150,059 matches
-
clar caracterul politic al criteriului pur-estetic. Cartea a fost interzisă la puțin timp după ce a fost tipărită. O altfel de politică literară a început Nicolae Manolescu, cînd a alcătuit două antologii de poeți tineri - Aer cu diamante și Cinci. Criticul propunea aici un model de politică în interiorul cîmpului literar. Modelul său a fost continuat de Mircea Cărtărescu, cu alte două anotologii: Tablou de familie și Ferestre '98. Tot după '90, mai ales Editura Paralela 45 a propus modelul antologiilor "recuperatoare". Și
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
diamante și Cinci. Criticul propunea aici un model de politică în interiorul cîmpului literar. Modelul său a fost continuat de Mircea Cărtărescu, cu alte două anotologii: Tablou de familie și Ferestre '98. Tot după '90, mai ales Editura Paralela 45 a propus modelul antologiilor "recuperatoare". Și în acest caz, avem de-a face cu o ideologie, s-o numim "generaționistă". Constantă, în ultimul deceniu, a fost și credința că poți face un act de critică literară întocmindu-ți o listă de preferințe
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
în numele dragostei. Moartea ca ideal al iubirii este manifestul poveștii lui Chikamatsu de la începutul secolului al XVIII-lea și al spectacolului lui Tocilescu de undeva din Europa secolului XXI. Ce poate fi mai incitant decît asta, oriunde și oricînd? Shakespeare propunea o variantă, cu un secol mai devreme decît dramaturgul japonez. Nu cred că acesta din urmă să fi avut habar de Romeo și Julieta. În amîndouă spațiile însă, conflictul între giri (obligațiile sociale) și ninjo (sentimentele omenești) îi conduce pe
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
Scheflan și Haggai Freshtmann, un percuționist pe cât de ingenios, pe atât de cultivat. Cea mai reușită dintre cele cinci gale s-a desfășurat vineri, 12 octombrie a.c. În deschidere, orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, dirijată de Petre Sbârcea, ne-a propus o reîntâlnire cu arhetipul jazzului simfonic - Rhapsody In Blue de George Gershwin - beneficiind de competentul aport solistic al pianistului Dan Mizrahi. În același ambient orchestral, mezzosoprana Liana Podlowsky a interpretat trei arii ale compozitorului american. A urmat trio-ul de
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
A apărut într-o primă versiune în anii 1972-1977, în formă de ciclu romanesc cuprinzînd cele trei volume: Fără vîsle, Noaptea și Grădina Icoanei. Orizontul de așteptare nu era tocmai pregătit pentru o asemenea formulă, noutatea și curajul de a propune o construcție considerată desuetă au fost semnalate imediat. Modelul se pare că a avut succes și a fost reiterat de Alexandru Ivasiuc sau Mircea Ciobanu. Chiar dacă serios afectată de preferința optzeciștilor pentru genul scurt, construcția amplă a rămas pînă azi
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
ele nu sînt decît niște foarte onorabile truisme. Subscriindu-le, nu putem însă a nu releva un dezechilibru care se manifestă în operarea "formulei de sinteză" ce se declară a sta la baza celui de "al treilea discurs". Cu toate că își propune a comasa rezonabil, "a echilibra" cele două "discursuri" preexistente, e limpede că Adrian Marino nu are la inimă discursul autohtonist, tradiționalist, spiritualist. Pretinzînd că-i face loc în "sinteza" d-sale, îl califică neted drept "o imensă eroare". Idiosincrasia la
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
și-au prezentat oferta prin Săptămâna Filmului Finlandez (8-12 octombrie) - care ne-a tentat cu Femei în oglindă, adică filme realizate în ultimii ani de regizoare finlandeze despre femei finlandeze - iar Istoria Filmului Elvețian, derulată la Cinemateca Română, ne-a propus să urmărim, timp de șapte luni (octombrie 2000 - aprilie 2001), 28 de opere reprezentative pentru cinematografia helvetă. Desigur, de la acest regal cinematografic nu puteau lipsi două cinematografii de mare tradiție și foarte apreciate de către cinefilii noștri: Zilele Filmului Italian (26-31
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
se cuibărească în noi un soi de amnezie periculoasă. Amețit de "hărmălaia publică" - vorba lui Pavese - uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum în situația în care se află, asta se datorește nu puzderiei de "soluții" decorative propuse de administrația criptocomunistă, ci înseși existenței în vîrful acesteia a personajului care poartă în cîrca-i întreaga povară totalitară. Fie și una ambalată în staniol social-democrat. Fără ea/ fără anturajul aferent, forțele autentic democrate - atît de explicabil anemice după jumătatea de
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
în trei dimineți, nu l-a definitivat și nu l-a trimis nimănui, ascunzîndu-l între foile unei cărți. "Mi-am dat seama, declară inculpatul, și de faptul că intru în conflict cu Statul, dacă-l trimit. Am renunțat. Mi-am propus să aud conceptul, după ce voi fi extras un pasagiu istoric și două-trei formulări, utilizabile în alte lucrări... Mi-am adus aminte însă de ele, de îndată ce am fost arestat. Absurdul situației m-a paralizat. Să fi putut arde acele cîteva foi
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
pare că sînt mai prețuiți, mai respectați, mai admirați, mai ocrotiți, mai înțeleși. Că redevin pioni majori ai societății. Orice artist are nevoie de asta. Pentru el, pentru ideea de teatru, de artă, de cultură. E minunat cînd cineva își propune să facă acest gest astăzi cînd salvarea din mizerie și promiscuitate, din magma imoralității, și chiar amoralității, pare a fi aceea individuală, pe cont propriu. Din păcate însă, vîlva și fastul s-au concentrat pe un singur spectacol din tot
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
Spectacolul lui Gonța se dorește a fi complex. Din nefericire, nu și modern. Sfîrșește prin a fi, cum s-ar spune, nici una, nici alta. Rostirea nu mai este una memorabilă, nu se pune accentul pe asta, dar nici regia nu propune soluții, idei noi, provocatoare legate, poate, în primul rînd de toleranță, un subiect de prim rang astăzi. Acest melanj incert și neclar slăbește forțele spectacolului care nu atrage atenția în mod evident prin ceva, deși ar fi putut fi o
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
cu aventurile sale de tinerețe... Aflând că studiase Politehnica la Karlsruhe și dându-și seama că nu făcea parte din categoria agenților de lume bună strecurați prin hotelurile de lux ale regimului comunist, neamțul se apropie foarte mult de el, propunându-i chiar să facă afaceri împreună, împărțind câștigurile jumate-jumate. Așa se face că Tibi, cu inteligența lui extraordinară și cu un spirit speculativ rar, dă lovitura la o bursă din Germania de Vest, câștigând vreo zece milioane de lei, în
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
de exemplu, lectura Soacrei cu trei nurori a lui Creangă prin grila teoriilor (cinice) despre revoluție. Nu originalitate cu orice preț și nici interpretare cu orice preț ruptă de cele anterioare. Mai curînd e vorba de o lectură care-și propune un ochi proaspăt și, mai ales, o lectură tridimensională, care încearcă să surprindă textul din interior, dintre nodurile și firele mecanismelor sale. Nenea Anghelache din Inspecțiune de Ion Luca Caragiale este un angel degradat, un scindat, în cazul căruia cinstea
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
albastră se eliberează de complexul lui Novalis și, într-o interpretare care ține cont mai ales de contextul poetic românesc al apariției sale (modelul retoric al poeziei de dragoste funcțional în secolul al XIX-lea), se explică, prin grila simbolică propusă de Jung, ca o imagine general-umană: simbol al regăsirii unității și al salvării posibile. Dar Roxana Sorescu nu se îndreaptă numai spre clasici, cartea de față ne poartă și printre mecanismele unor cărți mai apropiate de noi: Noapte de sînziene
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
Roxana Sorescu nu se îndreaptă numai spre clasici, cartea de față ne poartă și printre mecanismele unor cărți mai apropiate de noi: Noapte de sînziene, Lumea în două zile și chiar Orbitor sau Coaja lucrurilor de Adrian Oțoiu. Fără să propună sensuri definitive, deși cu o aplecare spre a descoperi simboluri și etimologii, poate hazardate, cartea de față este, în primul rînd, o lectură fără complexe. Roxana Sorescu - Lumea, repovestită, Ed. Eminescu, București, 2000, 256 p., f.p. În ciuda cărților, impresionante și
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
depista și cuvintele cu cel mai mare succes: cer, cenușă, cărare, drum, casă, ceață cîntec, clopot, cuvînt, dimineață, fîntînă, floare, foc, fum, dar nu și flacără, ș.a.m.d. Dicționarul, cu toate precauțiile necesare în fața unui instrument care nu-și propune și nici nu are cum fi exhaustiv, este util și pentru studii comparate ale limbilor poetice, caracterizări sine ira et studio ale tradiției poetice românești și reevaluări ale cuvintelor poetice înseși. Ștefan Badea - Dicționarul limbii poetice românești, volumul I, Ed.
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
caracterului politic în literatura optzecistă este foarte importantă pentru lucrarea lui Andrei Bodiu. Ce-i desparte pe cei doi? Oțoiu este teoretician. Bodiu tinde spre critica de ierarhizare. Primul comentează fără să facă judecăți de valoare, zeci de prozatori. Nu propune o ierarhie. Bodiu nu folosește criterii de valorizare, însă alege dintr-un cîmp poetic de altfel foarte generos. Acesta este doar primul volum, dar găsim doar șase nume: Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Mariana Marin, Ion Mureșan, Alexandru Mușina, Liviu Ioan
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
Bator, ziarist, scenarist și producător la TV mongolă). Filmul a făcut înconjurul lumii, a participat la 41 de festivități internaționale și a obținut nenumărate premii. Desigur, acest lucru are importanța lui, dar ceea ce ne interesează, mai ales, este formula filmică propusă de autori. Povestea lui Baasar - un câine vagabond acum, odinioară câine la o stână, împușcat de un hingher și care refuză să se întrupeze - conform credinței - în om. Căci lumea oamenilor este lumea urii, a violenței, a trădării, a lucrurilor
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
să se întrupeze - conform credinței - în om. Căci lumea oamenilor este lumea urii, a violenței, a trădării, a lucrurilor efemere ce alterează adevărul și veșnicia. " Filmul spune o poveste mai curând simplă, dar prin stilul ei noi dorim să-i propunem spectatorului o cale spirituală, să-i atingem sufletul, să-l invităm să privească lumea în mod contemplativ" - declară cei doi autori. Dar ceea ce dă cu adevărat valoare filmului, este demersul lui documentar, această imagine a Mongoliei și a Ulan Bator-ului
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
și actorilor ei, dar nu a reușit să coaguleze un mesaj convingător, dacă nu pentru durata lungă, măcar pentru intervalul de dincolo de orizontul clipei. Nereușind, în afara unei severe stăpîniri a meseriei și a unei certe acurateți a expresiei, nici să propună perspective estetice noi și nici să pună în cauză problemele de limbaj, el nu a avut măcar prezența de spirit de a construi o lume coerentă denotativ, așa cum a făcut-o, de pildă, Corneliu Baba. In inventarul său de forme
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16148_a_17473]
-
cazul omului, acelei funcții fabulatorii de care vorbea Bergson. Roger Cailliois - Mitul și omul, traducere din limba franceză de Lidia Simion, cu o prefață a autorului, Editura Nemira, București, 2000, 139 de pag., f.p. Partea literaturii Tot Editura Univers ne propune două volume de eseuri filozofice aparținînd lui Richard Rorty, despre care, în România literară a scris Andreea Deciu, apariție editorială ce poate fi considerată, fără nici o exagerare, un eveniment. Prea puțin familiarizat cu teoriile pragmatistului american, publicul din România are
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
convins că toate manifestările sale ca senator și ca ziarist și toate replicile pe care le-a primit sunt de o importanță istorică. Nu sunt. Totuși, din punct de vedere publicistic, această minuție a reconstituirii este de efect. Ni se propune un fel de ciné vérité , edificator în ceea ce privește moravurile epocii. Compunând texte - indiferent de ce natură: discursuri, eseuri, pamflete, însemnări etc. -, George Pruteanu nu se repetă niciodată. Născocește mereu altă formulă și îl asediază de fiecare dată pe cititor dintr-o direcție
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
le recunoști. Cu mici imperfecțiuni, cu mai mici sau mai mari neîmpliniri actoricești, spectacolul este superb pentru că este adevărat și pentru că nu lasă să se strecoare nici o eroare. Pentru că are nebunie. Enorm îi ridică la plasă regizorului spațiul și decorul propuse de scenografa Elena Dmitrakova, mulîndu-se pe gîndul lui Kordonski cu aplomb și personalitate. Dintr-odată, încă de la început, lucrurile capătă deschidere și o altă dimensiune: acțiunea este scoasă din interiorul casei și mutată afară, într-un fel de chioșc (dar
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
și motor, s-a impus sintagma motor de căutare, care apare frecvent, fiind clar preferată în paginile din Internet care stabilesc liste, legături, ierarhii ("21 de motoare de căutare"). La lansarea unei teme - "Ce apreciați la o mașină de căutare?" - propusă într-o listă de discuții (liga.math, fără dată), se pornește imediat o dispută terminologică din care citez în continuare trei replici: a) "Haideți mai bine să găsim un termen "ca lumea" pentru acest subiect! "Mașină de căutare" sună ca
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
însă, apreciază și aplaudă reîntoarcerea la o anume calitate a imaginii care, aliată cu elanul camerei portabile, dă un sens compoziției, luminii și cadrului. Desigur, între opulentul spectacol cinematografic din "Vatel" al lui Roland Joffé și austerul "Mifune" - această "dogma-light" propusă de Søren Kragh-Jacobsen - programul Festivalului European de la București a inclus nenumărate "nuanțe". Ele se numesc: "Cartierul din nord" (al austriecei - de origine română - Barbara Albert; "Rosetta" semnat de faimoșii frați belgieni Luc și Jean-Pierre Dardenne, "Singuraticii" - în regia cehului David
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]