5,033 matches
-
dobîndire a compătimirii celorlalți, de stîrnire a sentimentelor de simpatie, milă și compasiune, sentimente pe care însuși sinucigașul le împărtășește cu ceilalți, autocompătimindu-se; acțiunile suicidare pot avea și semnificația culpabilizării (blamării) altora pentru autosuprimarea vieții, servind, astfel, ca mijloc de răzbunare"112. Ponderea crescută a sinuciderilor în închisori este pusă de specialiști în corelație cu noua semnificație pe care corporalitatea subiectului o dobîndește o dată cu încarcerarea. Fiind obiectul preocupărilor altor persoane (supraveghetori, medici, ofițeri, psihologi etc.), "corpul dobîndește valoare nu doar pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu urechea și "dau cu ciocul" la cadre și la ofițerul SRI. Izolați de ceilalți membri ai colectivității pentru că se supun autorităților pentru vagi promisiuni de liberare condiționată, ei suportă, de cîte ori se ivește prilejul, bătaia de joc și răzbunarea liderilor. O clasă aparte o formează "impresiile" cei care nu sînt puși la curățenie, care nu fac serviciu pentru nimeni, nu împart pachetele cu nimeni. Termenul vine de la expresia: "ai impresia că...", folosită atunci cînd cineva încearcă să-i umilească
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a infracțiunilor referitoare la viața sexuală (abuzurile sexuale, hărțuirile, exploatarea sexuală a copiilor, producerea de materiale pornografice), scăzînd, în schimb, violurile și incesturile. După unii specialiști, nici acestea nu au scăzut, ci au rămas necunoscute, din teama de sancțiuni, de răzbunare, de dezonoare multe din persoanele violate refuzînd să declare fapta la poliție. Există conduite delincvente specifice minorilor și tinerilor (asocierea în bande, violența, traficul și utilizarea drogurilor, furturile de mașini etc.), ce necesită o abordare distinctă, de aceea este important
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
23.400), Franța (8.400), Marea Britanie (5.500) și Ucraina (3.700). În țările vestice violul este mai adesea pedepsit deoarece este mai frecvent adus în atenția organelor de poliție. În țările estice sînt mai puternice temerile de sancțiuni, de răzbunare, de dezonoare, faptele rămînînd secrete. Nici celelalte infracțiuni sexuale incestul, hărțuirea sexuală, abuzul sexual, prostituția, exploatarea sexuală a copiilor etc. nu sînt prea frecvent aduse în fața tribunalelor. Din cauza interzicerii pe mai departe a caselor de toleranță, infracțiunile sexuale cunosc o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fie niște paraziți, Așa că îi facem să devină total dependenți de noi". Spațiul administrativ penitenciar trebuie să fie locul în care victimele și agresorii joacă rolurile principale și în care statul renunță la rolul de dirijor atotputernic, concentrîndu-se nu pe răzbunare și pedeapsă, ci pe vindecarea rănilor tuturor celor implicați și afectați de actul infracțional. El trebuie să fie locul în care victimele se vindecă de frică, de sentimentele de vulnerabilitate și neputință, de mînie pe sine însuși, pe sistem, pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îi menține nu numai pe arestați, ci și pe angajați într-o stare de primitivism intelectual și material, gîndirea fiindu-le captivă (după expresia lui Czeslaw Milosz), arestată de o ideologie a sărăciei și a violenței, a barbariei și a răzbunării, specifică unui totalitarism desuet, trecută deja în ilegalitate, dar păstrată de stat ca o formă de virtute în relația cu cei excluși. Chiar și în țările civilizate munca este utilizată ca o pedeapsă, infractorii fiind astfel expuși oprobiului public. Cel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
I. Boz, Izvoarele puterii militare în URSS268. Reeducarea pornea de la o teorie dezvoltată de Anton S. Makarenko în Steaguri pe turnuri și în Poemul pedagogic, unde propunea o acțiune bazată pe teroare și spălare a creierelor, prin "alternarea suferinței și răzbunării între membrii grupului". Prinși într-un carusel al durerii și răzbunării, care trebuia învîrtit la o comandă externă de ei înșiși într-un mediu închis, cu o solidă structură formală, cu o ierarhie puternică în care supunerea față de colectiv era
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
teorie dezvoltată de Anton S. Makarenko în Steaguri pe turnuri și în Poemul pedagogic, unde propunea o acțiune bazată pe teroare și spălare a creierelor, prin "alternarea suferinței și răzbunării între membrii grupului". Prinși într-un carusel al durerii și răzbunării, care trebuia învîrtit la o comandă externă de ei înșiși într-un mediu închis, cu o solidă structură formală, cu o ierarhie puternică în care supunerea față de colectiv era norma supremă, deținuții nu aveau decît o singură ieșire din această
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lui de periculozitate era mai ridicat, se obținea o subordonare necondiționată față de scopurile autorităților. Supuși terorii și spălării creierelor, deținuții erau apoi mutați în alte pușcării, devenind ei înșiși surse de teroare apte să declanșeze noi cicluri ale suferinței și răzbunării. Teoria lui Makarenko, îmbunătățită și perfecționată, a făcut numeroase victime acolo unde a fost aplicată. Cel mai cunoscut loc din România a fost închisoarea de la Pitești, unde erau arestați studenții anticomuniști, Eugen Țurcanu fiind una din cele mai sinistre figuri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tare, amară. Mariana va fi departe, parcă în celălalt capăt al lumii. În nopțile de vară, pline de gâze și insomnii, ne vom gândi unul la altul, dar acele clipe vor fi tot mai rare, tot mai puține ca o răzbunare atroce. Vacarm de familie Seara, unchiul meu a venit turmentat acasă. Eu și mătușa îl așteptam cu cina pregătită, nu mâncaserăm nimic până atunci să avem plăcerea de a lua masa împreună. La început, ea se prefăcu a nu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
gravă, susține imaginea rugii îndurerate, Sfânta Ana este umanizată, fiind pictată îmbrobodită precum o munteancă. Se insistă și asupra scenelor biblice pictate pe pereții bisericii, Vitoria având revelația uciderii soțului: „Omul meu a perit, a fost ucis”, dar și a răzbunării crimei care a produs un dezechilibru în univers, iar răul făcut trebuie îndreptat, încât lumea întreagă să nu aibă de suferit. Ideea cardinală ce prezidează cartea e aceea a justiției, a biruinței finale pe care, chiar în condițiile învăluite măcar
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
facilitează elevilor înțelegerea titlului. Proba de foc a maturizării sale, Gheorghiță o trece mânuind baltagul. Interpretarea acestui gest e simbolică, e realistă, pentru că la Sadoveanu, oamenii luptă, iar după ce cad, urmașii nu au liniște până ce nu restabilesc dreptatea. Pentru ca solemnitatea răzbunării să se desfășoare cum se cuvine, Vitoria a făcut la timp cele necesare: „Mâni dau faurului o bucată de fier să bată din el baltag și sfinția ta vei face un bine, să-l blagoslovești”, îi spun ea preotului Dănilă
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
Cei mai bătrâni cunoșteau aceste lupte pentru acapararea puterii prin orice metode și mijloace, dintre grupuri de oameni, între comunități, vecini rude, sau prieteni, acțiuni care ajung la violență, mulți mânați de valul naivității sau al ambițiilor oarbe. Polițe și răzbunări de tot felul, resentimente manifestate pe față, egoisme și tot felul de motive, se găseau la tot pasul, în special că erau stimulate sau inventate de mass-media noastră și cea străină, la care se adunaseră tot felul de "luptători" care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dreaptă și principială, care ne-a aruncat în rândul triburilor canibalice și pentru care majoritatea statelor, ne tratează ca pe o națiune cu oameni violenți, feroce, lipsiți de sentimentul uman. Motivul? Dorința unora de a ajunge în vârful piramidei și răzbunarea altora pentru niște motive absurde. Unul vroia să se răzbune pentru că nu i-a dat fata de soție, altul pentru că Ceaușescu nu făcea așa cum vroia el, iar mulți pentru a putea fura din patrimoniul statului și din dorința de a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
crimă și o mare nedreptate în viață. Nu cred că vor pieri cu crezul că au făcut o faptă bună, nici pentru societate, nici pentru alte motive, decât să ajungă pe trepte mai înalte de parvenire și în scop de răzbunare meschină și criminală. Ceaușescu NU s-a umilit în fața acelui măscărici de "tribunal al poporului" compus din trădători, avari după putere, de teapa lui V.Stănculescu, Măgureanu, Voinea, Voiculescu, Niculaescu și alți trepăduși de genul lor. Cei doi avocați, care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
boxă, au murit cu demnitate, acuzându-i pe cei din fața lor, de trădare și lașitate, solicitându-le să fie judecați de Marea Adunare Națională, adică de reprezentanții aleși de poporul român. Această cerință însă era prea peste dorința unora de răzbunare și afirmare. S-au grăbit să-l ucidă repede, să nu mai spună unele fapte ticăloase despre anumite persoane, în fața națiunii. Cred că torturarea celor doi bătrâni, de către călăii care-i legau cu funiile de mâini, din ordinul "instanței", l-
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dorința lui a fost, ca la acea bulversare din decembrie ’89, să împuște un ofițer de securitate și unul de miliție. "Bine, îl întreabă celălaltdar ce nemulțumiri ai avut din partea lor, cu ce te-au supărat până la o astfel de răzbunare?" iar celalalt îi raspunde: "A, nu am avut nici-o relație cu ei, doar așa ca să mă răzbun pentru faptul că nu știam nimic despre activitatea lor, erau atât de secretoși că nu știa nimeni cu ce se ocupau". Iată ce
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ne denumeau romanii lui Cezar, Traian, Aurelian, considerându-ne barbari, poate că aceste trăsături animalice, lipsite de rațiune le moștenim de pe timpul geto dacilor lui Burebista, Decebal și alți înaintași ai neamului nostru. Suntem stăpâniți de prejudecăți, de dorința de răzbunare, dar și noi purtăm vina unor cauze, invocăm totdeauna moștenirea trecutului neplăcut și sinistru, iar realizările care le-am făcut noi sunt mult inferioare și neconvingătoare pentru asigurarea unui viitor mai bunaceste fenomene le întâlnim de atâția ani încoace, adică
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și la mintea românului sărac se prindea de minune, pentru unii și-n zilele noastre sunt reale diversiunile din vremurile acelea. Nu știm dacă influența străină a avut atât de mare efect, însă dorința elementelor din interior de afirmare, avansare, răzbunare, invidie, gelozie și alte motive,au avut efectul scontat, în special că mijloacele de informare a maselor populare, nu știm prin ce minune, au fost ocupate de unii ariviști, trădători, lași și oportuniști, care amplificau minciunile și diversiunile primite din
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de rușine și de atâta nedreptate! Aceleași unități de măsură au fost aplicate și pentru cei de la Sibiu și pentru cei de la București, Timișoara, Brăila, Cluj, Reșița și alte localități din țară unde s-au evidențiat cei însetați de sânge, răzbunare, invidie, aventură ; dar nu s-au mai căutat vinovații din motive bine știute de toată națiunea românească. Răsfoind presa vremii, ne convingem tot mai mult despre măsura adevărului de la noi, despre dreptate și echitate, invocându-se motivația de "naționalism, ceaușism
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
praf, care parcă se grăbeau să termine cât mai repede demolările, ca să nu apară vreun ordin de anulare. Presupun că mulți dintre cei care priveau, ar fi dorit să cadă vreun perete peste cei care-l dărâmau, în sens de răzbunare, pentru că lucrul lor se putea asemăna cu munca unor "insecte" care ucideau fără milă. Am discutat mult despre aceste evenimente și nu puteam pricepe motivele pentru care se dispusese demolarea unei astfel de clădiri-monument, care pe lângă rolul cultural pe care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
alții să dărâme,pentru a nu avansa. Nu mai știe omul ce să creadă și cum să facă, este dezorientat, confuz de ce se întâmplă în societatea noastră. Oare aceste lucruri se petrec din incompetența celor ajunși la conducerea statului?din răzbunare,egoism, ambiție sau prostie omenească? Suntem o societate bulversată, debusolată și dezorientată, care nu știe nici de unde vine și nici unde trebuie să meargă, fără organe de justiție, de ordine publică, de informație, de conducere competentă, sau dacă există, sunt
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
revăzut în imaginația mea tot filmul tragediei petrecute, momentele de groază trăite de acei oameni nevinovați, care știau ce-i așteaptă dar nu aveau cale de scăpare. Parcă-mi suna în urechi răpăitul mitralierelor călăilor , care aveau de plătit sentimentul răzbunării, înfuriați că trebuiau să plece de pe teritoriul unui stat cotropit abuziv, profitând de conjunctura unor evenimente, pe care le-au exploatat fără frică. Mănăstirea Bârsana Am plecat din Moisei cu sufletul încărcat de durere și nemulțumit de cele văzute. Simțeam
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cei peste 150 de km în starea în care eram toți, copleșiți de impresia lăsată de Moisei. Am mai trecut de multe ori pe lângă acel complex și de fiecare dată simt aceleași sentiment, acel fior cu gânduri negre, cu ideea răzbunării și condamnării fiarelor care au comis acele crime oribile și care de altfel nu au fost singurele pe unde au trecut acești vecini "prieteni", care mereu pretind anumite drepturi și se simt "frustați" de istorie. Pentru aceste motive pentru care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
râs, doar că de astă dată simțim, în empatie cu autorul, grimasa, râsul încrâncenat care-i îngheață pe buze. „Jiganie spurcată”, Hameleonul îl provoacă pe autor să folosească un limbaj de o violență extremă: . Visul alegoric al Hameleonului este suprema răzbunare a lui Cantemir, întrucât coșmarul dușmanului său nu este atât proiecția augumentată a temerilor, cât dorința Inorogului “inculcată răzbunător adversarului său”. Explicația se află în încercările nereușite ale autorului de anihilare prin râs a Hameleonului. Cu cât eforturile în această
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]