3,978 matches
-
elitele politice și juridice la nivel transnațional ar fi acordat mai multă importanță împărtășirii unui limbaj comun și a unui ansamblu de argumentații cu care se discută problemele comune. De fapt, formarea și socializarea începuseră deja înaintea deschiderii negocierilor de preaderare, pentru ca țările foste comuniste să fie implicate într-un proces de capacity bulding în conformitate cu Consiliul Europei. Efectele difuzării modelelor și a best practices în cadrul politicilor constituente s-au putut constata deja în alegerile instituționale făcute de țările foste comuniste. Unele
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
43,7 (11%) 65,6 (14,6%) 42,4 (10,4%) Ca partner în implementare 100% 78,7% 93% Ca partner inițiator de proiect 0% 21,3% 7% Sursă: DG ADCO, Report EIDHR, 1999-2001 După 1998, odată cu începerea negocierilor de preaderare, și în țările candidate la statutul de membru acțiunea Uniunii Europene asupra societății civile a fost concepută ca o activitatea orientată spre potențarea capacităților societății civile de participare la procesul de policy și spre controlarea modului în care sunt protejate
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
a drepturilor omului 265. Aceasta este adevărata rațiune acolo unde există probleme de definire a identității naționale, spre exemplu în republicile baltice, unde protecția minorităților reprezintă una dintre prioritățile politice căreia Uniunea îi atribuie o mare importanță în negocierile de preaderare (Mattina, 2004, pp. 142-43)266. Analiza detaliată a proiectelor desfășurată sub semnul priorității politice a "dezvoltării societății civile" demonstrează că atenția Uniunii Europene tinde să se focalizeze pe importanța pe care organizațiile neguvernamentale o au în cadrul implementării acquis-ului comunitar. Este
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
disponibile pe site-ul http://european-convention.eu.int/bienvenue.asp?lang=EN; Regular Reports asupra țărilor candidate la obținerea calității de membru sunt disponibile pe site-ul http://europe.eu.int/comm/enlargement/index en.htm (pentru țările în fază de preaderare, Bulgaria și România, pentru țările candidate, Croația, fosta Iugoslavie, Republica Macedonia, Turcia); pe site-ul http://europe.eu.int/comm/enlargement/report 11-98/index.htm (arhive) sunt disponibile documentele din perioada 1998-2003 pentru țările care sunt noii membri. Am tradus documentele
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
European Community Official Partner of the 1993 Hannover Fair, Hanovra, 20 aprilie 1993, Speech /93/37, 20/04/1993. 133 Regulamentul 3906/89 din 18 decembrie 1989 este amendat cu regulamentul 1266/99 referitor la coordonarea ajutoarelor prin strategia de preaderare. În 1994, Consiliul de la Essen decide să aplice programul PHARE direct în relația cu strategia de preaderare. Se adoptă o abordare accession driven, adică direct funcțională pentru procesul de aderare. În strategia de preaderare clauzele de condiționalitate politică sunt puse
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
04/1993. 133 Regulamentul 3906/89 din 18 decembrie 1989 este amendat cu regulamentul 1266/99 referitor la coordonarea ajutoarelor prin strategia de preaderare. În 1994, Consiliul de la Essen decide să aplice programul PHARE direct în relația cu strategia de preaderare. Se adoptă o abordare accession driven, adică direct funcțională pentru procesul de aderare. În strategia de preaderare clauzele de condiționalitate politică sunt puse în relație cu Planurile naționale de însușire a acquis-ului comunitar. Fiecare țară candidată a întocmit un plan
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
la coordonarea ajutoarelor prin strategia de preaderare. În 1994, Consiliul de la Essen decide să aplice programul PHARE direct în relația cu strategia de preaderare. Se adoptă o abordare accession driven, adică direct funcțională pentru procesul de aderare. În strategia de preaderare clauzele de condiționalitate politică sunt puse în relație cu Planurile naționale de însușire a acquis-ului comunitar. Fiecare țară candidată a întocmit un plan național pentru însușirea acquis-ului. Acest document definește în detaliu modul în care țara candidată înțelege să respecte
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
în relație cu Planurile naționale de însușire a acquis-ului comunitar. Fiecare țară candidată a întocmit un plan național pentru însușirea acquis-ului. Acest document definește în detaliu modul în care țara candidată înțelege să respecte prioritățile politice stabilite în parteneriatul de preaderare pentru a fi pregătită pentru membership. Documentul în chestiune conține un plan de follow up față de urmărirea priorităților și obiectivelor politice (reforme instituționale și structurale). Atunci când este posibil, indică și resursele umane și financiare necesare acestui proces de armonizare. 134
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
cu caracterul de permanentă evoluție al sistemului de governance european (Wiener, 2002): 148 După cum s-a mai spus, Comisia Europeană încheie cu ODCE un acord prin care creează programul SIGMA. Programul se deschide cinci ani înaintea semnării primelor Acorduri de preaderare cu Polonia și Ungaria. 149 Este vorba despre un instrument introdus prin Agenda 2000, un package deal aprobat de Consiliul European din Luxemburg, în 1997 (Concluzii la Președinție). 150 Am luat în considerare Regular Reports din cele zece țări candidate
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
cu capital de risc) Gestionarea programele de finanțare pentru România 1. Finanțarea de proiecte de dezvoltare în România este o necesitate națională evidentă. Cele mai vizibile surse de finanțare externă sunt astăzi cele acordate de Uniunea Europeană prin fondurile de preaderare (PHARE, ISPA și SAPARD). Elaborarea proiectelor de finanțare europeană: ai o idee valoroasă și crezi că “vei da lovitura” dar cea mai mare problemă de care te vei lovi este găsirea banilor pentru a o pune în aplicare. De multe
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
care menționăm: programul „Fermierul”, credite nonguvernamentale pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM), iar dintre cele cu componentă externă cităm programele cofinanțate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) - SME Finance Facility-, Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă și Programul de Preaderare SAPARD. BCR este principala bancă prin care se derulează programele care vizează agricultura. Prin BCR se derulau, în 2003, 40 de milioane de euro din programul SME Finance Facility, adică 44% din totalul celor 99 de milioane de euro ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
diferită. Ca să dăm numai un exemplu din agenda politică: 2004 este anul în care România a încheiat negocierea celor 31 de capitole cu Uniunea Europeană și este deja membră a NATO. În decembrie 1994, Consiliul European de la Essen adopta strategia de preaderare, al cărei scop era pregătirea economiei candidaților pentru funcționarea în conformitate cu regulile Pieței Interne a Uniunii Europene, iar Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană urma să intre în vigoare abia la 1 februarie 1995. Rostas și Stoica își asumă explicit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și anume că vrea să schimbe conducerea Parchetului Național Anticorupție. — Atunci, Parchetul Național Anticorupție era condus de Ioan Amărie ... — ...iar Parchetul Înaltei Curți de colegul meu, Ilie Botoș. Că vrea să schimbe ambele conduceri, că avem exigențe în cadrul mecanismului de preaderare. Sincer să fiu, nu eram familiarizat aproape deloc cu chestiunile acestea. Vă spun, eram la Cluj. De la Cluj lumea se vede altcumva. De fapt, cred că de oriunde din afara Capitalei. Nu mi-a spus pentru ce funcție sau poziție mă
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
România, ea a fost realmente extraordinar de semnificativă. Un inventar al problemelor rezolvate este absolut relevant. Summitul de la București avea pe agendă transmiterea invitației de aderare pentru trei state balcanice (Croația, Albania și Macedonia), înmânarea "foii de parcurs" (MAP-ul preaderării) pentru două țări din fostul imperiu sovietic (Ucraina și Georgia), creșterea implicării organizației în Afganistan și adoptarea deciziei de lansare a "scutului antirachetă" (desfășurat în Cehia și Polonia). în subsidiar, și ca o consecință a noii dezvoltări a organizației, urma
Un summit pentru România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8567_a_9892]
-
ani, mai țineți minte? HORIA GEORGESCU — Eram în sistemul privat. În 2004 am avut primul contact cu sistemul public, ca specialist la Parchetul Național Anticorupție, unde se înființase un birou care se ocupa cu investigarea fraudelor cu fonduri europene de preaderare - PHARE, ISPA, SAPARD. Am lucrat acolo până în 2007. Apoi am fost o perioadă în Ministerul Justiției, consilier al ministrului. Odată cu înființarea ANI au fost prevăzute cinci posturi pentru care trebuiau detașați oameni din ministere, în vederea operaționalizării instituției. Am fost detașat
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
favorabil al asociațiilor profesionale. Pentru că în anii 2002-2003 aveam deja pro bleme cu supraîncărcarea - tot mai multe dosare veneau pe rolul instanțelor și pentru că salariile magistraților erau foarte mici, în condițiile în care noi eram în etapa încheierii tratativelor pentru preaderare -, am început să avem contacte cu magistrații din alte țări. Atunci am fost ales în board-ul unei asociații profesionale de la Cluj. Și, „profitând“ de această funcție, am început să vorbesc în numele colegilor pe care-i reprezentam. Discuțiile pe care
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
țării, iar interesul altora a fost mai degrabă personal. Cineva cu profilul ministrului Macovei sau chiar al nostru, al celor din minister, cred că n-ar avea această șansă într-o țară europeană bine așezată — Să ne întoarcem la momentul preaderare. Exista sentimentul acesta în minister, că era o fereastră de oportunitate foarte îngustă, care avea să se închidă, și că lucrurile trebuiau făcute rapid și radical? — Clar. Toți lucram foarte conștienți de presiunea timpului și de ceea ce puteam face în
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
de Cooperare și Verificare a funcțio nat ca un fel de prelungire a presiunii din perioada de pre aderare. — Exact, ANI a apărut în 2007, după aderare, iar MCV a funcționat ca un fel de prelungire a mecanismului de verificare preaderare. Cred c-ar trebui să dăm puțin credit și presiunilor interne. A existat susținere politică pentru proiectul anticorupție din partea președintelui și cred că a existat susținere politică din partea câtorva voci din societatea civilă care au ajutat la menținerea progreselor realizate
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
nu au poliție. Și toți tânjesc după asta. Și cum a ajuns să dea Adrian Năstase PNA-ului structura de poliție proprie? — Inspirație divină (râde - n a.). Istoria se scrie paradoxal. Da, a existat un om extraordinar în perioada de preaderare, un consilier spaniol, David Mar tínez, care lucra cu PNA și care a proiectat în România o struc tură așa cum și-ar fi dorit la el în țară. Eroii necunoscuți de la Comisia Europeană — Un erou necunoscut. Mai sunt și alții
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
în horă E amuzant acum, privind retrospectiv, să auzi de la Adrian Năstase că era ocupat cu aderarea la UE și deci nu se putea ocupa de corupție. Și asta pentru că problema corupției a rămas ultima chestiune nerezolvată de pe agenda de preaderare. E drept că procesul de negocieri pentru aderare a mers rapid, sub conducerea unor tehnocrați competenți ca Vasile Pușcaș sau Leonard Orban. Dar două chestiuni trenau și au riscat să blocheze pur și simplu încheierea negocierilor: agricultura și corupția. Dacă
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
conducere știu ei prea bine ce fac și trag nădejde că „la o casă mare, nu se cunoaște". Iată cum aderarea României la Uniunea Europeana a devenit o afacere extrem de proastă, pentru poporul acesta nenorocit. Interesant este că în perioada de preaderare, românii au fost mult mai eficienți în accesarea de fonduri. Bunăoară, în cursul anului precedent aderării, România, prin fondurile Phare, Sapard și Ispa, a beneficiat de 1,6 miliarde de euro, față de contribuția sa de 1,1 miliarde de euro
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Articolul 1 Se ratifică Memorandumul de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate și modernizarea rețelei de canalizare în orașul Timișoara, România", semnat la Bruxelles la 4 decembrie 2001 și la București la 22 februarie 2002. Articolul 2 (1) În cadrul contractelor încheiate cu contractorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261180_a_262509]
-
ianuarie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 31 ianuarie 2004. (3) Sumele necesare pentru continuarea finanțării proiectului în cazul indisponibilității temporare a contribuției comunitare ISPA se prevăd în bugetul de stat la alineatul "Transferuri aferente Fondului național de preaderare", în bugetul Ministerului Finanțelor Publice - "Acțiuni generale" și se transferă autorității responsabile cu implementarea măsurii - Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, urmând a se regulariza cu fondurile transferate de către Comisia Europeană, în limita sumelor eligibile cheltuite. ... (4) În cazul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261180_a_262509]
-
Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.*) ... Articolul 12 În vederea îndeplinirii unor obligații în domeniul auditului extern, ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizată și funcționează Autoritatea de Audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate României de Uniunea Europeană prin programele PHARE, ISPA și SAPARD, pentru fondurile structurale și de coeziune, pentru Fondul European de Garantare în Agricultură, pentru Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum și pentru fondurile ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262484_a_263813]
-
a conturilor asimilate; ... j) asigură evidența contabilă a datoriilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, protecție socială și conturi asimilate; ... k) asigură evidența contabilă a conturilor de trezorerie; ... l) asigură evidența contabilă a fondurilor externe nerambursabile de preaderare și postaderare, ale altor donatori și din alte facilități și instrumente postaderare; ... ----------- Lit. l) a pct. 4 al art. 148 a fost modificată de pct. 71 al art. I din ORDINUL nr. 3.058/C din 15 octombrie 2013 , publicat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255726_a_257055]