6,309 matches
-
exprima suferința și nostalgia la un mod impersonal, încît le puteai crede foarte bine niște declarații de dragoste ușor voalate, deși nu erau decât răbufnirea cenzurată a nefericirii ei. Îmi spunea că se simte mai singură ca oricând, că mă regretă, proiecta asupra mea, ca într-o beție, fantasmele ei pasionale, care altfel ar fi înăbușit-o. Precipitat, printre lacrimi, îmi spunea că ține la mine și că nu mai vrea să ne despărțim. După ce am închis telefonul, am rămas o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
contemporane". Ai dreptul să-ți alegi culoarea, de la galben ca lămâia până la violet ca panseaua. Ești ceva nedefinit, romancier necunoscut sau prea cunoscut, pedagog? Volum separat, cu toate avantajele și dezavantajele. Ești inginer constructor, profesor de rezistența materialelor, cazangiu, matematician? Regretăm. Doamna care locuiește în garsoniera aceasta nu te va cumpăra niciodată. O garsonieră minusculă, spre marginea Capitalei. Ajungi aici schimbând mai multe autobuze și încîlcindu-te pe străduțe cenușii. Scara blocului are pereții vopsiți în verde pal și miroase a gunoi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ale „moldovenismului”. Mulți am crezut - în dreapta și în stânga Prutului - că o asemenea „perspectivă” nu mai poate fi îngăduită de o tratare științifică și am considerat că o astfel de abordare ține de un trecut pe care nu avem a-l regreta. Din păcate, acest trecut revine printre noi, încercând, pe de o parte, să ne „dilueze” propria istorie prin topirea ei într-un cadru general pezentat tendențios, și, pe de altă parte, să-i separe pe moldoveni de masa generală a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabia”. Nu poate fi vorba de represalii, România și Basarabia n-au avut ocazia să exercite nici una, dar este complet inexact că ar fi existat în Basarabia un singur act de violare al drepturilor. Această afirmație atât de puțin precisă, regretăm s-o constatăm, nu se bazează pe nimic serios și nu poate emana decât de la persoane care au avut interesul să inducă Rada centrală și guvernul ucrainean în eroare. Guvernul român a fost fericit de a fi putut manifesta prin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
numitul guvern nu ridica atunci nici o pretenție cu privire la Basarabia și că avusese grijă să declare că Nistrul forma una din frontierele Republicii Ucrainiene. Guvernul Regal respinge în maniera cea mai categorică acuzațiile conținute în alineatul următor din nota menționată și regretă în mod viu că guvernul Republicii a acordat atenție unor bârfeli tendențioase și unor afirmații lipsite de orice bază. Guvernul Regal afirmă că tot ce s-a pus în sarcina sa privind așa numitele presiuni, intimidări sau violențe exercitate direct
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care ea face astăzi parte, ar putea pretinde pentru acești români aceleași drepturi pe care Ucraina le cere pentru rutenii ucraineni din Basarabia. Toate aceste considerații dovedesc cât de puțin fundamentate sunt pretențiile Ucrainei. De asemenea, nu putem decât să regretăm această manifestare a Republicii democrate care nu-și are fundament nici în istorie, nici în principiile de drept și care, dacă este menținută, va fi de natură să tulbure, după părerea noastră în mod inutil, buna înțelegere ce trebuie să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de droguri sunt multe. Cei mai mulți încep să consume droguri din pura curiozitate de a cunoaște efectele. Unii sunt tentați să înfrunte riscurile fără a fi opriți de cuvinte ca: „PERICOL” sau „MOARTE”. Foarte mulți dintre cei care au luat droguri regretă enorm că au făcut acest pas negativ în viață. O persoană care este cunoscută că ia droguri sau că a luat droguri este oricum respinsă de societate. Lumea te va privi altfel, se va feri de tine. Drogul te scoate
Drogurile îţi distrug viaţa. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Tudose Constantina, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1996]
-
de prieteni în care ne învârtim este una din cauzele care duc la dependența de droguri. Dacă ia el, de ce să nu încerc și eu”. Și așa începe totul. Apoi urmează chinul. Foarte mulți dintre cei care au luat droguri regretă enorm că au făcut acest pas negativ în viață. Unii au reușit să renunțe, alții nu. Insă, pentru toți reintegrarea în societate va fi foarte dificilă. O persoană care este cunoscută ca fiind consumatoare de droguri este oricum respinsă de
Drogurile îți opresc zborul!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Condrea Andreea Paula, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2004]
-
a materialelor și nu m-am grăbit s-o deschid. Când am citit-o însă, am rămas câteva minute surprins și decepționat. Narendra Sen mă chema de urgență la centru. A trebuit să plec chiar în acea seară și am regretat privind la fereastra vagonului câmpia cu aburi, cu umbre palide de palmieri izolați, care mă primise dimineața atât de generoasă în sânul vieții ei fără început și fără sfârșit. Cât aș fi vrut atunci să fiu liber, să rămân în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fermecat ca să poată vorbi? întrebă Chabù. Mă simții puțin încurcat și-mi spusei în gînd: panteism. ― În sfârșit, așa e povestea; nu toți pomii au suflet, numai cei fermecați. Chabù vorbi ceva foarte aprins cu Maitreyi, și pentru întîia dată regretai că nu le înțeleg deloc limba. Erau sunete dulci, italienești, și vocale prelungite, parcă dintr-un moment în altul ar fi trebuit să se continue în cântec. ― Ce spune? mă adresai eu către Maitreyi. ― Mă întreabă dacă pomul ei are
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vestea aceasta l-a îngrozit îndeajuns. Îmi spuse că Sen e un monstru, că am fost fermecat, că ar trebui să dau cinci rupii la "Sisters of the poor" ca să se roage pentru mine. ― Ce mai fac fetele? întrebai. ― Te regretă, îmi mărturisi. Probabil că economisești mult acolo, în Bhowanipore, reîncepu el după o clipă. Nu plătești casă, nu plătești masă și nu ieși niciodată în oraș. Ce faci toată ziua? ― Învăț bengaleza ca să-mi iau examenul de Provincial-Manager, minții eu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mușc buzele, să fug, căci văzusem deodată cum piciorul acela negru și murdar al lui Khokha, scorojit de arșiță și de trotuare, primește apropierea caldă, ca pe o ofrandă, a trupului Maitreyiei. Khokha avea un zâmbet de câine mângâiat, și regretai că nu pot vedea ochii Maitreyiei, să ghicesc în ei voluptatea pe care o trăda pulpa în apropierea cărnii băiatului. Mă gândii atunci că râsul Maitreyiei ― pe care îl provoca acel clovon urât ― trăda aceeași abandonare, aceeași posesiune. M-am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
asemenea, îmi amintesc că Maitreyi îmi mai spusese că un alt unchi al ei, tot văr al inginerului, încercase o dată să-i sărute sânii și s-o îmbrățișeze, dar atunci domnul Sen a intervenit îndată, și acel biet om își regretă și acum gestul, căci a fost dat afară din slujba pe care o avea și s-a retras în satul lui, unde duce o viață de câine. Maitreyi nu se plângea adesea de pasiunea aceasta carnală, pe care o deșteaptă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fi agnostos theos din Atena Sfântului Pavel. Nu seamănă deloc cu un Dumnezeu imaginat de greci... Darie clătină nerăbdător din cap. - Evident, evident, dar sunt fel de fel de zei și dumnezei necunoscuți... - Să lăsăm asta, îl întrerupse Laura. Eu regret un singur lucru: că n-ai apucat să-i explici lui Ivan ce înțelegeai prin acea expresie misterioasă: "o serie de evidențe mutual contradictorii..." Darie tresări și o privi zâmbind, cu o secretă fervoare. - Cred că a fost cea mai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
acceptate. - Eu însă, adăugă, merg și mai departe: eu justific conflagrațiile nucleare în numele eschatologiei electricității! Tumultul care izbucni în sală obligă pe președinte să-i retragă cuvântul. După câteva minute, tânărul părăsi sala. Îl urmă și-l ajunse în stradă. - Regret că ați fost împiedicat să vă expuneți până la sfârșit punctul dumneavoastră de vedere. Personal, sunt foarte interesat de noțiunea "eschatologia electricității". La ce vă referiți exact? Tânărul îl măsură, neîncrezător, și ridică din umeri. - Nu prea am chef de discuție
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ele nu presupun false favoruri și compromisuri. Dar trebuie să ai în vedere că, o dată postul obținut, vei fi nevoit să arăți de ce ești în stare, să-ți demonstrezi valoarea. Nu-l face pe cel care te-a recomandat să regrete încrederea acordată. Și, mai ales, nu fi exagerat de modest, definește-te în două fraze: "Știu să fac..." și "Aș vrea să găsesc...". Fii degajat, dar, în același timp, serios și vei atrage șansa de partea ta. Un prim pas
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
compătimitoare. A compătimi, actul compătimirii indică o consubstanțialitate în pătimire, o înfățișare ce împarte echilibrat tensiunea și greutatea suferinței. Astfel, a-l compătimi pe un suferind implică, doar într-un sens superficial, a-i fi aproape înțelegându-i durerea și regretând-o. Semnificația profundă a compătimirii ca sentiment și atitudine implică sacrificiul de sine prin proiecția sub povara suferinței celuilalt și preluarea din terifianta apăsare ce traumatizează sufletul astfel încercat. Ori, privirea suferindului pătrunsă de o luciditate din ce în ce mai pătrunzătoare nu întâlnește
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
este un slogan împotriva drogurilor, neînțeles de mulți. Drogul nu este decât un inamic modern al omului. Acesta oferă o stare de relaxare și fericire, dar nu pentru mult timp. Pentru acele câteva minute, parcă venite din rai, ajungi să regreți toată viața. Chiar dacă efectele drogurilor nu sunt foarte plăcute, ajungând la un pas de dependență sunt mulți consumatori. Numărul persoanelor care își găsesc refugiul în aceste substanțe este greu de controlat. Drogurile pun stăpânire pe trupul și pe mintea consumatorilor
FII CONȘTIENT, DROGURILE IȚI POT OPRI ZBORUL!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by BUGA CRISTIANA, POPA ANA-MARIA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2034]
-
tăvălea pe jos de durere... în casă se făcuse o halima... Și presupun că el, pricepând, cu instinctul animalelor, că soarta îi este amenințată, în timp ce noi încă nu ne deciseserăm, a dispărut ! Și-a luat lumea în cap, și am regretat cu toții... Ei bine, când s-a întors după un timp, era de nerecunoscut : cu blana lucitoare, un ditamai Făt-Frumos al pisicilor. Trebuie să fi trăit prin pădure, pe la Herăstrău. Și a venit cu acest obicei : să fluiere ca să ademe nească
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nimic cu dumneavoastră. Totdeauna calmă, totdeauna stăpână pe situație... Acest mod de badinaj al lui l-am găsit de multe ori dezagreabil, lipsit de gust și chiar de bărbăție, calități care, la el, trebuie să spun că eu le-am regretat de multe ori lipsa. Ocazia principală în care le-am regretat lipsa fiind minutele următoare, când el s-a oprit, ezitând dacă să meargă mai departe. Cred, distinsă doamnă, că mai departe este o aventură ca prin deșert... Ca urmare
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de badinaj al lui l-am găsit de multe ori dezagreabil, lipsit de gust și chiar de bărbăție, calități care, la el, trebuie să spun că eu le-am regretat de multe ori lipsa. Ocazia principală în care le-am regretat lipsa fiind minutele următoare, când el s-a oprit, ezitând dacă să meargă mai departe. Cred, distinsă doamnă, că mai departe este o aventură ca prin deșert... Ca urmare, vă propun să vedem altă dată soiurile dumneavoastră de trandafiri ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și o contrazicere în public cu soțul ei pe acest subiect, unde, ca și în altele, nu se întâlnesc. Sophie își ascunde chipul nemulțumit în spatele evantaiului și face prezicerea că foarte curând copila va provoca o dandana și se va regreta énormément greșeala de a fi fost admisă în salon. În semn de dezaprobare și neamestec, își redeschide evantaiul și, tot făcându-și vânt, cu un gest leneș și grațios, se ridică din jeț și se apropie cu pași înceți de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
unul din acele răuri femeiești care o doboară la pat. Va zăcea ore întregi, cu biata ei frunte învelită într-un tulpan muiat în oțet aromatic, cu o buiotă la picioarele reci, cu obrazul alb și buzele decolorate. Atunci va regreta cel mai mult c-a jignit-o, și încă înconjurați de asistență ! Va rămâne și el tot singur în cabinetul neprietenos, lucrând fără spor la proiectul de atlas dialectal, neputându-și împiedica gândurile să se întoarcă mereu tot la ea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
asta... Dar cum de ajungem să știm modul în care suntem gândiți de ceilalți, chiar de cei ce ne-au menajat susceptibilitățile, aprobându-ne fiecare vorbă ? Prin intuiție, spun teoriile cele mai moderne, teorii ce contrazic pozitivismul atotputernic. Profesorul Mironescu regretă tot mai tare că n-a comandat la vreme cărțile acestui foarte en vogue Bergson. Intuiția, deci, îi spune exact nuanța particulară a condescendenței cu care îl privește fostul său student : o senzație vie, ca o pâlpâire de lumină. Cum
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
plecare, a aruncat pachetele de țigări ce-i mai rămăseseră. Bieții oameni au sărit fiecare pe unde erau, s-au repezit să le apuce, îmbrâncindu-se, luându-se în gură, chiar strivind mâini, degete sub cizme. O busculadă ce am regretat-o întrucât strica tot ce arătase atât de frumos înainte, iarăși dând pe față sărăcia și primitivismul ce ne stăpânesc. Starea mea psihică fiind labilă și înclinată spre melancolie, deodată am văzut spectacolul eroic de mai înainte descompus în scene
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]