4,155 matches
-
un mecanism care, prin asocieri succesive și simultane, provoacă trecerea de la reprezentări (procese psihice pe care bănățeanul le identifica cu senzațiile) la noțiuni, iar de aici la sentimente și acte de voință. Apriorismul nu-și are loc în concepția sa psihopedagogică, deoarece ,,însușirile (lumii externe, n. ns) la un loc constituie obiectul însuși”, iar ideile sunt reflectări ale faptelor, fiind dirijate de legile unei mecanici psihologice, pe care bănățeanul le clasifica în patru categorii: legea asociației prin comprimare, legea asociației prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
continuatorul liniei pedagogice a lui Ghidionescu, impusă la Catedra de pedagogie de la Cluj. Format la Catedra de psihologie experimentală a lui Ștefănescu-Goangă și a Laboratorului de psihologie experimentală înființat și condus de Ghidionescu, Dimitrie Todoran va continua linia de înnoire psihopedagogică inițiată de cei doi iluștri înaintași. Lucrările sale științifice și pedagogice de referință, elaborate într-un stil ermetic dar de certă valoare euristică, pot fi redate cronologic astfel: Psihologia temperamentului (1922), Bazele psihologiei caracterului (1935), Psihologia reclamei. Studiu de psihologie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aspectul pe care ne sprijinim să înțelegem de ce metoda psihanalitică poate deveni un eficace instrument de sondare a personalității elevului, de penetrare a intimității și chiar inconștientului său. Utilizarea desenului liber sau elaborarea de eseuri pe diferite teme reprezintă mijloace psihopedagogice prin care profesorul poate oferi elevului posibilitatea să se exprime în mod cât mai liber, iar pe de altă parte să corecteze eventualele situații critice din viața psihică a copilului. CURRICULA ,,NOILOR EDUCAȚII” ÎN VIZIUNEA PEDAGOGIEI ,,PROSPECTIVE” Fugara incursiune în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
științifică și constituie o bază pregătitoare obligatorie pentru studiile doctorale. Absolvenții cu diploma acordată după finalizarea studiilor universitare de licență, cu sau fără diplomă de masterat, pot ocupa posturi didactice în învățământul gimnazial cu condiția parcurgerii unui modul de pregătire psihopedagogică, care să corespundă unui număr minim de 30 de credite. Absolvenții cu diplomă de masterat pot ocupa posturi didactice în învățământul liceal sau universitar, cu condiția realizării unei pregătiri psihopedagogice care să corespundă unui număr de minimum 60 de credite
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
în învățământul gimnazial cu condiția parcurgerii unui modul de pregătire psihopedagogică, care să corespundă unui număr minim de 30 de credite. Absolvenții cu diplomă de masterat pot ocupa posturi didactice în învățământul liceal sau universitar, cu condiția realizării unei pregătiri psihopedagogice care să corespundă unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile obținute în cadrul ciclurilor I și II. b) Admiterea 2005 la Facultatea de Fizică - Universitatea “Al. I. Cuza” Iași (ciclul I) α) Descriere generală Fizica constituie un domeniu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
față. Este vorba de situații complet noi, cum ar fi violența stradală sau în familie, consumul de droguri, devianțele juvenile sau sexuale. Aceste situați sunt din ce în ce mai dese în școală, în ansamblul ei, profesorii le fac față din ce în ce mai greu. Nici pregătirea psihopedagogică pe care o au absolvenții facultăților nu este cea corespunzătoare pentru a face față acestor situații. Pe de alta parte cei mai buni, cei mai performanți, cei mai dotați absolvenți ai învățământului superior nu-și găsesc plasament în învățământ. Ei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
urmărind ceva anume cu ajutorul unor instrumente adecvate. Ea este realizată de cadrul didactic prin intermediul mai multor tehnici: • fișa de observații curente în care examinatorul notează ritmic ceea ce face de obicei elevul sau eventualele sale schimbări de atitudine. • fișa de evaluare psihopedagogică în care sunt urmărite: rezultatele la învățătură, existența unor succese deosebite înregistrate în activitatea școlară sau extrașcolară, prezența sau absența unor dificultăți la învățătură ori conduită, interesele și aptitudinile speciale, trăsăturile principale de personalitate (nivel de inteligență, potențial fizic, atenția
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
F. Lebigre, care au adaptat-o necesităților de investigație ale igienei mintale, creând Testul de sănătate totală, denumit și Testul de referință personală, care investighează atât aspectele psihice, cât și pe cele somatice. Metodele de influențare a sănătății mintale Metodele psihopedagogice și profesionale au un rol important în adaptarea invalizilor la condițiile cele mai adecvate de activitate profesională sau școlară, pe care le pot realiza cu maximum de eficiență, în condițiile păstrării unei stări de sănătate normale. Metodele psihoprofilactice cuprind un
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
menționate diferențiază acțiunea de igienă mintală de alte acțiuni sociale, medicale-economice sau de alt ordin. Obiectul ei, sănătatea mintală, nu are un caracter concret, material, care să poată fi „modelat”. Acesta trebuie cultivat, prin măsuri speciale de protecție psihoprofilactică și psihopedagogică, prin intermediul sistemului de valori ale modelului socio-cultural. Avându-se în vedere faptul că aria de cuprindere socială a acțiunii de igienă mintală este extrem de largă, aceasta reclamă o importantă concentrare de forțe cu caracter multidisciplinar: medici, psihologi, educatori, asistenți sociali
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stabilirea obiectivelor, a etapelor de realizare, scontarea și evaluarea rezultatelor parțiale; durata de desfășurare a acțiunii de igienă mintală (pe termen scurt, mediu, lung); planificarea mijloacelor de realizare a acțiunii (specialiști, buget, mijloace tehnico-materiale, loc, mijloace de propagandă medico-psihologică și psihopedagogică etc.); cooperarea cu anumite instituții și persoane în realizarea obiectivelor înscrise în programul de igienă mintală. Garantarea rezultatelor Programului de igienă mintală depinde în mare măsură de organizarea și desfășurarea acțiunii de igienă mintală, de respectarea principiilor de acțiune și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
terapeutică de urgență Dispensarizarea indivizilor cu potențial psihopatologic crescut Controale medico-psihiatrice preventive Ameliorarea condițiilor de viață și de muncă Măsuri de farmacovigilență Sondaje ale comunității prin anchete sociale privind starea de sănătate mintală Protejarea indivizilor față de stresuri Măsuri de ordin psihopedagogic Măsuri psihocosiale 5 Cercetare și dezvoltare Depistarea precoce a bolilor mintale Elaborarea unor metode superioare de diagnostic și supraveghere Elaborarea unor programe de recuperare medico-socială Elaborarea unor programe de psihoprofilaxie Producerea unor medicamente noi Supravegherea evoluției tendințelor de morbigeneză psihică
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezvoltării și formării personalității copilului, evitarea traumelor emoțional-afective, a carențelor sau frustrărilor din copilărie, integrarea pozitivă a copilului în mediul familial, premisă a viitoarei integrări sociale. b) Acțiunea psihoprofilactică nu implică neapărat aspecte patologice. Ea cuprinde totalitatea măsurilor de ordin psihopedagogic, medico-psihologic și medico-pedagogic legate de anumite etape ale dezvoltării personalității. O importanță deosebită revine crizelor de dezvoltare ale individului (pubertatea și adolescența) sau crizelor de involuție (menopauza și andropauza). Aceste etape de tranziție de la un stadiu psihobiologic la altul sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prezintă tulburările de comportament, se impune instituirea unor măsuri de psihoigienă adecvate, care constau din: măsuri de psihoigienă a copilului, vizând atenuarea agresivității și convertirea acesteia în acțiuni și conduite pozitive; formarea unui comportament social adecvat prin măsuri cu caracter psihopedagogic; acordarea unei atenții deosebite crizelor de dezvoltare psihobiologică, în special celor legate de pubertate și adolescență, care pot duce la formarea unor conduite de tip deviant agresiv sau antisocial sociopatic; educația sanitară privind normele de viață, de stimulare, conservare și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
izolarea de lume și dezgustul față de viață, fenomene ce pot merge până la refuzul alimentar sau chiar tentative de suicid. În cazul acesta se impun măsuri de igienă mintală, fie de tip curativo-psihiatric, fie de ordin psihoprofilactic, în sensul următor: măsuri psihopedagogice privind dezvoltarea emoțional-afectivă a copiilor; evitarea conflictelor, a traumatismelor psihoemoționale, a carențelor și frustrărilor afective, în special la vârsta copilăriei sau la pubertate, adolescență și menopauză, cu consecințe importante asupra stării de sănătate mintală; evitarea formării unor complexe ideo-afective sau
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etc. Pentru evitarea acestor aspecte neplăcute, măsurile de psihoprofilaxie trebuie instituite încă din perioada copilăriei. Ele vizează dezvoltarea ortopsihică a individului într-un mediu familial, școlar și profesional adecvat, echilibrat, sanogenetic și protector. Aceste măsuri au un caracter medico-social și psihopedagogic bazat pe o concepție dinamică a personalității. Mediul extern poate acționa asupra personalității prin factorii săi exogeni, fie în sens sanogenetic, stimulând și dezvoltând sănătatea mintală, fie dimpotrivă, morbigenetic, în sensul deteriorării acesteia și apariției bolii psihice (P. Bugard, L.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în viața copiilor. Problemele pe care le ridică „formarea personalității” în familie și în școală sunt multiple și deosebit de complexe: psihologice, culturale, morale, sociale, educativ-instructive. Toate acestea nu se pot separa, ci trebuie considerate în totalitatea lor, ca reprezentând „complexul psihopedagogic formativ” al copiilor. 2. Elevi, educatori, școală Nu ne vom ocupa de aspectele strict psihologice/psihanalitice și educative decât în măsura în care ele privesc igiena mintală a perioadei școlare. Trebuie să spunem însă că acțiunea de psihoigienă nu poate fi concepută decât
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
securitate emoțională. b) Psihoigiena mitomanilor, istericilor și imaginativilor Prima sarcină a psihoigienei în aceste cazuri este de a împiedica încă din copilărie dezvoltarea acestor trăsături de caracter la individul care prezintă un teren predispozant. Se vor institui măsuri de educație psihopedagogică și medico-pedagogică adecvate. Acestea vor consta din următoarele: relații deschise și simple; evitarea constrângerilor, care ar putea duce la izolarea copilului și închiderea în sine; evitarea brutalității, a teroarei; excluderea unor parteneri duri, brutali, rigizi, încăpățânați sau dominanți din anturaj
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociale protectoare au ca obiectiv stimularea dezvoltării unei stări de sănătate mintală optimă în comunitatea umană, prin protejarea față de factorii de risc morbigenetic. Ea se realizează prin următoarele: protejarea indivizilor față de acțiunea morbigenetică, psihotraumatizantă, a factorilor stresanți; măsuri de ordin psihopedagogic privind educarea individului în spiritul dobândirii unei rezistențe față de factorii morbigenetici; măsuri psihosociale privind optimizarea adaptării indivizilor la acțiunea factorilor de tip stresant; studiul factorilor de risc morbigenetic pentru starea de sănătate mintală și al mecanismelor lor de acțiune asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din copilărie și să se desfășoare pe parcursul întregii vieți. Ea trebuie să imprime individului câteva principii fundamentale, care să devină reguli obligatorii de viață. Principiile de educație ale persoanei în vederea păstrării și promovării unei sănătăți mintale optime au un caracter psihopedagogic și moral, vizând formarea personalității și a unui model de viață pozitive pentru individ. În sensul celor mai sus menționate, distingem mai multe principii de educație ale sănătății mintale, pe care le prezentăm în continuare. a) Principiul valorii. În virtutea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ancheta medico-socială în familie, la școală sau în societate. Procesul de recuperare trebuie să aibă în vedere orientarea către readaptarea și reinserția copilului sau adolescentului în familie, în grupul școlar sau profesional, prin măsuri de ordin medico-psihiatric, psihoprofilactice, psihosociale și psihopedagogice adecvate situației. Capitolul 39 Modelul social și igiena mintală 1. Modelul social și concepția despre lume Orice societate este organizată și se conduce după un sistem de valori proprii, care normează în stil unic aspectul personalității umane, actele și conduitele
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu colegii acestuia, cu ceilalți profesori și alți membri din comunitatea școlară. Învățătorul alege instrumentele cele mai potrivite pentru cunoașterea copilului și valorifică în mod responsabil și creativ informațiile obținute în diverse documente (fișe de observație, portofolii, caietul învățătorului, fișe psihopedagogice, dosarul clasei etc.). El anticipează reacțiile și atitudinile pe care elevul le va avea în diferitele situații și le valorifică în proiectarea, organizarea procesului instructiv-educativ. 1. 1. 2. Autoritatea cunoașterii - Pregătirea profesională a învățătorului În actul predării-învățării, învățătorul comunică informațiile
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
activitatea de învățare și dirijare a învățării; îndrumarea elevilor către alte surse de informare (manuale, dicționare, auxiliare didactice etc.) și familiarizarea lor cu metodele de muncă intelectuală independentă. Formarea profesională a învățătorului presupune formarea unor deprinderi, capacități, aptitudini și atitudini psihopedagogice. Principala componentă a acestui ansamblu, competența, înseamnă cunoștințe ce au devenit operaționale, ceea ce presupune flexibilitate comportamentală și adaptabilitate. Între principalele calități ale personalității educatorului, Ioan Bontaș enumeră: 1. Pregătirea de specialitate temeinică (specialist de înaltă calificare și competență) - ceea ce presupune
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
cultural larg (om de cultură) - posedarea unui larg orizont cultural oferă educatorului posibilitatea de a rezolva cu mult succes atât problemele de specialitate, cât și problemele social umane apărute în viața tinerilor, în relațiile acestora cu factorii educativi. 4. Pregătirea psihopedagogică și metodică - un educator trebuie să cunoască strategiile didactice necesare conceperii, organizării, proiectării și desfășurării cu eficiență a activităților instructiv-educative cu elevii; să cunoască concepțiile și principiile care stau la baza unei pedagogii și a unei educații moderne, democratice; să
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
transmită și să adapteze conținuturile disciplinelor predate la cerințele particularităților de vârstă și individuale; să cunoască întrega problematică a psihologiei și pedagogiei școlare; să cunoască procesele psihice și caracteristicile lor în evoluția elevilor. 5. Preocupare și capacitate de perfecționare profesională, psihopedagogică și metodică, sistematică și continuă - există forme speciale de perfecționare, cum sunt: obținerea definitivatului și gradului II, obținerea gradului I, cursuri de formare continuă la anumite intervale (5 ani), studiu individual sistematic și continuu. 6. Capacitate managerială - educatorul are implicit
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Învățătorul promovează învățarea reflexivă și autonomă pentru fiecare elev.” (L. Glügé, 2002, p. 83) În realizarea demersului didactic, învățătorul conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitate educațională. Durkeim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor și ideilor comune. În același timp, coordonează în globalitatea lor activitățile instructiv-educative ale clasei, îndrumă elevii pe drumul cunoașterii prin intervenții punctuale adaptate situațiilor respective, prin sfaturi și recomandări care
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]