3,991 matches
-
de câte gropițe săpase la viața ei, „n-au nici măcar scaunele decolorate de soare, darămite o pată de rugină.“ „Astea numai prin spălătorii și ateliere de tuning s-au ținut“, a molfăit o combină știrbă, la care o batoză a replicat: „Nu te uiți la ele ce pricăjite sunt? Vai de șoferu’ ăla al lor, de-abia Încape Înăuntru“, la care toate truditoarele câmpului au izbucnit Într-un râs gros și gâlgâit, care-a răspândit În jur un iz de benzină
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să vă adresați direct Lui, a intervenit pastorul protestant. — Am consemnat, a făcut chinezul zîmbăreț, schițând o plecăciune, cu palmele Împreunate. — Paragraful În cauză trebuie să aibă litere mult mai mici, altfel Sfântul Scaun n-o să accepte niciodată modificarea, a replicat preasfântul părinte. — La ora asta, pe Sfântul Scaun stă, probabil, un storcător de fructe, deci e greu de crezut c-o să-i pese, a surâs otrăvit oponentul său. — OK, a cedat Padre C. Supun la vot modificarea propusă de colegul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
certându-l seară de seară. „Nu Înțeleg de ce vrei să trăim ca electronii, azi aici, mâine pe lângă alt nucleu. Băiatul are numai 10 la științe nucleare, e olimpic la radioactivitate, ar putea primi chiar o bursă Mendeleev.“ „Draga mea“, a replicat tata cu vocea lui domoală, „nu-ți dai seama ce șansă extraordinară este pentru noi toți? O să călătorim, o să vedem lumea...“, „Lumea am mai văzut-o și nu-i mare lucru de capul ei: numai materie și iar materie. Și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
primit în casă. Mîine însă îi vei primi și pe prigonitorii mei. - Dacă vor intra pe geam și vor leșina pe scaun... - Cînd trag cu pistolul și eu trebuie să intru prin geam, asta nu se iartă. - Poate că nu, replică Goilav. Dar un singur adevăr e o idee mult prea fixă pentru formele care curg mereu. Prefer să n am încredere în doctrine. Cu timpul, ele se dezic. - Domnu’ pictor, există ceva care se cheamă sete. Și setea asta e
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
linii încîlcite din care anevoie pot închega imaginea unui urs. Animalul poartă în labe două gheomotoace de lînă, unul alb și altul roșu. Înțeleg aluzia la comportamentul meu ursuz. La 8 martie, în prezența soției care zîmbește amuzată, Costică oferă replica bărbătească celor mai tinere dintre colege: un album. Mai bine zis un carton tăiat și îndoit stîngaci în formă de tartaj. Celei care îl deschide, dintre tartaje îi apare un petic de lînă neagră din mijlocul căruia, printr-o tăietură
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
al Siei Hariga, care își păstrează nemișcarea obsesivă. Pare la un pas : obrazul de argilă uscată, fumurie deschide coline și văi, intrânduri abrupte : peisaj nesfârșit și imprevizibil, cu porii mari, uscați de vânturi. — Renașterea s-a vrut o cultură trăită, replică erudiților de cabinet. Laura și Beatrice își găsesc replica în femeia lui Botticelli. Plasată și în centrul unor poeme, la celebrul Poliziano... Asta e Florența dintotdeauna ! Case mov cu obloane verzi. Fluviul albastru, ca o floretă. Cerul de sidef, verzui
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și se sufocă și se Îneacă de rîs. — Otto! Taci! țipă femeia. Poate că... vreo Fräulein... le-o fi... luat... de la... și se Înăbușă de rîs. — Otto! Nu ți-e jenă! Taci odată! țipă femeile. — Amintire... din... bătrînul... München! Îi replică prietenul său și tot grupul se cutremură de rîs din nou. CÎnd se mai potolesc puțin, un bărbat din grup Începe să spună cu glas strident și șovăielnic, În timp ce-și șterge ochii din care-i șiroiesc lacrimile: Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Creșă, grădiniță?! Ascultă! rosti celălalt. Ai auzit ce-am zis, nu? — Ei, fir-ar a dracului de treabă! bombăni cel scund. Eu, unul, n-am de gînd să m-apuc de legănat copii tîmpiți. Ai auzit ce-am zis, nu? replică Bull pe un ton apăsat și amenințător. Da, da, am auzit, bombăni celălalt. — Și să nu-ți mai aud clanța! Dacă am zis că băiatul rămîne cu noi Înseamnă că rămîne cu noi! Bărbatul cel scund bombăni ceva pentru sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
adică din crucea Mântuitorului sau un buchețel de spini, recoltați igienic și bio, tot din coroana aceluiași Mântuitor. Totul ieftin, 3 spini la 10 lei. Un bun prieten al meu, căruia i-am împărtășit aceste gânduri ale mele, mi-a replicat ferm: „Nu înțeleg de ce ești atât de sceptic. Este evident că toate cuiele ruginite care se găsesc, sunt cuie autentice, cunoscut fiind faptul că, din motive de umane și de igienă, pentru a evita riscurile infecțiilor postcrucificării, romanii schimbau cuiele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
să-și permită să întrețină relații cu o pacientă. Și m-am enervat. I-am amintit ce-mi declarase cu o zi înainte: că suntem ca doi ocnași legați de același lanț. "Nu ziceai tu așa?" "Ba da, mi-a replicat ea, sec, însă o să te las liber". După aceea mi-a făcut o teorie nouă. A zis că mila e o plagă în dragoste. Decât să-ți fie milă de o femeie pe care ai iubit-o, mai bine o
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Domnule comandant ! Directorul, nervos că îi lua vorba din gură, se calmă totuși și spuse pe ton conciliant. - Tovarășe comandant... Însă Onel nu cedă fiind o problemă vitală, - Să îmi spuneți de unde plătesc oamenii acum, când am terminat canalul! Comandantul replică scurt, - Onel.. iar ai băut! Stai jos! S-a așezat Onel fără contraziceri... fiindcă adevărul era dublu! În așteptarea marii ședințe, împreună cu mai mulți colegi, Laur sosise acolo mai devreme și au degustat în biroul lui Onel niște vin aromat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ea mi-a tăiat elanul. Sunt sigură că va fi ceva temporar. Fratele meu Lawrence continuă să se opună cu înverșunare eliberării mele definitive. Pentru că este un mincinos și un criminal.“ „Sunt cuvinte dure“, am spus. „E purul adevăr“, a replicat. „Vedeți, eu am consemnat dovada perfidiei lui și acum vreau să vă încredințez spre păstrare această dovadă.“ Am întrebat-o sub ce formă era această dovadă și ea mi-a spus atunci despre însemnarea care vă este cred deja foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
degrabă cum eram pe punctul de a lua drept fericire izvorul otrăvit al satisfacției care țâșnise din mine. Dar lui Graham i-am spus doar atât: — M-am gândit că la el te refereai. — Presupun că nu e genul tău, replică el și reuși s-o spună ca și cum și aceasta era încă o dovadă a incompetenței mele. Are și părți bune, am recunoscut, adăugând apoi ca din întâmplare: De fapt, tocmai am terminat cronica la ultimul lui roman. M-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
real, tangibil cu mărfuri și servicii? O fracțiune: 10%, poate mai puțin. Restul erau comisioane, dobânzi, taxe, bartere, rate, leasinguri; nici măcar nu mai erau bani de hârtie. Abia dacă se putea spune că există. Și în acest caz (i-a replicat cel care lua interviul) cu siguranță că întregul sistem nu era decât un castel construit pe nisp. Poate, confirmă Thomas zâmbind: dar era un castel splendid... Urmărindu-i pe agenții lui de bursă cum priveau încordați ecranele pâlpâitoare, Thomas simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
adevărul revelat și adevărul raționat există o deosebire: ca de la cer la pământ! Când Sf. Pavel le-a vorbit despre viața eternă, logicienii atenieni l-au privit ca pe un nebun. „Da, nebun! Însă nebun întru Hristos!” - le va fi replicat apostolul. Din păcate, și atunci, și acum, mintea filosofului pune la îndoială orice vine din afara ei, trecând totul prin filtrul raționamentului deprins din cărțile maeștrilor. Învățătura lui Isus îi convingea pe oameni că prin credință și munții pot fi urniți
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
care să-l îngrijească pe bolnav. Pentru a scăpa de îngrijirea bătrânului, Ghiță, că așa îl chema pe feciorul moșneagului, a făcut învoiala. M..... a spus că ea nu se mărită, că ea vrea să mai stea. Ghiță i-a replicat: Nu ți-e rușine ? Ne pui opinca în nas. Te măriți și cu asta s-a terminat! Începând de mâine Petrache se va muta aici ca să aibă cine să-l ajute pe tata, că tu ești fată și îi este
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
orice gratuită operă a închipuirii. "În orice lucru trebuie să avem în vedere scopul", spune un personaj al comediei La Mandragola, credincios convingerilor autorului trecut prin școala gînditorilor antici. Între operele de educație princiară scrise în Europa timpului, Principele e replica cea mai practică dată idilismului în concepție. În alte opere ale genului, personajele încoronate sînt niște ficțiuni, principele machiavelic e viu, gata să intre, fără mască, pe orice scenă politică, indiferent de timp și de loc. Cărțile testamentare ale bizantinilor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
1740 și 1786, în plin veac al luminilor. Cea dintîi ediție a apărut în limba franceză, cum și fusese redactată, la Haga, în 1740, într-o formă corijată și prefațată de Voltaire. În ce termeni și-ar fi compus Frederic replica dată lui Machiavelli, dacă ar fi scris-o nu în 1740, anul plin de optimism al ridicării la tron, ci spre sfîrșitul carierei regale, adică în pragul revoluției franceze, e o problemă deschisă meditației. Traducerea noastră s-a făcut după
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
jenant. Și apoi Alice, care mai tremura Încă, spuse cu vocea aia joasă a ei: — Ești o mincinoasă ordinară. Nu te-ai culcat În viața ta cu Steve Ketchel și o știi foarte bine. Cum poți să spui așa ceva? Îi replică mândră Oxigenata. — Pot, pentru că-i adevărat. — Eu sunt singura de-aici care l-a cunoscut pe Steve Ketchel. Eu sunt din Mancelona și acolo l-am cunoscut și ăsta-i adevăru’ și tu știi că-i așa și să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mă poți cumpăra cu bani, zâmbi Valerius. Spre norocul meu. Dar l-ai salvat! Cum poți îngădui să fie prins, torturat și ucis? Glasul îi tremura. Mă vor prinde, tortura și ucide și pe mine, dacă îl ajut să fugă, replică Valerius. Și asta e destul ca să refuz să-l iau cu mine. Fata își acoperi fața cu mâinile. — Nici lacrimile nu-s de ajutor. Valerius îi privi mâinile tinere, dar aspre și pline de bătături, mâini de țesătoare. Umerii îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sunt niște demoni dezlănțuiți, sângeroși... — Și eu am luptat alături de Galba! - ajutorul de bucătar adăugă cârnați și piper în linte. Nu făcea altceva decât să-i pedepsească pe soldați. Și ce pedepse! Galba e crud. — Galba e drept și sever! replică paharnicul. De multe ori soldații sunt aroganți și indisciplinați; ce se alege de o armată dacă nu se respectă regulile? Disprețuiesc disciplina din vremurile trecute - adăugă cu emfază -, când armata era templul ce păstra valorile vechii Rome - îl pălmui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
poartă ferrea azi le va veni greu să muncească... E greu când porți așa ceva și trebuie să dai cu târnăcopul, să sapi și să cari greutăți. — Dar ferrea este impermeabilă... Și, mai ales, te apără de săgeți, nu-i așa? replică Errius cu un zâmbet malițios. — Bine, bine, Errius... Azi ne vom bate. Am hotărât să fac aprovizionarea de la ieslea găinilor. — Bănuiam eu. Dar puteai măcar să mă lași să termin vinul pe care-l am în cort. Știi doar că te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Vitellius... Celula e înconjurată de soldați, și mai sunt o mulțime de oameni acolo, afară. Nimeni n-ar putea să intre și să-l omoare pe medic. Ideea ta nu mi se pare bună. — Și ai tu una mai bună? replică Vitellius, furios. Te plătesc cumva ca să fii și consilier? — Credeam că numai dușmanii politici sunt uciși în taină - Listarius să îndreptă grăbit spre ușă. Să-ți aduc ultima mea invenție? E gata. Ceva delicios, care îți va reda buna dispoziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Otho să lupte împotriva ta cu legiunile din Judaea. Lucru cu care Vespasianus este de acord, după cum te-au informat spionii tăi. — Dar despre revărsarea Tibrului, care aproape că a ras Roma de pe fața pământului, ce mai ai de spus? replică Vitellius, roșu la față de mânie. Oare apele care au distrus podul Sublicius tocmai când Otho se pregătea să pornească împreună cu trupele sale nu sunt un semn funest? Am auzit că apele au inundat orașul, au distrus casele, au înecat oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și nu avem nevoie să ne vindem atleții așa cum faceți voi, romanii. Atleții noștri se întrețin singuri. Și în armata romană cetățenii trebuiau să-și cumpere singuri armele. Toți cetățenii erau soldații Romei, și asta înainte de reformele lui Caius Marius, replică Antonius. În funcție de clasele sociale și de banii disponibili, s-au format diferitele categorii. Principii erau cei mai bogați și, prin urmare, cel mai bine înarmați. Când reformele au interzis autofinanțarea, Roma s-a îngrijit de armele și întreținerea soldaților, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]