11,435 matches
-
nebunia și orbirea omenească. (Firește, și faptul acesta își are determinările sale ce trebuiesc cercetate.) Față de o asemenea demență, ale cărei semne prevestitoare se arătaseră, a repetat Curtius de trei ori avertismentul său. Printre semnele prevestitoare ale părăsirii culturii, Curtius relevă câteva care, deși relativ anodine în aparență, i s-au părut grăitoare: faptul că un ministru prusian al Instrucțiunii Publice a declarat la deschiderea unui muzeu că nimic nu mai justifică grija pentru arta trecutului; faptul că „moartea clasicilor” devenise
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
înțelesul său prim și pur, de la polis, care exclude carierismul de cancelarie). Traducând exact și desfășurând implicațiile acestor termeni, rezultă că Moromeții, ca prototip de roman citadin, înscris în coordonatele juridicului și politicului, reprezintă un model de civilizație. Țin să relev acest lucru, mult mai puțin banal decât pare, pentru că obișnuit se suprapune conceptul de „citadin” cu cel de „urban”, ceea ce nu mai are, istoric și practic, îndreptățirea pe care o poate revendica în principiu. Cadrul urban, în dezvoltarea sa hipertrofică
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fântâni și toate generațiile vor găsi mereu în ei ceva nou. Dar există în cultura noastră un anumit esopism și o tradiție, să nu zic a disimulării, dar a metonimiei și antonomazei, care înlătură implicitul de la îndemână; el nu se relevă de la sine. De aceea, clasticii noștri sunt încă insuficient cunoscuți în esența lor adâncă. 2. Eu cred că e timpul să rupem această tradiție esopică și să promovăm o literatură exoterică și directă. În acest sens nu sunt pentru „imitarea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu un recul pe care încă nu-l avem. De aceea, mai ales că nici nu sunt un „structuralist”, aș reformula, dacă îmi permiteți, întrebarea dumneavoastră în termenii următori, mult mai simpli: „Față de perioada interbelică, ce aspecte noi se pot releva în literatura noastră actuală?” Greu de răspuns satisfăcător pe un spațiu așa de restrâns la o întrebare care comportă explicații plurale și nuanțate, cu multiple exemplificării Nu voi putea răspunde decât foarte sumar, aproape telegrafic și deci cu multe riscuri
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
le-am citit. Chiar dacă nu se pune problema să facem un tur exhaustiv al multitudinii de cazuri posibile cu care viața, În cruzimea ei, ne confruntă, câteva exemple semnificative - Împrumutate uneori În ascuns din experiența mea personală - ne permit să relevăm niște similitudini pe care mă voi sprijini apoi ca să-mi lansez sugestiile. A treia parte, cea mai importantă, este cea care a motivat scrierea acestui eseu. Ea constă Într-o serie de sfaturi simple, adunate de-a lungul unei vieți
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
sau de dezvoltare a componentelor aptitudinal-motrice vor genera, în timp, transformări stabile, de durată, în comportamentul motric al sportivilor. Configurarea și reconfigurarea gesturilor motrice ale sportivilor nu se vor limita doar la conformarea acțiunii acestora unui model formal inițial, ele relevând, în timp, un proces de modelare și remaniere, mult mai complex, rezultat din acțiunile, interacțiunile și retroacțiunile reglatorii ale celor doi actori principali ai învățării: antrenor și sportiv. Coaching versus didactică performanțială în antrenamentul sportiv Începând cu mijlocul anilor 70
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
suspiciune, neîncredere reciprocă: „Cel cu minciuna se simte totdeauna cu musca pe căciulă”.) „Dacă dovedești un lucru prin faptă, orice cuvânt e de prisos.” (Esop) Atunci vei cunoaște adevărul mai bine, când vei depărta orice patimă de la tine. (Psihologii au relevat de mult faptul că patima reprezintă o „boală a judecății”, o „criză a gândirii”, o „stare de slăbiciune” În care inteligenței nu-i rămâne decât rolul de a „justifica patima”.) „Pasiunea reprezintă pentru afectivitate ceea ce ideea obsesivă este pentru gândire
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
voastre să fie o predică.” (H.Fr. Amiel) Omul este dispus să fie recunoscător părinților când aceștia nu mai sunt. (Abia după ce am pierdut un lucru de mare preț ne dăm seama mai bine ce valoare a avut. și alte proverbe relevă incapacitatea copiilor de a realiza ce Înseamnă să fii părinte: „Un tată poate să hrănească zece fii, dar zece fii nu pot să hrănească un tată”.) „A nu-i iubi pe părinți este răutate; a-i uita sau a te
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ațâțăm, de exemplu, o stare de mânie, aceasta ajunge În mod inevitabil la stadiul de furie, când agresiunea nu va mai putea fi stăpânită.) Acela ce vede prea departe devine prudent. Pentru că anticiparea, cu cât este mai lucidă, cu atât relevă mai mult din implicațiile și consecințele posibile.) Cu neamurile să mănânci, să bei, daraveri* să n-ai cu ei. (Recomandarea este Înțeleaptă, deoarece reușita În afaceri ar fi compromisă de numeroasele concesii sau facilități de pe parcurs, la care rudele cred
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Încă un intelect timid, inconștient de valoarea sa pentru a se exprima prin el Însuși. Μ Iubirile cele mai reușite se desfășoară Întotdeauna ca niște frumoase Începuturi. Μ Modul cum se individualizează procesul creației la fiecare creator În parte poate releva un aspect interesant: În timp ce unii excelează prin anvergura demersurilor lor creative, alții Își consumă potențialul creator doar În acte creative mărunte, cotidiene. Explicația constă, poate, În faptul că astfel de oameni nu pot ieși din cadrele unor scopuri Înguste, de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu poate fi depășită În mod real și efectiv, ci o putem numai integra sau stratifica În ființa noastră” (Cartea amăgirilor, 1991). Μ Un paradox știut al cunoașterii: avem mereu impresia că certitudinile noastre de astăzi ni s-ar putea releva mâine sub alte adâncimi sau clarități. Μ Iubirea este o stare prin excelență subiectivă, care se hrănește cu evaluările noastre În primul rând afective. De aceea ea nu poate fi obiectivă. În acest sens trebuie Înțelese surprinzătoarele cuvinte ale lui
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Μ Cine realizează, cu o anumită frecvență, sentimentul tristeții are, de fapt, luciditatea Înțelegerii vieții ca un complex de Întrebări la care răspunsul trebuie să fie mereu reluat. Μ Pentru adevărurile simple nu avem timp. De aceea ele ni se relevă mai ales În timpul nostru liber (atunci când Îl avem sau atunci când știm să ni-l acordăm). În schimb, adevărurile complexe aparțin timpului În care incertitudinile ne marchează, adică timpului când noi ne aparținem, de fapt, cel mai puțin. Μ Când iubirea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care este devotată căminului ei, se va simți lezată În mândria sa. și pe drept cuvânt, deoarece ea va traduce expresia „pentru că o iubeam prea mult” ca fiind un reproș indirect pentru faptul că o altă femeie i-a putut releva soțului ei posibilitatea existenței și a unei altfel de iubiri, mai profundă sau mai bogată În valențe afective decât cea pe care a fost ea În stare să i-o ofere. Μ Condiția umană nu este altceva decât expresia nivelului
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de alții! Μ Iubirea-i unul dintre acele puține lucruri care nu pot fi interzise omului. Μ Paranoicul până și În iubire face să se vadă adorația sa de sine. Μ Contribuțiile unor cercetători la dezvoltarea unui domeniu al cunoașterii relevă un fapt interesant: ideile acestora s-au dovedit a fi fecunde numai În măsura În care au fost negate! Μ „Cea mai mare forță pe care o poate obține un om este stima de sine Însuși.” (Socrate și atâtea alte mari caractere și-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
scrisul pacientului sugera optimism, tonus afectiv pozitiv. S-au efectuat: înregistrări poligrafice bioelectrometrice, pre(I), intra (II) și post(III) stare autogenă ce a durat 10 minute în cadrul experimentului: a) electromiograma integrată (figura 1) corespunde contracției voluntare a maseterului și relevă augmentarea amplitudinii (150%) și duratei (166%) după AA, b) puls volumetric digital integrat (vasodilatație cu creșterea irigației de fond și gradului de expansiune, cu caracter de stabilitate), oximetrie (a scăzut consumul de oxigen), ritm mediu respirator, ritm cardiac integrat (ambele
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
reengineering-ul etc.) și par să fugă de acțiunile de antrenare a competențelor psihologice și sociale. Motivele invocate sunt diverse: lipsa resurselor financiare, dificultățile de obiectivizare a rezultatelor, lipsa unor efecte imediate și chiar apariția unor efecte paradoxale... Analiza acestor motive relevă faptul că antrenarea resurselor umane ale organizației este considerată mai degrabă un cost prea mare al prezentului și nu o investiție în viitor. În plus, autorefuzarea acestei investiții apare ca o încercare (mai degrabă inconștientă decât conștientă) de a proteja
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai degrabă un cost prea mare al prezentului și nu o investiție în viitor. În plus, autorefuzarea acestei investiții apare ca o încercare (mai degrabă inconștientă decât conștientă) de a proteja asumpțiile de bază ale culturii organizaționale românești. Studiile realizate relevă faptul că majoritatea managerilor români sunt produsul propriei experiențe manageriale. Cunoștințele lor par să fie dobândite mai ales prin cultivarea pe cont propriu a unor înclinații native, într-un anumit context managerial (Mățăuan, 1999). De asemenea, ei cred că în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
părăsește organizația. Încapsularea competențelor antrenate - vizează incapacitatea persoanei de a-și pune în valoare noile competențe în afara situației de training; deși în situația de training posttestul evidențiază producerea unor schimbări considerabile ale competențelor antrenate, în context organizațional acestea nu sunt relevate. Explicațiile par să vizeze: (a) erorile programului de training (nu facilitează/nu sugerează transferul competențelor achiziționate); (b) existența unei dificultăți de transfer, în plan strict individual, ce nu a fost detectată în cursul etapei de recrutare și selecție; (c) existența
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de antrenare; grupul a1b2 - este alcătuit din manageri (10 persoane) care vor fi antrenați, dar ai căror subordonați nu vor fi incluși în grupuri de antrenare; îl putem considera grupul clasic de antrenare, deoarece analiza antecedentelor profesionale ale managerilor investigați relevă, în toate cazurile, o astfel de formulă de antrenare; grupul a2b2 - este alcătuit din manageri (10 persoane) care intră în programul de antrenare și ai căror subordonați (câte unul pentru fiecare manager) vor beneficia și ei de grupuri de antrenare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
evitate o serie de stări conflictuale generate de diseminarea informațiilor de la persoana antrenată către cea neantrenată (5 cazuri din 10, dintre care 3 transferuri). 3) Criteriul comportamentului. Cu excepția dimensiunii „orientarea spre clienți”, în cazul tuturor celorlalte dimensiuni comportamentale, evaluarea posttraining relevă că programul de antrenare realizat joacă un rol important în achiziția și optimizarea de către manageri a unor competențe de comunicare, comportament etic, management al sarcinilor, management al oamenilor, eficiență interpersonală. De asemenea, managerii antrenați își temperează accentele tranzacționale ale stilului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
incluși în grupuri de antrenare; poate fi considerat grupul clasic de antrenare; nu este un grup conflictual; evaluarea după criteriul învățării sugerează că acest tip de antrenare facilitează într-o manieră semnificativă achiziția și retenția cunoștințelor de către manageri; evaluarea posttraining relevă că programul de antrenare realizat joacă un rol important în achiziția și optimizarea de către manageri a unor abilități de comunicare, comportament etic, management al sarcinilor, management al oamenilor și eficiență interpersonală; de asemenea, managerii antrenați își temperează accentele tranzacționale ale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
antrenați și ai căror subordonați au beneficiat și ei de grupuri de antrenare; grupul nu este conflictual; evaluarea după criteriul învățării sugerează că acest tip de antrenare facilitează într-o manieră semnificativă achiziția și retenția cunoștințelor de către manageri; evaluarea posttraining relevă că programul de antrenare realizat joacă un rol important în achiziția și optimizarea de către manageri a unor competențe de comunicare, comportament etic, management al sarcinilor, management al oamenilor, eficiență interpersonală; de asemenea, managerii antrenați își temperează accentele tranzacționale ale stilului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conceptualizat) doar la nivelul top-managerilor și etichetat ca stres al conducerii sau stres al personalului cu putere executivă. Ulterior, cercetările au fost extinse la o paletă largă de ocupații, pornind chiar de la cele situate la baza piramidei organizaționale. Studiile au relevat faptul că stresul ocupațional este factor de risc pentru boli cum ar fi cancerul, hipertensiunea arterială (HTA) și bolile de inimă. Tensiunile stresante (strains) acumulate de indivizi - în rol de subordonați (angajați) sau șefi/superiori (supervisori, manageri) - la locul de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de doctorat în SUA, prin 1985. Wayne Leon Payne considera că inteligența emoțională este o abilitate ce implică o relaționare creativă cu stările de teamă, durere și dorință. Apariția conceptului a fost legată de surprinderea produsă de cercetători, care au relevat că un coeficient înalt de inteligență academică nu asigură, în mod automat, un grad ridicat de succes și adaptabilitate la viața de zi cu zi. Sternberg a rugat oamenii pe stradă să descrie o persoană inteligentă și a conchis că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
consistenței comportamentale, deși, așa cum spuneau Argyle și Little, realitatea socială este mult mai complexă, cunoașterea tuturor forțelor având largi implicații pentru cercetare. Aceștia au ilustrat mai multe moduri alternative de conceptualizare a personalității și implicit a formelor ei de consistență, relevând implicațiile distincte pe care fiecare dintre acestea le antrenează în raport cu acuratețea predicțiilor lansate asupra comportamentelor sociale. Argyle și Little (1972) au considerat că una dintre cele mai importante diferențe dintre modelele sau teoriile personalității este cea referitoare la cantitatea de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]