a evita continua reteritorializare a lor de către statul suveran. Într-adevăr, ruperea legăturilor dintre aceste concepte și noțiunile de teritoriu și suveranitate stă la baza sarcinii practice a unei politici sau etici postmoderne. Așa cum explică Anthony Burke (2004: 353) într-o critică puternică a teoriei războiului drept de după 11 Septembrie, concepția postmodernistă a unei "păci etice" ar refuza "să-și canalizeze obligațiile etice doar prin stat, sau să se bazeze pe el pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este legată de interese și că teoriile ar trebui să își propună în mod explicit să expună și să demonteze structurile de dominare și opresiune (Hoffman 1987; George și Campbell 1990). Sub umbrela acestei vaste critici, teoreticienii critici moderni și postmoderni au rămas uniți împotriva teoriilor raționaliste dominante. Totuși, așa cum raționaliștii erau divizați intern, așa erau și criticii. Postmoderniștii, inspirându-se de la teoreticienii sociali francezi, mai ales de la Jacques Derrida și Michel Foucault, au adoptat o poziție de "interpretativism radical". S-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constructivistă în dialog cu argumentația filozofică și morală, căci altfel constructivismul își va pierde autenticitatea etică, iar teoria critică internațională unul dintre potențialii săi piloni. Este tentant să explicăm aceste nemulțumiri în termeni de divergențe între constructiviștii moderni și cei postmoderni, divergențe subliniate mai devreme. Totuși, dezacordurile cu privire la natura teoriei, relația cu raționalismul, metoda cea mai indicată și contribuția la teoria critică internațională nu se pliază clar pe diviziunea dintre fundaționismul minimal și anti-fundaționism. Constructiviștii postmoderni nu ar pleda niciodată pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
între constructiviștii moderni și cei postmoderni, divergențe subliniate mai devreme. Totuși, dezacordurile cu privire la natura teoriei, relația cu raționalismul, metoda cea mai indicată și contribuția la teoria critică internațională nu se pliază clar pe diviziunea dintre fundaționismul minimal și anti-fundaționism. Constructiviștii postmoderni nu ar pleda niciodată pentru dezvoltarea unei teorii generale a relațiilor internaționale, pentru împărțirea sarcinilor cu raționaliștii, pentru convenționalismul metodologic sau pentru explicația pură, dar nici mulți dintre constructiviștii moderni nu ar face acest lucru. Aici, distincția făcută de Ted
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de elită, iar munca lor de pionierat a fost publicată în reviste de prim rang și la editurile universităților de elită. Tot din Statele Unite a venit și o mare parte din primul val al teoriei critice interna-ționale, mai ales cea postmodernă, dar acea contribuție nu a atins niciodată aceeași centralitate în cadrul sectorului american al disciplinei. Unul dintre motivele succesului constructivismului în Statele Unite a fost accentul pus pe teoretizarea fundamentată empiric mai degrabă decât pe critica meta-teoretică, o orientare ce contrazice mult
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Politicas", Alternatives, 12(4). (1988) "Untying the Sovereign State: A Double Reading of the Anarchy Problematique", Millenium, 17(2). (1989a) "Living on Border Lines: Man, Poststructuralism and War", în J. Der Derian and M. J. Shapiro (ed.), International / Intertextual Relations: Postmodern Readings of World Politics (Massachusetts). (1989b) "Imposing International Purpose: Notes on a Problematic of Governance", în E.-O. Czempiel and J. Rosenau (ed.), Global Changes and Theoretical Challenges: Approaches to World Politics for the 1990s (Massachusetts). Ashley, R. K. și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
A History of Soviet Russia, 3, The Bolshevik Revolution, 1917-23 (Londra). Carter, A. (1993) "Towards a Green Political Theory", în A.Dobson și P.Lucardie (ed.), The Politics of Nature: Explorations in Green Political Theory (London). Carver, T.(1998) The Postmodern Marx (Manchester). Chan-Tibergien, J (2004) "Gender Scepticism or Gender Boom? Poststructural Feminisms, Transnational Feminisms and the World Conference Against Racism", International Feminist Journal of Politics, 6 (3). Chang, K. și Ling, L.H.M. (2000) "Globalization and its Intimate Other: Filipina Domestic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Thousand Plateaus: Capitalism and Schizophrenia (Minneapolis). Der Derian, J. (1987) On Diplomacy: A Genealogy of Western Estrangement (Oxford). (1989) "The Boundaries of Knowledge and Power in International Relations", în J. Der Derian și M. J. Shapiro (ed.), International/Intertextual Relations: Postmodern Readings of World Politics (Massachusetts) (2002) "The War of Networks", Theory and Event, 5(4) Derrida, J. (1974) Of Grammatology (Baltimore). (1978) Writing and Difference (Henley). (1981) Positions (Chicago). (1988) Limited Inc. (Evanston). (1994a) "Spectres of Marx", New Left Review
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]