11,157 matches
-
doar în aparență minor - rezidă într-o anumită imprecizie terminologică, pe care nu o ocolesc nici studiile de referință. Din aceste considerente (deși discuția de față are în vedere, în principiu, nu atât o terminologie, cât mai cu seamă o problematică), ne vom vedea nevoiți, la rândul nostru, ca pe parcursul demonstrației, să recategorizăm și să redefinim anumite concepte și noțiuni. Mai întâi însă, trebuie să insistăm asupra unui demers teoretic, demn de tot interesul, pe care l-am menționat în treacăt
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și în studiile teoretice, și încercând să demonstreze că această tipologie se confirmă istoric, putând fi urmărită de la începuturile romantismului până în epoca actuală. O primă obiecție care s-ar putea aduce acestei teorii ar fi cea privitoare la terminologie. Deși problematica în sine este cât se poate de incitantă, apelul la termeni ca denotație și conotație complică întrucâtva lucrurile, dat fiind că binomul menționat este, prin definiție, unul ambiguu. Autorul schițează, ce-i drept, o scurtă arheologie a conceptelor (precizează, de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
distinctive care să permită diferențierea poeziei de alte texte (ficționale sau non-ficționale). Cufundarea în magma indistinctă a prozei nu ar avea, în sine, de ce să fie resimțită astăzi ca un criteriu negativ, ba chiar dimpotrivă, numai că, în realitate, această problematică trebuie privită cu mai multă circumspecție. Că lucrurile sunt ceva mai nuanțate decât ar putea părea la prima vedere o dovedește și faptul că, deși se situează la antipozii „liricii moderne”, așa cum a fost ea definită de Hugo Friedrich, acest
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Ponge constituie, într-adevăr, o tentativă magistrală de ilustrare a acelei nostalgii cratyliste, socratice, adamice, despre care Roger Little afirma că ar constitui, deopotrivă, „forța și slăbiciunea”254 acestui tip de poezie. O asemenea atitudine readuce, inevitabil, în discuție vechea problematică a adevărului în poezie și, implicit, a adecvării cuvântului la realitate, pornind tocmai de la constatarea unei crize a limbajului poetic și a limbajului în general. De aici tentativele (mereu reînnoite) de a funda o retorică proprie (une rethorique par l
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cazul lui Mircea Cărtărescu, interesul pentru realul concret, palpabil, perceput în toată complexitatea sa extraordinară, se îmbină cu o conștiință acută a „realității” literaturii. La prima vedere (dar și la o privire mai atentă), nimic nu este mai îndepărtat de problematica realului decât un text care atrage atenția asupra lui însuși și asupra faptului că participă la comedia literaturii. E de prisos să mai adăugăm, în aceste condiții, că poezia sa poate constitui oricând o ilustrare a modelului metatranzitiv pe care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
poezie impersonală la o poezie a realului în care „simți în sfârșit că ți se dă o șansă să mai vorbești și despre tine”402. În al doilea rând, transpare cu claritate faptul că, odată cu această orientare a conținuturilor spre problematica eului biografic, poetul propune de fapt înlocuirea unei convenții prin alta (în locul eului impersonal al moderniștilor, convenția propriei sale personae). În acest sens, poate suscita interes și următoarea precizare: Pare ușor de scris o astfel de poezie. În realitate, dificultățile
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
O ANALIZĂ INSTITUȚIONALĂ. Motto: În timp ce știința economică se preocupă despre felul În care oamenii fac alegeri, sociologia este știința care arată că oamenii nu au nici o alegere de făcut (B. Russel) CUPRINS I. Introducere ............................................................................ 4 II. Acțiune, instituții, rețele și problematica organizării sociale ................ .. 13 Instituții și acțiune .......................................................................... 13 Piețe și organizații .......................................................................... 18 Sociologia economică .................................................................... 23 Câmpuri organizaționale ................................................................ 30 Instituții și relații sociale ................................................................ 34 III. Costurile tranzacționale: un concept de frontieră disciplinară .................. 43 1. Teorii economice ale firmei ................................................................ 43 2. Schimb și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituțională ........ 65 7.1 Diferențe instituționale Între piețe și organizații ...............................69 Negociere și reciprocitate: asigurare și Încredere ................................. 72 Analiza alternativelor de guvernare a cooperării sociale ...................... 76 IV. Cooperarea În cadrul organizației: relația agent - principal ................... 86 1. Agent și principal ....................................................................... 87 2. Problematica relației agent - principal ......................................... 89 3. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare economică .... 93 4. Proprietate versus control ............................................................. 96 5. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare normativ instituționalistă ........................................................................... 104 6. Teoria „multiplilor investitori sociali” ............................................ 111 7. Concluzii ..................................................................................... 117 V. Analiza instituțională
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relații sociale neconflictuale care aduc unitatea și agregarea socială, În analizarea dezvoltării sociale și economice. Problema cooperării (instituționale) a fost analizată, din perspective diferite, dar, considerăm convergente, de către economiști și sociologi. Atât unii cât și ceilalți acordă o importanță crescândă problematicii formelor de manifestare a cooperării În cadrul domeniilor de studiu și paradigmelor specifice. Tradițional, clivajul dintre paradigma economică neoclasică și paradigma sociologică Însemna că există o diviziune a domeniului de studiu asociat economiei și, respectiv, sociologiei, dar și a abordărilor lor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale. Lucrarea de față se plasează În acest context teoretic și metodologic, deși, concepția pe care vom Încerca să o conturăm nu se identifică În totalitate nici cu neo-instituționalismul sociologic, nici cu neo-instituționalismul economic. Vom considera ca punct de pornire problematica structurilor de organizare a cooperării sociale și economice, piețe, organizații câmpuri organizaționale. În capitolele al treilea și al patrulea, vom considera această problematică din perspectiva neo-instituționalismului economic, accentuând limitările acestor modele, de tip funcționalist, bazate pe eficiență și pe agregarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
identifică În totalitate nici cu neo-instituționalismul sociologic, nici cu neo-instituționalismul economic. Vom considera ca punct de pornire problematica structurilor de organizare a cooperării sociale și economice, piețe, organizații câmpuri organizaționale. În capitolele al treilea și al patrulea, vom considera această problematică din perspectiva neo-instituționalismului economic, accentuând limitările acestor modele, de tip funcționalist, bazate pe eficiență și pe agregarea intereselor actorilor. În capitolul al cincilea vom face trecerea la neo-instituționalismul sociologic ce introduce elemente valorice și cognitive În analiza instituțiilor ce produc
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
continuare, vom face o scurtă prezentare a premiselor pe care aceste concepte le incumbă, precum și a modelelor explicative pe care le-au generat; opțiunea acestei lucrări pentru un model explicativ combinatoriu va fi, apoi, explicitată. II. Acțiune, instituții, rețele și problematica organizării sociale 1. Instituții și acțiune În teoria organizațiilor, conceptul de acțiune este Întotdeauna raportabil la conceptul de instituție. Sociologic, instituțiile sunt definite ca structuri relativ stabile de statusuri și roluri ce ajung să fie luate ca atare de către membrii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În economie. Economiștii pleacă de la asumpția că actorii sunt utilitariști (self-interested) și, Într-o manieră analitică, ajung la concluzia că organizarea economică nu este neproblematică și că instituțiile (structurarea stimulentelor) și relațiile sociale sunt esențiale În jocul intereselor economice. Introducerea problematicii costurilor tranzacționale (și odată cu aceasta, a relațiilor agent - principal și a incompletitudinii contractelor) a echivalat cu o schimbare de paradigmă În economia neoclasică. Conceptul omniprezent problematicilor anterioare, constituit ca variabilă dependentă În majoritatea cazurilor, cel de instituție (instituția organizației, a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În ultima parte a lucrării vom realiza o aplicație teoretică și practică a unui model compozit al câmpurilor organizaționale, spații ale cooperării economice stabile ce rezultă din dinamica instituțiilor și relațiilor sociale. III. Costurile tranzacționale: un concept de frontieră disciplinară. Problematica organizării economice a Început să-i preocupe pe economiști Îndeosebi odată cu publicarea articolului lui R. Coase intitulat „The Nature of the Firm” (1937). S-a deschis calea unei schimbări de paradigmă În economie prin contestarea parțială a asumpțiilor neoclasice referitoare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la ignorarea costurilor tranzacționale și deținerea de către actori a tuturor informațiilor În luarea deciziilor. În acest capitol ne propunem să analizăm teoria costurilor tranzacționale În explicarea emergenței organizării sociale. Vom prezenta trăsăturile distinctive ale noii teorii, precum și implicațiile ei pentru problematica cooperării sociale. Teoria costurilor tranzacționale a constituit un punct de inflexiune În știința economică, deschizând terenul abordărilor instituționaliste, În defavoarea abordărilor neoclasice. Teoria pleacă de la premisa conform căreia cooperarea economică s-ar poduce În cadre instituționale diferite cu rezultate/randamente distincte
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care oferta de servicii publice intră În competiție pe piață cu oferta de servicii private, iar funcțiile productive private devin construcții sociale, ca urmare a creșterii reglementărilor la care sunt supuse), sferele cognitive ale sociologiei și economiei se Întrepătrund, iar problematica firmelor devine parte integrantă a problematicii organizațiilor În general. De asemenea, În ciuda diviziunii epistemice clasice, abordările economice și sociologice devin convergente pe tărâmul organizațiilor. În economie, firmele sunt analizate prin prisma a trei teorii importante: teoria neoclasică, teoria managerială și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În competiție pe piață cu oferta de servicii private, iar funcțiile productive private devin construcții sociale, ca urmare a creșterii reglementărilor la care sunt supuse), sferele cognitive ale sociologiei și economiei se Întrepătrund, iar problematica firmelor devine parte integrantă a problematicii organizațiilor În general. De asemenea, În ciuda diviziunii epistemice clasice, abordările economice și sociologice devin convergente pe tărâmul organizațiilor. În economie, firmele sunt analizate prin prisma a trei teorii importante: teoria neoclasică, teoria managerială și teoria behavioristă. Teoria neoclasică considera firmele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de actori, managerii; aceste interese divergente sunt cuantificabile În ceea ce se cheamă „costurile agentului”; ele se adaugă costurilor de producție, firma este În continuare considerată un actor maximizator, dar În condițiile obiective ale prezenței acestor costuri. Teoria agent - principal și problematica asociată structurii de capital a firmei sunt subsumate curentului managerialist. Se pune astfel problema care ar fi structura optimă de capital a firmei pentru a limita costurile agentului: o finanțare bazată pe credit sau pe capital social? Principala preocupare este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ca agregare a unei coaliții bazată pe simple relații contractuale (nexus of contracts), aidoma celor Întâlnite pe piață (March și Simon 1958; Jensen și Meckling 1976; Demsetz 1997). A doua abordare ne conduce către studierea relațiilor de tipul agent - principal, problematică analizată În capitolul al patrulea al cărții de față. Pentru moment, ne vom concentra asupra analizei abordării instituționaliste a lui Williamson și Masten care arată specificitatea instituțională a organizației comparativ cu cea a pieței. Din perspectiva primei abordări, organizația ar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
problema oportunismului În interiorul organizației a fost abordată În cadrul teoriei agent - principal. Teoria agent - principal urmărește instituțiile interne ce determină convergența intereselor angajaților și patronilor sau a agenților și principalilor În generarea cooperării În cadrul organizațiilor. În cele ce urmează vom considera problematica cooperării și a oportunismului În interiorul organizației, precum și soluțiile neoclasice și instituționaliste avansate. IV. Cooperarea În cadrul organizației: relația agent - principal În capitolul precedent am discutat despre forme alternative de organizare a cooperării economice și sociale, centrală fiind distincția instituțională dintre piețe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ce compun sistemul organizațional. Teoria agent - principal Își propune să descopere instituțiile funcționale prin care acțiunea colectivă se poate realiza În interiorul organizațiilor prin Însumarea voluntară a contribuțiilor individuale. Problema acțiunii colective În interiorul organizațiilor, În condițiile oportunismului indivizilor, presupune o Întreagă problematică a guvernării corporațiilor ce implică chestiuni care țin de eficiență economică, de modul de exercitare a autorității dar și de considerente etice și normative. Avându-și originea În economie, teoria agent - principal se plasează totuși la granița epistemică Între economie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
spirituală, ci trebuie să aplice În acțiune cunoștințe și principii ale societății raționale. Reprezentarea este Însă problematică atât timp cât agentul este actor rațional având propriile interese, În multe cazuri divergente față de cele ale principalului, iar controlul nu este decât imperfect. 2. Problematica relației agent - principal Problematica agent - principal aplicată analizei organizațiilor este de sorginte economică și pornește de la evidențierea limitelor teoriei neoclasice a firmei. Conform acestei teorii, principalii sunt proprietarii sau acționarii organizației, iar agenții sunt angajații, inclusiv, și mai ales managerul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
aplice În acțiune cunoștințe și principii ale societății raționale. Reprezentarea este Însă problematică atât timp cât agentul este actor rațional având propriile interese, În multe cazuri divergente față de cele ale principalului, iar controlul nu este decât imperfect. 2. Problematica relației agent - principal Problematica agent - principal aplicată analizei organizațiilor este de sorginte economică și pornește de la evidențierea limitelor teoriei neoclasice a firmei. Conform acestei teorii, principalii sunt proprietarii sau acționarii organizației, iar agenții sunt angajații, inclusiv, și mai ales managerul (În cazul În care
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
firmei. Conform acestei teorii, principalii sunt proprietarii sau acționarii organizației, iar agenții sunt angajații, inclusiv, și mai ales managerul (În cazul În care acesta nu este și proprietar). Analiza organizațiilor din perspectivă economică identifică relația agent - principal și Întreaga sa problematică În relația dintre manageri - deținătorii autorității și proprietari - deținătorii de capital. Teoria neoclasică se bazează pe asumpția implicită că agenții Își Îndeplinesc Întotdeauna angajamentele (acționând responsabil) față de principali (proprietari) și că aceștia acționează neproblematic consecvent intereselor principalilor. Având o abordare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
proprietății de control; funcțiile sociale Îndeplinite de membrii organizației și, În special, funcția managerială se profesionalizează și se diferențiază de proprietatea asupra capitalului financiar. Profesionalizarea funcțiilor este rezultatul dezvoltării capitalului uman, ingredient ce devine indispensabil dezvoltării corporației. În teoria organizațională, problematica agent - principal apare ca urmare a tendinței de separare a managementului ce exercită funcția de control de deținătorii intereselor financiare constitutive. În termeni generali, concepția conform căreia managerii, mai degrabă decât deținătorii capitalului (și implicit ai resurselor financiare), ajung să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]