11,123 matches
-
Vasta abordare social-politică din opera eminesciană nu putea să ocolească problema sănătății populației orașelor și satelor noastre. Între cele peste nouzeci de domenii și subdomenii pe care Eminescu le abordează În scrierile sale politice, chiar dacă sănătatea ocupă un spațiu relativ restrâns (de multe ori referirile fiind tangențiale Într-un context socio-politic mai larg), sănătatea publică se regăsește cu note cât se poate de critice și puternic ancorate În realitățile timpurilor sale. Trebuie făcută dintru Început observația că referirile la acest domeniu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un profesor de Africana Studies este specialist în toate culturile tribale africane și toate culturile populațiilor de culoare din America de Nord, America Centrală, America de Sud, precum și culturile comunităților din restul lumii, pe când un specialist în African American Studies are o specializare mult mai restrânsă. Să ne închipuim, prin comparație, un specialist în toate culturile europene și ale comunităților în diaspora ale acestor culturi, care să aibă cunoștințe specifice (trăsăturile culturale specifice ale culturii maramureșenilor din California), nu doar idei generale despre domeniu. După părerea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
responsabilă pentru constrângerile și consecințele lor. În sens mai specific, Consensul de la Washington reprezintă un set de măsuri standard ce se aplică țărilor neperformante, care au datorii la organismele internaționale, mai ales la Fondul Monetar Internațional. În acest sens mai restrâns, Consensul de la Washington nu este un "produs" american, contribuția SUA fiind însă substanțială, ca la mai toate organismele în care cea mai puternică economie este implicată (de comparat cu implicarea Germaniei în deciziile și politicile economice ale UE). Cele zece
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
piață suficient de mare Încât să aibă o influență directă și cuantificabilă asupra prețului. Pe piețele imobiliare, În același timp pot acționa puțini vânzători și cumpărători În interiorul unui interval de preț și pe un amplasament sau cel mult o zonă restrânsă. Valoarea relativ ridicată a proprietăților imobiliare necesită o putere mare de cumpărare și prin urmare piețele imobiliare sunt foarte sensibile la schimbarea nivelului salariilor, la stabilitatea veniturilor și numărul de locuri de muncă. Contextul economic general are implicații asupra nivelului
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
istoric, demografia s-a născut odată cu statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
investițiilor, dereglementare, produse globale și clienți globali, competiție globală și standarde globale (Cullen, Parboteeach, 2005). Astfel, globalizarea implică formarea unei noi ordini economice mondiale, care transcende modelele tradiționale de capitalism și necesită un nou cadru instituțional (Behrman, 2003). Susținătorii înțelesului restrâns al globalizării, acela de interdependență crescută, operează cu o serie fină de clasificări. Dunning (2003 a) distinge între globalizare, piață globală și capitalism global, după cum urmează: - globalizare: conectivitatea dintre indivizi și instituții, la nivel global. În acest sens restrâns, Dunning
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
înțelesului restrâns al globalizării, acela de interdependență crescută, operează cu o serie fină de clasificări. Dunning (2003 a) distinge între globalizare, piață globală și capitalism global, după cum urmează: - globalizare: conectivitatea dintre indivizi și instituții, la nivel global. În acest sens restrâns, Dunning observă că globalizarea este neutră din punct de vedere moral (în sine, nu este nici bună, nici rea); - piață globală: fluxul global de bunuri, servicii și active care se tranzacționează pe piață și la prețurile pieței; - capitalism global: un
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în perioada 1984-1993, 62% din fluxurile investiționale atașate filialelor americane în străinătate nu erau incluse în categoria ISD-urilor. O asemenea situație este mai rar întâlnită în ceea ce privește filialele aflate în țări în curs de dezvoltare, motivația logică fiind capacitatea mai restrânsă a pieței locale de capital și riscul de țară mai mare, acesta din urmă restricționând accesul la finanțare externă. Așadar fluxurile de ISD reprezintă doar o parte din fluxurile investiționale atașate filialelor în străinătate ale CTN-urilor. O altă problemă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
exagerat de globalizatoare, prin care avem zeci de mii de corporații transnaționale cu sute de mii de filiale, putem ajunge să fim tentați de argumentele lui Rugman (2005), care susține că, practic, avem de-a face cu un număr foarte restrâns de corporații cu adevărat globale, în timp ce restul sunt variante de corporații regionale. Plecând de la premisa că avem trei regiuni mari care contează în economia mondială - faimoasa triadă SUA, Europa și Asia dominată de Japonia -, Rugman împarte corporațiile astfel: • corporații globale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
faptul că, în economiile în tranziție, investițiile străine tind să fie concentrate tocmai în industrii dominate pe plan internațional de oligopoluri (Kogut, 1996), și anume: industria de autovehicule, industria alimentară, industria tutunului, industria cimentului etc. Definiția relocării variază de la sensul restrâns de schimbare a locației unui proces manufacturier la sensul lărgit al investițiilor în căutare de eficiență care se deplasează către țări cu salarii mai mici și cu o legislație a muncii mai permisivă (Van der Berghe, 2001). Unii economiști (Pennings
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sensul lărgit al investițiilor în căutare de eficiență care se deplasează către țări cu salarii mai mici și cu o legislație a muncii mai permisivă (Van der Berghe, 2001). Unii economiști (Pennings, Sleuwaegen, 2000) consideră că determinanții relocării sunt mai restrânși decât cei ai expansiunii (transnaționalizării); alții (Cordella, Grilo, 2001) chiar percep relocarea ca pe un act de dumping social, din moment ce ea este atractivă atunci când diferența dintre salariul din țara de origine și salariul din noua țară de destinație este suficient
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o corporație nu are de ce să-și folosească puterea (capabilitățile) în mod limitat, să-și subutilizeze resursele. Mediul de afaceri care rezultă este unul anticompetitiv, dominat de filialele corporațiilor transnaționale, și apare de multe ori sub formă de monopol, oligopol restrâns sau colusiv. Politicile de la 7 la 10 și chiar politica 6, dacă se referă la strategii-scut, reflectă recursul excesiv la putere al statului. Numai un număr restrâns de țări dezvoltate pot lua astfel de măsuri cu costuri acceptabile; majoritatea statelor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pe analiza cost-avantaje). Mergând pe aceeași idee, Richet (2001) explică faptul că firmele locale care acționează pe piață anterior intrării ISD se pot găsi în una dintre următoarele situații: • de-specializare și respecializarea ulterioară pe o linie de producție mai restrânsă, pentru a atinge scala minimă de eficiență; • externalizarea unei părți a activității, preferându-se subcontractarea, fie prin divizarea structurilor anterioare, fie prin facilitarea apariției de noi operatori; • recapitalizarea pentru a finanța investițiile necesare modernizării și extinderii. Impactul corporațiilor transnaționale asupra
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acestei interdicții „scrisul dumnezeiesc de liber”. Încât e de înțeles de ce patosul negației unei astfel de constrângeri duce și el la o retorică neoromantică ce dramatizează condiția creatorului, augmentând prăpastia dintre „geniul” solitar și „mulțime”, făcând totuși loc acelui public restrâns, de elită, al „inițiaților”: „Există o artă expresie pură, care nu ajunge până la creierul diluat al mulțimii. Apă regală, plăsmuirea abstractă nu sapă decât în aur - sensibilitatea câtorva inițiați ș...ț Creatori străbătând singuratici, la intervale mari, coaja epocelor, călcând
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
singuratici, la intervale mari, coaja epocelor, călcând în echilibru peste munți ca peste umeri, acrobați pe funia inteligenței invizibil subțiată, dărâmători sau constructori de formule târziu devenite passe-partout tuturor. ș...ț Prin definiție, aceștia sunt incomprehensibili, păstrați admirației unui număr restrâns”. Divorțul „elitist” față de publicul burghez apare astfel deopotrivă ca voit și nevoit, programatic și condiționat de realitatea de fapt. Voința radicală de înnoire, presupunând răsturnarea tuturor convențiilor și regulilor admise, închide implicit, în mare măsură, accesul „mulțimii” instalate în confortul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lumii, etică trebuia aplicat] în scurtul timp r]mas pan] la acestă. Dar, dat fiind c] sfârșitul lumii nu a venit, nu înseamn] c] acum etică este irelevant]. O alt] abordare consider] elementele mai radicale ca fiind apanajul unui grup restrâns, al c]lug]rilor, care depun jur]minte de s]r]cie, castitate și ascultare, si care se constiuie în Ordinul C]lug]resc. Restul oamenilor trebuie s] urmeze înv]ț]turile etice de bâz], obligatorii pentru toți. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
istoric - este bucuros s] discute subiectul cu toat] lumea. În dialogurile urm]toare, pe de alt] parte, unde ideile socratice autentice par s] se dizolve în fundal, Platon începe s] considere aceast] cunoaștere ca fiind accesibil] doar unui num]r restrâns de persoane. Teoria să general] a cunoașterii („teoria formelor”) are multe aspecte comune cu teoriile ideilor înn]scute. Ceea ce cunoaștem, la cel mai general și înalt nivel, reprezint] o colecție de obiecte pe care le-am cunoscut în mod direct
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interzis. Astfel, este greșit s] minți, dar s] ascunzi adev]rul spre binele cuiva poate fi un fapt admisibil; iar aceasta pentru c] a ascunde adev]rul și a minți nu înseamn] același lucru. 2) Constrângerile deontologice sunt formul]ri restrânse, limitate. Acest aspect este discutabil deoarece exist] mai multe moduri de a înțelege sfera constrângerilor deontologice și mai multe perspective asupra tipurilor de acțiuni, ceea ce determin] o abordare diferit] a obligațiilor și responsabilit]ților individului. 3) Constrângerile deontologice au o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eficient. Chiar dac] inc]lcarea oric]ruia dintre elementele care constituie norme deontologice implic] și o lips] de respect, anumite chestiuni importante r]mân totuși f]r] explicație, devenind tot mai presante. Am stabilit c] normele deontologice au o formulare restrâns] și un caracter limitat: action]m greșit atunci cand înșel]m pe cineva prin minciun], ins] ascunderea adev]rului și înșelarea copiilor, a celor a c]ror minte este afectat] de vârst] sau de boal] în „scop benevol” (Donagan, 1977, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Atunci când, potrivit principiilor deontologice, alegem moartea a cinci persoane pentru una singur], nu ne facem oare vinovați de lipsă de respect pentru cele cinci? În sfârșit, chiar dac] ar fi posibil] g]sirea unor argumente plauzibile în ap]rărea caracterului restrâns și limitat al formul]rilor deontologice sau a unei explicații pentru limitarea respectului, o întrebare r]mane inc] f]r] r]spuns: de ce trebuie considerat respectul ca fiind ceva ce dep]șește condiția sporirii bun]st]rii celorlalți? Dup] cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de mare încât ar merita pe deplin sacrificarea celor o șut]. 2) Deși deontologii afirm] c] normele domeniului studiat sunt absolute, c] suntem obligați la respectarea acestora chiar în ciuda oric]ror consecințe nefaste, ideea de „absolut” este ea ins]și restrâns] și prezint] anumite rezerve. Dup] cum am observat, limitarea influenței absolute a constrângerilor deontologice pornește de la ipoteza c] ele sunt caracterizate printr-o formulare restrâns], limitat]. Pentru a completa ideea de mai sus, preciz]m și acțiunea direct] a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respectarea acestora chiar în ciuda oric]ror consecințe nefaste, ideea de „absolut” este ea ins]și restrâns] și prezint] anumite rezerve. Dup] cum am observat, limitarea influenței absolute a constrângerilor deontologice pornește de la ipoteza c] ele sunt caracterizate printr-o formulare restrâns], limitat]. Pentru a completa ideea de mai sus, preciz]m și acțiunea direct] a acestor norme, subliniind faptul c] ele se aplic] doar acelor lucruri care constituie mijloace sau scopuri alese de noi și nu acelor urm]ri sau rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ruia. Cei care înclin] spre convingerea c] suntem obligați s] prevenim producerea unor consecințe negative, nu vor accepta ideea c] prevenirea r]ului ar putea fi un r]u în sine, la fel cum cei care au o viziune mai restrâns] asupra obligațiilor morale (că și deontologii) vor considera c] producerea r]ului poate fi permis]. Un adept al consecințialismului va fi de p]rere c] refuzul de a minți o persoan] în scopul protej]rii altora constituie un r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumite circumstanțe nefericite ne absolv] oarecum de îndeplinirea obligației de a acționa moral. Atunci cand „morală tradițional]” a fost pentru prima dat] formulat] și susținut], gama situațional] și pericolul catastrofei sau posibilitatea individului de a-i face fâț] au fost considerabil restrânse. În prezent ins] tr]im sub amenințarea permanent] a unei posibile catastrofe mondiale, ceea ce face că percepția cu privire la capacitatea moral] și la responsabilitatea individului s] fie mult mai larg], reflectând o conștientizare a acestei realit]ți. Exist] demersuri pentru preîntâmpinarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
precise și cunoscute înainte de a ne implică în anumite situații care presupun deliberare și acțiune. S] analiz]m constrângerea deontologic] legat] de minciun]. Este cât se poate de simpl] și de clar], cunoscut fiind faptul c] minciună desemneaz] un fragment restrâns al comportamentului, care poate fi localizat într-un anumit context marcat de spațiu și timp. Dac] o conduit] corespunz]toare const] cu prec]dere în evitarea r]ului - în sensul de a evita inc]lcarea normelor sau a principiilor deontologice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]