5,068 matches
-
lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, Ioan Lobiuc • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvîntului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Tratat de gramatică a limbii române vol. I. Morfologia, Cornel Dimitriu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
oprim o clipă asupra unor aspecte interesante legate de subiectul nostru. Pentru noțiunea de interdiscurs, deja comună în cîmpul analizei discursului, precum și în altele utilizate aici, recomand Dictionnaire d'analyse du discours (Charaudeau & Maingueneau, Seuil, 2002). 4 8 9 Această pragmatică se caracterizează și prin alt tip de reducționism: reducerea tuturor faptelor lingvistice observate la principiul pertinenței, împrumutat de la Dan Sperber și Deirdre Wilson, Relevance, Oxford, Blackwell, 1986. 5 10 11 6 1 Problema este abordată în două numere excelente: Le
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
limbaj, adică nu "aude" decât ceea ce gândește el însuși, nu ceea ce gândește interlocutorul său (disonanța cognitivă); b. în plan psihologic intervine disconfortul psihic, și uneori, starea de exasperare de unde și tendința de evitare a contactelor cu "celălalt"; c. în plan pragmatic avem o cooperare disensuală, contradictorie, cu deschidere spre conflict. Comunicarea interculturală ne provoacă la anumite exigențe: * să construim o atitudine de învățare și acceptare a diversității; * să arătăm respect pentru partenerii culturali; * să ascultăm atent o altă persoană; * să suspendăm
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
bine. Dacă persuadarea reușește sau nu acest lucru depinde de o serie de factori, dintre care: * calitatea argumentelor; * prestigiul vorbitorului; * contextul social; * limbajul, mimica, tonul și atitudinea. Comunicarea persuasivă ca mediere interculturală presupune interdependența dintre finalitatea și mijloacele comunicării, dintre pragmatică și semantică. Leech aborda "semantica strategică"45 realizând o paralelă între tipurile de manipulare conceptuală și asociativă. Primul tip implică manipulări de ordinul extensiunii și intensiunii verbale iar cel de-al doilea tip de manipulări se realizează prin conotații. Pentru
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a faptelor de cultură, ea încercând să definească trăsăturile comune ale oricărei vieți în grup. Marile câmpuri conceptuale în cadrul cărora se ordonează ideile antropologiei sunt cauza, funcția, structura și istoria. Era amintit, în introducerea prezentului capitol, faptul că în mod pragmatic dialogul intercultural există în situațiile de contact direct între două persoane aparținând unor culturi diferite, indiferent dacă aceste culturi sunt culturi de proximitate sau nu. Așadar, un contact între culturi diferite are loc prin intermediul reprezentanților conștienți sau nu ai culturilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
știința, codul, modelele de comportament și existențialul. În acest sens știința, un stoc cultural înregistrat și codat, poate fi asimilată de deținătorii unui cod, dar este concomitent legată de valori, comportamente, deci de modele care permit organizarea și canalizarea relațiilor pragmatice și imaginare conținute în diferitele existențe. Această perspectivă permite conceperea relației individ-societate-lume în baza unei unități cultura ale cărei elemente esențiale sunt codul și modelele. Ea poate fi aplicată oricărei accepțiuni a termenului de cultură, însă în același timp legile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de realizare a profilului candidatului/candidatei: * "Mi-ar plăcea o persoană fermă, ca Dan." * "Îmi trebuie o prezență plăcută, să atragă privirea clienților, să intre ușor în contact cu oamenii." * "Persoana de care avem nevoie ar trebui să aibă spirit pragmatic, să fie perseverentă, ambițioasă, focusată pe rezultate, cu spirit de competiție." * "Aș vrea o persoană atentă, organizată, să aibă grijă să programeze agenda cât mai eficient." În descrierea experienței minim necesare: * "Să aibă carnet de conducere de minim 5 ani
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
267 W. Oppenheim, op. cit., pp. 6-7. 268 Mary Fulbrook, op. cit., pp. 104-105. W. Oppenheim, op. cit., pp. 59-60. Kalevi J. Holsti, op. cit., pp. 109-110. 269 Moștenitoare a tronului imperial după ce tatăl său, împăratul Carol al VI-lea, a impus ratificarea actului Pragmatica sanctio în întreg Imperiul. Hotărârea astfel stabilită în anul 1713 asigura succesiunea la tronul imperial și pe linie feminină. A fost supusă și aprobării Dietei transilvane, în anul 1722 (de successione Foemini Sexus in Principatum in casu defectus Stirpis masculine
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
servilismului. Este adevărat că, ulterior, a votat și România pentru destrămarea Tratatului de la Varșovia. "Memoria colectivă - rezultatul unor manipulări succesive" Nu cumva România este o națiune vulnerabilă, dovadă și aceste tratate prin care noi am cedat, sigur, pentru "un obiectiv pragmatic" - integrarea în structurile euro-atlantice? E timpul să renunțăm la abordări utopice pentru abordări realiste. Există o demagogie enormă, care nu are nici o legătură cu patriotismul. "S-a pierdut, s-a cedat"... Nu se pleacă de la realități. Demagogia ține de sfera
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
politică poporul. Și nu am pus pe primul plan interesele naționale sau politica, ci interesele general umane și economia”. Într-un fel anume, aveau dreptate. NOI mărșăluiam pe străzile Chișinăului scandând: ”Limbă de stat și alfabet latin!”. EI, însă, deștepți, pragmatici, acaparau patrimoniul acumulat cu efort și sacrificii comune. Și nu doar în stânga, ci și în dreapta Nistrului. - De unde se trage aroganța alogenilor? - Circa 40% din potențialul industrial al RSSM erau concentrate în stânga Nistrului. E vorba de importantul complex militar-industrial. Marile fabrici
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
du discours (1976), Approche de l'énonciation en linguistique française (1981), Genèses du discours (1984), Les termes clés de l'analyse du discours (1996), Le discours littéraire (Discursul literar, Institutul European, 2007), Pragmatique pour le discourse littéraire. L'énonciation littéraire (Pragmatica pentru discursul literar. Enunțarea literară, Institutul European, 2007). Dominique Maingueneau, Linguistique pour le texte littéraire, 4e édition ( c) 2005, Armand Colin (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Cheia exercițiilor / 355 Exercice d'application / 379 Index / 357 Studiu introductiv Disciplină deschisă filosofiei (prin interesul arătat față de problemele subiectivității, intersubiectivității și alte-rității), sociologiei, antropologiei și istoriei culturii (preocupată fiind de context), retoricii și stilisticii (deoarece urmărește și efectele discursului), pragmatica "abordează limbajul ca fenomen discursiv, comunicativ și social" (Fr. Jacques). Considerată a fi "ultima născută" dintre cele trei discipline semiotice, după sintaxă (ce studiază relațiile semnelor între ele) și semantică (al cărei obiect este relația semnelor cu realitatea), pragmatica se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
discursului), pragmatica "abordează limbajul ca fenomen discursiv, comunicativ și social" (Fr. Jacques). Considerată a fi "ultima născută" dintre cele trei discipline semiotice, după sintaxă (ce studiază relațiile semnelor între ele) și semantică (al cărei obiect este relația semnelor cu realitatea), pragmatica se preocupă conform unuia dintre întemeietorii săi, Charles William Morris (1938) de relația semnelor cu utilizatorii în context. Ea s-a dovedit novatoare prin punerea sub semnul întrebării, în cercetarea lingvistică, a priorității descrierii sistemului și structurii, în defavoarea folosirii sale
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
se spune ceva. Se evidențiază astfel aspectul interactiv și concret al comunicării. Rudolf Carnap a făcut distincția între două tipuri de dependență față de context: una inesențială, atunci când contextul pertinent pentru o frază este constituit din frazele ce o preced (ceea ce pragmatica și analiza discursului numesc azi cotext) și alta esențială, atunci când contextul pertinent este extralingvistic. Preocupat de analiza actelor de limbaj, Stalnaker propune analiza contextului în ceea ce privește intenția (sau intențiile) interlocutorilor, credințele, cunoștințele, interesele și așteptările lor comune, momentul și locul, efectele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Preocupat de analiza actelor de limbaj, Stalnaker propune analiza contextului în ceea ce privește intenția (sau intențiile) interlocutorilor, credințele, cunoștințele, interesele și așteptările lor comune, momentul și locul, efectele, valoarea de adevăr a mesajului etc. El introduce două concepte importante: cel de presupoziție pragmatică și cel de situație lingvistică, ce implică ansamblul presupozițiilor făcute de o persoană într-un context anume. Dezambiguizarea unor texte presupune, adesea, nu doar cunoștințe aprofundate de limbă și istoria limbii, ci și o competență culturală sau chiar transculturală, de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lingvistică, ce implică ansamblul presupozițiilor făcute de o persoană într-un context anume. Dezambiguizarea unor texte presupune, adesea, nu doar cunoștințe aprofundate de limbă și istoria limbii, ci și o competență culturală sau chiar transculturală, de tip enciclopedic. "Minimaliștii" consideră pragmatica doar o componentă printre altele a lingvisticii, alături de sintaxă și semantică. Cei care văd pragmatica în raport cu ansamblul spațiului lingvistic și propun o regândire a limbajului ca instituție, luând în considerare teze variate, rezultat al diferitelor discipline ale științelor umane, aspiră
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
texte presupune, adesea, nu doar cunoștințe aprofundate de limbă și istoria limbii, ci și o competență culturală sau chiar transculturală, de tip enciclopedic. "Minimaliștii" consideră pragmatica doar o componentă printre altele a lingvisticii, alături de sintaxă și semantică. Cei care văd pragmatica în raport cu ansamblul spațiului lingvistic și propun o regândire a limbajului ca instituție, luând în considerare teze variate, rezultat al diferitelor discipline ale științelor umane, aspiră tocmai la o astfel de lectură complexă a textului în context. La baza acestui tip
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
devine, la rândul său, emițător), ci metafora orchestrei culturale fără dirijor, nici partitură; "fiecare cântă punându-se de acord cu celălalt"; acesta este punctul de vedere al Școlii de la Palo Alto. D. Maingueneau observa că "de la sociolog la logician, preocupările pragmatice traversează ansamblul cercetărilor ce implică sensul și comunicarea. Vedem astfel, adesea, pragmatica debordând cadrul discursului, pentru a deveni o teorie generală a acțiunii 1 umane. Acești factori de diversificare ne permit să înțelegem de ce pragmatica se prezintă ca un conglomerat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
partitură; "fiecare cântă punându-se de acord cu celălalt"; acesta este punctul de vedere al Școlii de la Palo Alto. D. Maingueneau observa că "de la sociolog la logician, preocupările pragmatice traversează ansamblul cercetărilor ce implică sensul și comunicarea. Vedem astfel, adesea, pragmatica debordând cadrul discursului, pentru a deveni o teorie generală a acțiunii 1 umane. Acești factori de diversificare ne permit să înțelegem de ce pragmatica se prezintă ca un conglomerat de domenii reciproc permeabile, toate preocupate să studieze "limbajul în context"2
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de la sociolog la logician, preocupările pragmatice traversează ansamblul cercetărilor ce implică sensul și comunicarea. Vedem astfel, adesea, pragmatica debordând cadrul discursului, pentru a deveni o teorie generală a acțiunii 1 umane. Acești factori de diversificare ne permit să înțelegem de ce pragmatica se prezintă ca un conglomerat de domenii reciproc permeabile, toate preocupate să studieze "limbajul în context"2. Françoise Armengaud 3 propunea discutarea a patru tipuri de contexte: 1) Contextul circumstanțial, factual, existențial, referențial, preocupat de identitatea interlocutorilor, de locul și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
interdiscursivă care se desfășoară conform unor constrângeri logice; 4) Contextul presupozițional, reprezentat de tot ceea ce este presupus de către interlocutori și este legat de credințele, așteptările și intențiile lor. Analiza sa presupune cunoștințe de tip enciclopedic. Pentru Stalnaker și Francis Jacques, pragmatica este, în primul rând, studiul dependenței propozițiilor de context. Alți cercetători au evidențiat identificarea contextului cu ansamblul reprezentărilor pe care interlocutorii îl au despre context, reprezentări care pot fi sau nu împărtășite de participanții la comunicare 4 și au relevat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
actorul este mult mai mult decât un simplu locutor. De pildă, un rol important îi revine modului în care intonează și expresiei chipului în momentul în care vrea să dea o turnură ironică unei replici. Din punctul de vedere al pragmaticii, ironia implică o anume postură enunțiativă față de un context precis, trimite la un anume comportament ambiguu, la o anume stare de spirit. Este interesant de amintit că, în teatrul comic al lui Aristofan, eirôn-ul era mincinosul, construit în opoziție cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
am lăsat deoparte și analiza poeziei (care ține, în mod tradițional, de o disciplină specifică și pentru care studenții dispuneau deja de numeroase manuale), precum și a pieselor de teatru, al căror studiu ar fi necesitat introducerea aparatului deosebit de complex al pragmaticii conversaționale. Astfel, într-o mare măsură am privilegiat textele narative, care au întotdeauna întâietate în predarea literaturii. De la prima ediție a acestei cărți, situația s-a schimbat radical, în sensul bun al cuvântului. Problematica enunțării s-a impus la toate
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de cititor sau de ascultător. Ne interesează și operațiile pe care cititorul/ascultătorul le pune în practică pentru a construi coerența, și, mai ales, normele pe care textul se presupune că le respectă. Prin urmare, studierea coerenței textuale reiese din pragmatica textuală în care s-ar asocia relații gramaticale și relații interlocutive, trecând prin problematica genurilor de discurs. Lecturi recomandate ADAM J.-M., 1992 Textele: tipuri și prototipuri, Institutul European, Iași. (O prezentare didactică a diferitelor tipuri de secvențe.) 1999 Lingvistica
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]