19,544 matches
-
refuze cooperarea dacă nu are o asigurare clară în prealabil. Ca și în cazul jocului precedent, ca să demonstrăm că jocul nu depinde de anumite valori de recompense, acesta este prezentat în forma sa esențializată, folosindu-se doar o ierarhizare a preferințelor jucătorilor în ordine crescătoare de la 1 la 4. Ar trebui să fie deja evident faptul că cele trei jocuri au o structură formală identică. În toate, ambii jucători obțin recompense egale de pe urma cooperării și tot astfel de pe urma refuzului mutual; recompensa
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de unul singur. Dată fiind munca necesară pentru obținerea bunului social dorit, stau chiar mai prost dacă încerc să-mi schimb poziția de la refuz la cooperare, în cazul în care vecinul continuă să refuze. Din fericire, vecinul meu are aceeași preferință. Pe de o parte, amândoi avem în față aceleași costuri de pe urma cooperării unilaterale (în termenii modelului formal, toate celelalte întrec pe z), dar amândoi preferăm cooperarea ne-cooperării comune (x întrece pe toate celelalte). Complicațiile apar la comunicarea acestor preferințe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
preferință. Pe de o parte, amândoi avem în față aceleași costuri de pe urma cooperării unilaterale (în termenii modelului formal, toate celelalte întrec pe z), dar amândoi preferăm cooperarea ne-cooperării comune (x întrece pe toate celelalte). Complicațiile apar la comunicarea acestor preferințe. Este nevoie să oferim asigurări că suntem amândoi dispuși să curățăm curtea, cu condiția să ne unim forțele și s-o facem împreună. Asigurările sunt mai greu de dat atunci când sarcinile trebuiesc îndeplinite separat. Dar soluția pentru problema acțiunii colective
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Asigurarea”, decizia ta de a lucra generează decizia mea de a lucra. În „Lașul”, din contra, decizia ta de a lucra, îmi justifică mie lenea și decizia de a mă retrage și de a privi. Dar și tu ai aceleași preferințe. Amândoi considerăm rațional să refuzăm în cazul în care celălalt cooperează, dar vom coopera dacă celalalt este sigur că va refuza. Rezultatul practic este că amândoi vom încerca să ne prelungim așteptarea mai mult decât celălalt, fiecare declarând că suntem
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
De fapt, ar fi chiar în interesul meu ca ceilalți să nu fie chiar așa de raționali. Acesta este unul din modurile în care societatea își obține bunurile colective pe care le apreciem cu toții. Iar din punctul de vedere al preferințelor mele personale, această situație îmi furnizează cea mai mare recompensă posibilă, căci pot să mă bucur de beneficiul colectiv, profitând și maximizându-mi astfel interesul personal. Totuși, și alți indivizi s-ar putea decide să acționeze rațional, caz în care beneficiile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
generate de acțiunile colective, care par proprii construcției societății și practic fiecărui grup care operează în cadrul acesteia. Mulți teoreticieni sunt sceptici îndreptându-se astfel spre soluțiile interne, care nu se bazează pe prezența unor agenți externi de impunere, ci pe preferințele indivizilor autonomi care iau decizii și care sunt implicați în situația respectivă de acțiune colectivă. Mulți dintre teoreticienii care se ocupă de jocurile legate de problema acțiunii colective s-au întrebat dacă rezultatul dezastruos prezis nu depinde cumva de prezumțiile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dorim să obținem date suficiente și corecte ca să putem întreprinde testări semnificative ale ipotezei. Fără date suficiente, nu se pot face distincții între efectele variabilelor cauzale. De exemplu, dacă un studiu are patru variabile independente (conducerea, armamentul, capacitatea economică și preferința pentru o alimentație pe bază de carne) și o variabilă dependentă (succesul în războaie), dar numai două observații, nu se poate izola logic impactul nici uneia dintre variabile ca să se poată face o inferență legitimă. Din punct de vedere matematic, această
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în care există mii de observații posibile pentru un proiect cu o variabilă independentă și una dependentă, iar studiul propriu-zis examinează două sute dintre ele, dar selectează în mod intenționat numai acele observații care au valori înalte, atât pentru variabila dependentă (preferința pentru carne), cât și pentru cea independentă (succesul în războaie). Testul va arăta doar faptul că cele două variabile pot apărea împreună într-o asociere pozitivă, dar nu și dacă asocierea este necesară sau sistematică. Acest test neglijează în mod
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
studiere al unor fenomene practice. Acesta este cazul exemplificat de a treia noastră ilustrare a tehnicilor experimentale din cercetarea din cadrul științelor sociale. Este vorba de o lucrare a lui Sullivan și Masters care au examinat expresiile faciale ale politicienilor și preferințele de vot.1 Teoria de bază este aceea că reacțiile emoționale necognitive guvernează parțial comportamentul individual. Mai mult, aceste răspunsuri emoționale se presupune a fi înnăscute și predeterminate în structura genetică a indivizilor. Făcând o paralelă cu tiparele comportamentale bine
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sistemul parlamentar.) Mediana este valoarea care se află situată, fizic, în mijlocul distribuției, având un număr egal de observații de ambele părți. Împreună cu modul, aceasta poate fi folosită cu date ordinale. (Votantul median român are o ușoară înclinație spre dreapta în ceea ce privește preferința sa de partid.) Media aritmetică se calculează făcându-se suma valorilor observate și împărțind-o la numărul de observații. Împreună cu modul și mediana, aceasta poate fi folosită cu date cardinale. (Venitul mediu pe gospodărie la americani este de 36.345
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
extras din populația întreagă, ar fi apărut numai în 5% din cazuri, sau mai rar. Acesta este un standard foarte strict, și chiar așa și trebuie, dat fiind atașamentul nostru moral față de ipoteza nulă. Ne-am decis deja să acordăm preferința ipotezei nule și să nu o abandonăm în favoarea ipotezei noastre preferate decât în cazul când avem o justificare covârșitoare. În exemplul meu, va trebui să apară un rezultat deosebit de neobișnuit ca să mă facă să părăsesc poziția conform căreia nu apare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de forma testului de semnificație utilizat, logica internă a inferenței statistice rămâne aceeași. Scopul său este acela de a ne ajuta să decidem din datele colectate dacă tiparul remarcat trebuie folosit sau nu la susținerea unei concluzii mai generale. Acordând preferința ipotezei nule, testarea aplică teoria probabilității spre a evalua dacă există șanse ca datele pe care le-am colectat să reprezinte un eșantion aleatoriu dintr-o populație în care nu există relația urmărită. Acest lucru se realizează comparând tiparul de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ecuații simultane și cauzalitatea reciprocă dintre variabile. Trebuie să ne imaginăm întotdeauna că avem în preajmă un sceptic rezonabil care ia în discuție concluziile pe care le susținem. Testarea semnificației constituie răspunsul unui om de știință meticulos, care manifestă o preferință specială față de ipoteza nulă și pe care o abandonează cu greutate. Indiferent de gradul lor de specializare matematică, diferitele metodologii utilizate trebuie considerate drept proceduri care încearcă să obțină tocmai un astfel de răspuns atent, care țin cont de particularitățile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Totuși, sunt unele decizii de luat. Teoria eșantionării, atât de importantă pentru experimente și cvasi-experimente, nu este de nici un ajutor, căci cercetătorul nu utilizează probabilitatea aleatorie în selecția sa. Răspunsul se leagă de erorile de măsurare. În cercetarea calitativă, din pricina preferinței pentru descrierile foarte detaliate - care să dezvăluie complexitatea unei variabile, să explice în profunzime mecanismele unei anumite relații, să dea viață unui model abstract care ar exista altfel doar ca formulă matematică - există reacția de a se restrânge cercetarea empirică
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
generații a eseiștilor anilor ’30, deceniul Început la răscruce de milenii va fi dominat de Dimitrie Gusti și sociologii din Școala sa monografică. Ar merita un studiu mai amplu documentarea empirică a interdependenței dintre atmosfera politico-culturală a unei perioade și preferințele de „recitire” a unor autori interbelici. Putem lansa ipoteza conform căreia criza de identitate de la Începutul deceniului trecut a atras, În mod firesc, sau chiar a determinat recurgerea la cărturarii tineri de dreapta și, dimpotrivă, calmarea atmosferei (impusă și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că a elabora politici și programe pozitive cu privire la protejarea sănătății este o sarcină ce Înseamnă luarea În considerare a multor factori, prin urmare informațiile pe care atât indivizii concreți, cât și instituțiile implicate le dețin mai ales cu privire la consecințele diferitelor preferințe și practici sexuale sunt fundamentale. Politicile publice În domeniul relațiilor dintre sexualitate și sănătate, cu focalizarea asupra transmiterii bolilor venerice, În particular a virusului HIV, constituie doar o dimensiune a cărții editate de E.O. Laumann și R.T. Michael. Ea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și, implicit, cea mai recentă (cea din 2001) se bazează pe aceleași anchete. În afară de acest aspect, li se reproșează de către unii specialiști lipsa de validitate a rezultatelor colectate prin autorelatări (self-reported method). Fiind vorba despre o problemă sensibilă, cum sunt preferințele și comportamentele sexuale, argumentul ultim nu este de neglijat. Pe de altă parte Însă, principalii critici refuză să analizeze eforturile celor ce au proiectat și condus ancheta de a asigura validitatea și fidelitatea datelor, au adus mai mult constatări legate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ucraina). Într-o etapă ulterioară, au fost incluse și Statele Unite, Rusia, Finlanda și Polonia. Chestionarul a fost tradus În diferite limbi: engleză, japoneză, rusă, franceză sau arabă. S-au considerat o serie de variabile: comportamentul copiilor față de media, propriile obiceiuri, preferințe, aspecte privind mediul social În care trăiau. S-a constatat că, cel puțin trei ore pe zi, copiii Își petrec timpul În fața televizorului, acest lucru Însemnând că cel puțin 50% din timp era ocupat de vizionarea programelor TV În comparație cu alte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alocat pentru a citi - 1,1 ore; a asculta la radio - 1,1 ore; a Înregistra CD-uri - 0,9 ore; a folosi calculatorul - 0,4 ore (Groebel, 1998a, 52). Totodată, rezultatele au mai arătat că ,,există o legătură Între preferințele pentru violența media și dorința individuală de a fi implicat Într-un act de agresiune” (Groebel, 1998a, 53). Concluzia este aceea că violența media se Întâlnește În orice țară, mediu, zonă, bineînțeles, În mod diferit datorită caracteristicilor personale ale copiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
3,6%; În anii 1952-1970 de 1,7%, iar În anii 1972-1984 de 1,2%. „Succesul sondajelor Gallup sprijină ipoteza relației consistente atitudine/comportament, ipoteză ce justifică efectuarea sondajelor de opinie publică nu numai preelectorale, dar și pe probleme de preferințe culturale, de consum etc.” (Chelcea, 2002). În deceniul trei al secolului XX, numit „deceniul cercetării opiniei publice”, În SUA apar mai multe instituții de sondare a opiniei publice, iar În universități Încep să se țină cursuri despre opinia publică. Ziarele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
transmite informații importante și interesante pentru studenți, iar aceștia performează rolul de ascultare prin comportamentele nonverbale, contribuind la definirea acestor informații ca «interesanteă” (Jderu, 2004, 42). „Atractivitatea feței feminine” este o cercetare ale cărei rezultate ne arată că europenii au preferințe asemănătoare În ceea ce privește percepția figurii umane. Pornind de la rezultatele unei cercetări asemănătoare realizate În Franța, autorii cercetării și-au propus să studieze cât de apropiată este percepția românilor referitoare la atractivitatea feței feminine În comparație cu alte popoare europene. Septimiu Chelcea, Alina Duduciuc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Olanda și România, și au ajuns la concluzia că nu există diferențe semnificative În această privință. Mai mult, s-a constatat că, În rândul studenților români, olandezi și italieni, subiecții acestei cercetări, există un stereotip asemănător În ceea ce privește atractivitatea feței feminine: „preferința pentru forma ovală a feței” (p. 111). Deschis cu Întrebarea dacă „ceea ce este frumos este și bun” (răspunsul afirmativ tradus În teorie prin „efectul de halo al frumuseții”), capitolul al șaptelea al lucrării se Încheie printr-o Întrebare care deschide
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea identității naționale (vezi și Janusz Mucha, În cazul Poloniei), etnografia este asociată de cele mai multe ori (după model
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
etnografie” sau ,,etnologie” din regiune Își vor schimba titulatura În favoarea ,,antropologiei”, fenomen descris ca o ,,modă” (cf. Vesna Godina, Slovenia, A. Bitušíková, Slovacia), ca ,,magie” (cf. P. Skalník, Cehia) sau, pur și simplu, ca ,,diletantism” (cf. G. Geană, România). Dincolo de preferințele terminologice și de tribulațiile naționaliste ale acestora, practica antropologică central, și est-europeană Își află Însă și Însemnate repere epistemologice. Opțiunea pentru anthropology at home (În raport cu anthropology abroad) este, În acest sens, relevantă fie pentru nevoia valorificării propriului material etnografic (cf.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
semnat de I. Merișescu, mărturisește dorința de a da publicului „tot ce poate fi mai sănătos și mai bun” și de a lupta împotriva „încornoraților” care înveninează literatura. Revista cuprinde poezii și articole critice (scurte) despre poeți, cu o accentuată preferință pentru literatura mai veche și nemanifestând interes pentru curentul modernist. În numărul 1-2 din 1944 P.c. reproduce din „Moftul român” poezia Da...nebun de I.L. Caragiale. Se publică sau sunt retipărite versuri de I. Merișescu, Zaharia Bârsan, Nicolae Graur
PAUNASUL CODRILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288728_a_290057]