8,522 matches
-
bun exemplu de abordare autenticistă îl reprezintă textul lui Geo Bogza, „O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil” (1968, p. 132). Cam lung și uneori monoton pentru gustul nostru, reportajul lui Bogza aduce pentru prima oară în presa românească tehnica relatării minuțioase, aparent neutră, fără nici un alt adaos sau comentariu. Având ca pretext oprirea intempestivă într-un mic oraș de provincie, autorul își propune să descrie urbea și locuitorii săi între două trenuri, preț de 175 de minute: Recapitulez persoanele pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Folosit cum trebuie, vizualul ține loc și de comentariu. O bună descriere este finalmente sinestezică. Ea combină simțurile, oricât ar părea de nerealist: „muzica mă lovea în stomac...”, „avea o figură acră”. c) Registrul stilistic. Chiar dacă presupune în mod obligatoriu relatarea de la fața locului, descrierea este, până la urmă, o chestiune de stil. Talentul, inspirația, simțul nuanței verbale, echilibrul și buna măsură, creează un construct aparte, greu imitabil, care definește darul cel mai de preț al unui reporter: stilul personal, marca lui
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
întâlnim surprinzător de multe elemente narative. Există chiar un gen preponderent narativ: feature. Presa modernă este mult mai dinamică și mai literară decât s-ar crede. Ce este narațiunea? (2) În simplitatea și reducționismul lui, dicționarul nu pare tocmai lămuritor: Relatare, expunere în formă literară a unei întâmplări, a unui eveniment, specifică genului epic (Mic dicționar enciclopedic, 1978). În definitiv, ce înseamnă „formă literară”? Ce anume este specific genului epic? Înainte de a ajunge la o definiție corectă, important este să operăm
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o povestire? Simplificând la maximum, putem spune că povestirea este un discurs ce are ca obiect principal acțiunea: o acțiune care se desfășoară; o înlănțuire de fapte; un personaj și o acțiune principală; descrierea unei acțiuni care are un sfârșit; relatarea acțiunilor succesive ale unui personaj. Mai mult decât simpla imitare sau copiere a acțiunilor preexistente, este vorba de o transpunere a acțiunilor umane în și prin povestire. Orice povestire trebuie considerată produsul unei activități creatoare care operează o descriere a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ample de portret, de focalizarea unor gesturi sau detalii deosebite, ieșite din comun. Este nedorită situația când, insistând prea mult și fără voie asupra unei persoane, putem crea un început narativ acolo unde nu este cazul: în știre sau în relatare, de pildă. Cronologia strictă nu contează. Ordinea cronologică în narațiune nu corespunde obligatoriu cu ordinea desfășurării faptelor în timp real. Scăpați de teroarea obiectivității. Uneori, în portret sau descriere, apar secvențe în care ficțiunea (subiectivismul) se amestecă indistinct cu realitatea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pledoarie centrată corect și credibil pe un fapt anume, pe o idee principală sau pe un mesaj. De la început, vom scoate din discuție știrea, al cărei plan este simplu și relativ imuabil. Este vorba de planul piramidei inversate, în care relatarea faptelor se face pornind de la cele mai importante aspecte (cine?, ce?, unde?), ajungând în final la detalii și precizări neesențiale (cum?, de ce?). Prin urmare, un ziar serios nu va începe știrea cu numărul de morți, ci cu ceea ce s-a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fi o eroare. În organizarea textului, intră o multitudine de imponderabile: specificul subiectului, rigorile genului, stilul autorului. Este necesar, prin urmare, să nuanțăm mereu, repetând că, în presă, nimic nu este stabilit odată pentru totdeauna. Alegerea planului în funcție de rigorile genului Relatarea. Amestec de știre și reportaj, relatarea nu ridică mari probleme de construcție. Planul acestui gen de text este destul de liber: atac - recapitularea faptelor (marcarea prezenței ziaristului la locul faptei) - introducerea unor informații noi - dezvoltare (descrierea a ceea ce vede jurnalistul: o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
intră o multitudine de imponderabile: specificul subiectului, rigorile genului, stilul autorului. Este necesar, prin urmare, să nuanțăm mereu, repetând că, în presă, nimic nu este stabilit odată pentru totdeauna. Alegerea planului în funcție de rigorile genului Relatarea. Amestec de știre și reportaj, relatarea nu ridică mari probleme de construcție. Planul acestui gen de text este destul de liber: atac - recapitularea faptelor (marcarea prezenței ziaristului la locul faptei) - introducerea unor informații noi - dezvoltare (descrierea a ceea ce vede jurnalistul: o scenă, un portret, câteva citate scurte
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a ceea ce vede jurnalistul: o scenă, un portret, câteva citate scurte etc.) - final. Cu anumite ezitări și precauții, putem spune că acest plan este o variantă a „piramidei inversate”. Reportajul de atmosferă. Scris la fața locului, se aseamănă mult cu relatarea. Lipsește doar evenimentul, informația de la care se pleacă. Atemporal întrucâtva, reportajul de atmosferă trebuie doar să precizeze de la început locul (parc, gară, festivalul berii etc.). În rest, totul depinde de talentul și inspirația ziaristului. Salturile de la o observație la alta
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la o singură semnificație și să ne argumentăm corect punctul de vedere. În funcție de genul ales, unghiul de atac ține cont de unele exigențe: Pentru opinie - alegerea argumentelor din perspectiva unei semnificații majore (politice, emoționale, economice, religioase etc.); Pentru știre și relatare - unghiul ar fi informația în sine și, implicit, mesajul esențial; Pentru reportaj - miza povestirii (biografia unui loc, biografia unei meserii etc.); Pentru interviu - tema convorbirii. Nu este indicat să trecem brusc de la un subiect la altul (de la politică la viața
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
care se vorbește. Citatul și dialogul au calitatea de a oferi textului un plus de dinamism și credibilitate, de prospețime și realism. Folosit inabil sau în exces, stilul direct duce la artificiu, la monotonie și la o nedorită teatralizare a relatării, obligând ziaristul la precizări greoaie (a precizat, ne-a spus, ne-a declarat etc.), la găsirea unor elemente de legătură mai mult sau mai puțin standardizate între citat și restul frazei: „«Și totuși se mișcă» a spus marele Galileo Galilei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pierd intonația caracteristică, iar dacă sunt construite cu modul imperativ, în subordonată apare conjunctivul [...], în timp ce pronumele personale și verbale la persoana I și a II-a trec la persoana a III-a. (Roșca, 2004, p. 132) Întâlnită ocazional în reportaj, relatare sau genuri de autor (tabletă, cronică etc.), vorbirea indirect liberă se caracterizează prin... ...substituirea pronumelor și a referințelor eu/aici/acum, care duce la suprimarea subordonantei ce introduce discursul indirect propriu-zis (J. Dubois, 1973, p. 159). Prin urmare, discursul indirect
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
din retorică și argumentare câteva tipuri de organizare a textului: a) Organizare, secvențială Pe puncte principale. Fiecare subiect (temă, idee) devine nucleu în jurul căruia se organizează celelalte elemente. Acest tip de organizare este eficient în portret, recenzie, comentariu, cronică-reportaj, editorial, relatare. Conform secvenței logice. Ideea numărul 1 este cauza ideii numărul 2 etc. Organizare bloc. Este abordată și epuizată o problemă, apoi a doua etc. Flashback. Se începe cu un moment important, după care se revine la desfășurarea cronologică. (Acest plan
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
generatoare de curiozitate (știi ce s-a întâmplat?). Ordonarea în genuri și specii se face pornind tocmai de la raportarea ziaristului cu știrea (evenimentul) - gradul de subiectivitate și de implicare a jurnalistului în discurs: cine? (interviul, portretul). ce?, unde? (reportajul, descrierea, relatarea), de ce?, cum? (ancheta, comentariul etc.). Putem, de asemenea, să clasăm știrile după conținut (politic, economic, sportiv, monden etc), după scop (de informare, utilitare, de divertisment), după structură (narative, explicative, descriptive etc.). Definiție. În orice dicționar, știrea se rezumă doar la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de creare a faptului divers (antiteza, apropierea contrariilor etc.), dar concluzia este aceeași: inventivă, intensă și uimitoare, informația vehiculată de faptul divers se rezumă la ea însăși. Faptul divers duce invariabil la o gravă sărăcire informativă a informației. 6.2. Relatarea Extrem de prezentă în presa cotidiană, relatarea este un amestec de procedee jurnalistice, o intersecție de genuri: știre, opinie, reportaj sau, mai rar, interviu. Preponderent informativă, are calitatea de a evoca un eveniment, un loc, o persoană, valorizând scurt și decisiv
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
apropierea contrariilor etc.), dar concluzia este aceeași: inventivă, intensă și uimitoare, informația vehiculată de faptul divers se rezumă la ea însăși. Faptul divers duce invariabil la o gravă sărăcire informativă a informației. 6.2. Relatarea Extrem de prezentă în presa cotidiană, relatarea este un amestec de procedee jurnalistice, o intersecție de genuri: știre, opinie, reportaj sau, mai rar, interviu. Preponderent informativă, are calitatea de a evoca un eveniment, un loc, o persoană, valorizând scurt și decisiv, fără insistențe, fără plictisul unor argumentări
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
procedee jurnalistice, o intersecție de genuri: știre, opinie, reportaj sau, mai rar, interviu. Preponderent informativă, are calitatea de a evoca un eveniment, un loc, o persoană, valorizând scurt și decisiv, fără insistențe, fără plictisul unor argumentări bogate. Ca și reportajul, relatarea se face de la fața locului, dar este mai obiectivă, evitând descrierile lungi, portretistica amplă, confesiunea sau umorul. Dacă reportajul se ocupă de o poveste și se mișcă relativ dezinvolt în timp și spațiu, relatarea își propune doar să ia temperatura
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unor argumentări bogate. Ca și reportajul, relatarea se face de la fața locului, dar este mai obiectivă, evitând descrierile lungi, portretistica amplă, confesiunea sau umorul. Dacă reportajul se ocupă de o poveste și se mișcă relativ dezinvolt în timp și spațiu, relatarea își propune doar să ia temperatura unui eveniment (cum a fost?, ce s-a întâmplat deosebit?, a fost bine?, a fost rău?, cine a participat?, de ce nu au participat alții? etc.). În Manualul de jurnalism (Mihai Coman, 2001, p 101
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
își propune doar să ia temperatura unui eveniment (cum a fost?, ce s-a întâmplat deosebit?, a fost bine?, a fost rău?, cine a participat?, de ce nu au participat alții? etc.). În Manualul de jurnalism (Mihai Coman, 2001, p 101), relatarea este prezentată astfel: ...o narațiune de mai mare întindere decât știrea, scrisă la persoana a III-a, referitoare la fapte absolut reale, urmărind realizarea unei selecții a celor mai importante informații de stare într-un câmp evenimențial, eliminând toate considerentele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Corectă în linii mari, definiția de mai sus derutează, introducând termeni vagi sau măcar discutabili: narator, absența implicării etc. În realitate, definiția nu ține cont de stilul ziarului, de natura evenimentului sau de personalitatea ziaristului și se referă doar la relatarea de agenție sau la procesul verbal (consemnare) - un caz cu totul aparte al relatării. Relatarea și exigențele ei de construcție. Ca orice text de întindere medie (1-2 pagini), relatarea respectă toate exigențele jurnalistice, ținând cont de specificul ei - amestec de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
discutabili: narator, absența implicării etc. În realitate, definiția nu ține cont de stilul ziarului, de natura evenimentului sau de personalitatea ziaristului și se referă doar la relatarea de agenție sau la procesul verbal (consemnare) - un caz cu totul aparte al relatării. Relatarea și exigențele ei de construcție. Ca orice text de întindere medie (1-2 pagini), relatarea respectă toate exigențele jurnalistice, ținând cont de specificul ei - amestec de informare și mărturie sau, cum spune Curtis D. MacDougall (1982), „o povestire de a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
narator, absența implicării etc. În realitate, definiția nu ține cont de stilul ziarului, de natura evenimentului sau de personalitatea ziaristului și se referă doar la relatarea de agenție sau la procesul verbal (consemnare) - un caz cu totul aparte al relatării. Relatarea și exigențele ei de construcție. Ca orice text de întindere medie (1-2 pagini), relatarea respectă toate exigențele jurnalistice, ținând cont de specificul ei - amestec de informare și mărturie sau, cum spune Curtis D. MacDougall (1982), „o povestire de a doua
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
natura evenimentului sau de personalitatea ziaristului și se referă doar la relatarea de agenție sau la procesul verbal (consemnare) - un caz cu totul aparte al relatării. Relatarea și exigențele ei de construcție. Ca orice text de întindere medie (1-2 pagini), relatarea respectă toate exigențele jurnalistice, ținând cont de specificul ei - amestec de informare și mărturie sau, cum spune Curtis D. MacDougall (1982), „o povestire de a doua zi”. Atacul trebuie să evite introduceri inutile. De pildă, locul, ziua, ora. Toate acestea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lesne de bănuit. Unul este planul recompunerii epice, celălalt aparține argumentării. Important este, însă, altceva: ierarhizarea informației (noutate, interes uman etc.) și gestionarea corectă și expresivă a detaliilor de atmosferă. Peter Gross (1999, p. 65) propune o tipologie elementară, împărțind relatările în simple și complexe, de vreme ce un accident aviatic impune menținerea în aceeași arie tematică, iar o conferință de presă poate conține o multitudine de teme. Ar mai fi de remarcat faptul că, în cazul unui text mai lung (situație destul de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
simple și complexe, de vreme ce un accident aviatic impune menținerea în aceeași arie tematică, iar o conferință de presă poate conține o multitudine de teme. Ar mai fi de remarcat faptul că, în cazul unui text mai lung (situație destul de rară), relatarea se construiește asemenea marelui reportaj, cu dezvoltări narative și paragrafe de sprijin distincte, cu intertitluri și atacuri de sine stătătoare. Lucrurile se complică atunci când evenimentul sau generozitatea șefului acordă (impune) un spațiu tipografic și mai mare. În această situație, intervine
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]